Ghimpu nu se duce la Moscova, militarii moldoveni vor fi insotiti de ambasador
Militarii din Republica Moldova vor fi insotiti la parada care va avea loc la Moscova de Ziua Victoriei, la 9 mai, numai de ambasadorul Chisinaului in Rusia, Andrei Neguta, a declarat premierul Vladimir Filat.
Filat a afirmat luni seara, la emisiunea „In Profunzime”, de la ProTV Chisinau, ca aceasta a fost „solutia de compromis”, adoptata de Alianta pentru Integrare Europeana (AIE). „Am fost informat ca ostasii nostri au cea mai buna prezentare si sunt cei mai frumosi dintre toti militarii invitati”, a adaugat Filat citat de INFOTAG.Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a marturisit ca divergentele din cadrul coalitiei aflata la guvernare la Chisinau privind participarea Republicii Moldova la parada au avut fundament emotiv si ca ele au fost depasite. „Am avut discutii in AIE si in trecut, de data aceasta insa au rabufnit emotiile si noi am iesit cu discutiile in public. Trebuie sa recunoastem ca a fost un moment mai mult emotional, decat rational”, a spus Lupu.La randul sau, liderul Aliantei Moldova Noastra, Serafim Urechean, a afirmat ca presa este vinovata de scandalul pe tema paradei din 9 mai. „Presa face din tantar armasar. Jurnalistii fac mai multe probleme Aliantei, decat exista cu adevarat in coalitie”, a apreciat Urechean.
La summit-ul CSI da, nu si la Parada-Presedintele interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca a decis sa participe la summitul sefilor de state CSI, care va avea loc la Moscova la 8 mai, dar a reiterat ca nu va participa la parada militara din 9 mai.O controversa privind participarea la ceremoniile de la Moscova a izbucnit la Chisinau, dupa ce ministrul apararii, Vitalie Marinuta, a declarat ca militarii moldoveni nu pot participa la parada din motive financiare si tehnice. Premierul Vlad Filat l-a criticat insa pentru aceasta declaratie pe ministrul apararii, considerand-o neoportuna. Liderii din coalitia celor patru partide aflate la guvernare s-au intalnit si au decis in cele din urma sa trimita 70 de militari la parada de la Moscova. Liberalii moldoveni s-au opus acestei decizii.Ulterior, presedintele interimar al R. Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a declarat ca participarea soldatilor moldoveni la parada din 9 mai a fost o comanda, nu o propunere, adaugand ca nu va participa la eveniment.Ghimpu declarase anterior, la Vocea Basarabiei, ca nu va lua parte la parada de la Moscova. „Cum sa particip la parada alaturi de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea si ne-a deportat in Siberia? Astazi ea se afla in cetatea lui Stefan cel Mare. Aceasta armata a stat si la baza formarii Transnistriei”, a spus Ghimpu, adaugand ca la Moscova, la 9 mai, „se vor aduna invingatorii, iar noi nu avem ce sa cautam acolo”. Declaratiile liderului moldovean au pus pe jar presa si politicienii de la Moscova.In consecinta, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, a fost convocat la Ministerul rus de Externe, iar adjunctul ministrului rus de externe, Grigori Karasin, i-a atras atentia diplomatului moldovean asupra unor „declaratii tendentioase” facute de politicieni si istorici de la Chisinau.
Lavrov: Nu toti vecinii recunosc natiunea moldoveana–Ulterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a „sugerat” lui Ghimpu sa nu foloseasca Ziua Victoriei drept motiv pentru „speculatii politice”. „Recunoastem R. Moldova ca stat suveran independent. Insa nu toti vecinii R. Moldova fac la fel. De exemplu, vecinii sai din vest nu ii considera pe moldoveni ca fiind o natiune. In locul lui Ghimpu, m-as preocupa de acest lucru, mai degraba decat sa ma folosesc de o sarbatoare sfanta pentru noi, recurgand la insinuari”, a spus Lavrov.In replica, presedintele interimar Mihai Ghimpu a subliniat vineri ca „nu Romania este cea care are armata straina pe teritoriul Republicii Moldova”. „Declaratiile sunt inventii si imi pare rau. Ei se supara cand eu spun, dar nu Romania are armata straina pe teritoriul Republicii Moldova. Cetatenii Republicii Moldova s-au convins ca Romania recunoaste independenta tarii noastre si a fost prima tara care a facut-o”, a afirmat Ghimpu.
Moldovenii isi vor alege presedintele prin vot direct
Curtea Constitutionala din Republica Moldova a avizat pozitiv proiectul Aliantei pentru Integrare Europeana privind modificarea articolului din Constitutie care prevede revenirea la modalitatea de alegere a sefului statului prin vot direct, de catre populatie.De asemenea, proiectul prevede ca presedintele tarii sa poata fi demis in Parlament, cu votul a 2/3 din deputati, arata Timpul.Decizia a fost luata dupa ce in urma cu o saptamana CC a dat aviz pozitiv si proiectului PCRM de modificare a art.78, care prevede alegerea sefului statului in Parlament, din trei incercari. La prima tentativa ar fi necesare 61 de voturi, la cea de-a doua 57, iar la ultima – doar 52 de voturi.Dupa sase luni de la publicarea in „Monitorul Oficial”, ambele proiecte vor putea fi examinate de Parlament. Aliantei pentru Integrare Europeana vrea ca modificarea sa aiba loc inainte de dizolvarea parlamentului si anuntarea alegerilor anticipate, in timp ce PCRM doreste ca lucrurile sa se desfasoare invers. Nici una din parti nu are numarul necesar de 2/3 din voturi pentru ca proiectul sau de modificare a Constitutiei sa fie aprobat.O delegatie AIE si presedintele interimar, Mihai Ghimpu, pleaca marti la Strasbourg pentru a discuta aceste aspecte. Presedintele interimar nu exclude ca se va ajunge la modificarea art.78 prin referendum.
Limba oficiala de la Chisinau incurca autoritatile ro
Presedintele interimar Mihai Ghimpu si seful statului roman, Traian Basescu, au semnat la Bucuresti o declaratie comuna privind instituirea unui parteneriat strategic intre R. Moldova si Romania pentru integrarea europeana, in loc de un acord, din cauza limbii oficiale de la Chisinau.Motivul pentru care a fost semnata o declaratie si nu un acord, asa cum a fost prevazut initial, este limba oficiala in care Parlamentul de la Chisinau urma sa adopte un eventual tratat, au sugerat luni seara liderii Aliantei pentru Integrare Europeana la emisiunea „In Profunzime” de la PRO TV Chisinau, relateaza Info-Prim Neo.Presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus ca declaratia are putere juridica, la fel ca si un acord, doar ca aceasta nu va trebui ratificata in Parlament. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat ca un acord presupune un text voluminos, iar textul declaratiei semnate a fost unul scurt si nu intrunea parametrii unui acord propriu-zis. La randul sau, premierul Vlad Filat a insistat asupra puterii juridice suficiente a declaratiei mentionate.Presedintele Traian Basescu a declarat la semnarea declaratiei ca un singur fapt poate duce la dezbateri publice, acela ca documentul a fost semnat in doua originale, ambele in limba romana.Intrebat daca deputatii Partidului Democrat ar fi votat un eventual acord in limba romana, liderul PD, Marian Lupu, a raspuns categoric ca nu. „Nu as fi semnat, pentru ca ar fi fost contrar legislatiei nationale”, a spus el.Declaratia semnata la Bucuresti de Mihai Ghimpu si Traian Basescu stabileste atat cadrul privilegiat al relatiilor bilaterale, cat si extinderea si aprofundarea cooperarii pe urmatoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeana: dimensiunea politica, dimensiunea economica si dimensiunea culturala.
Comunistii moldoveni, amenintati cu deconectarea telefoanelor de serviciu
Deputatii comunisti din Parlamentul moldovean, care depasesc suma de 1.000 de lei moldovenesti pentru convorbirile telefonice de la birou, sunt amenintati cu decontectarea.„La sedinte nu vin, masini vor, au salarii la timp. Ce sa facem cu ei? Deconectam, zero?”, a intrebat presedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, potrivit Info-Prim Neo.Cel mai mult a vorbit la telefonul parlamentului deputatul comunist Iurie Muntean – 1265 de lei moldovenesti, urmat de colega sa de fractiune Aliona Babiuc – 1062 lei si presedintele fractiunii PCRM, Maria Postoico – 1046 lei. Deputatii Igor Vremea si Eugenia Ostapciuc au cheltuit cate 1043 si, respectiv, 872 de lei.Cei 43 de deputati PCRM nu se mai prezinta de o luna la sedintele Parlamentului, conditionandu-si prezenta cu dizolvarea legislativului si anuntarea alegerilor anticipate.
