Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, aprobate prin HG nr. 53/2011. Scopul actului normativ
este de a înlătura piedicile din calea exproprierilor.

Nu este pentru prima oară când se aduc modificări. De la apariţia legii şi până în prezent, expropriatorii a avut mult de furcă cu expropriaţii, care s-au adresat justiţiei invocând o mulţime de motive. De fiecare dată, statul a reacţionat schimbând legislaţia în favoarea sa.
Actualul proiect atrage atenţia prin introducerea unei noi prevederi, care se referă expres la locuitorii din zona litoralului şi în care se precizează: „În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare şi de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, termenul în care proprietarii imobilelor au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului în vederea stabilirii unei juste despăgubiri este de 30 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin (3). Notificarea prevăzută la alin (3) va conţine şi termenul de eliberare a imobilului, termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare de la data acesteia.”
Evident, respectiva modificare nu este făcută de florile mărului, ci pentru că este vorba de lucrări de utilitate publică, de interesul unor expropriatori şi de o anumită urgenţă.
Despre ce lucrare ar putea fi vorba? Cel mai amplu proiect din zona litoralului românesc, care are nevoie de o lege favorabilă şi rapidă pentru exproprieri, este cel al şoselei de coastă a Constanţei, al cărui nume oficial este „Riviera Tomis – între staţiunea Mamaia şi portul Tomis Constanţa”.
Conform studiului de fezabilitate, şoseaua de coastă va urmări picio-rul falezei între portul Tomis şi Pescă-rie, al cărui taluz va fi stabilizat cu ancore elicoidale.
Şoseaua va avea 5,48 km, cu următoarele caracteristici: rigolă carosabilă de 0,90 m; patru benzi de circulaţie, cu lăţimea totală de 12 m; spaţiu verde de 1 m, cu iluminat public; pistă pentru ciclişti cu lăţimea de 2 m; trotuar cu lăţimea de 2 m. În total, întreaga lucrare va avea lăţimea de 17,90 metri.
Stâlpii de iluminat vor fi amplasaţi din 25 în 25 m şi dotaţi cu corpuri de iluminat pentru carosabil şi pentru pista de ciclişti şi trotuar. Vor fi amplasate 524 locuri de parcare la plaja Modern, Pescărie şi intersecţia cu bdul. Mamaia.
Vor fi realizaţi:
– 4 km de diguri de apărare împotriva valurilor, cu înălţimea de 5,50m peste nivelul mării;
– 5,48 km de şosea de coastă;
– 1,55 km de străzi de acces;
– 524 locuri de parcare;
– reţeaua de alimentare cu energie electrică JT – LES 0,4 kV – 1.250 m;
– 4 branşamente pentru consumatori:
– reţeaua de iluminat stradal de 10.475 m;
– corpuri de iluminat (inclusiv stâlpi) 75 W.
Valoarea totală a investiţiei este estimată la 186.332.870 lei (44.072.43 euro, la un curs de 1 euro = 4,2332 lei), la care se adaugă TVA. Din total, 37.757.990 euro reprezintă lucrările de construcţii montaj.
Cu comentariul că prezenţa poluatorilor auto în zona de coastă nu este de dorit, investiţia este utilă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că se valorifică turistic, edilitar, comercial un spaţiu imens, care nu este exploatat de comunitate.
Problemele pe care le ridică proiectul sunt însă de altă natură. În primul rând este vorba de finanţare. Bugetul local este insuficient pentru nevoile curente ale oraşului; nu poate suporta investiţia, cu atât mai mult cu cât, în timpul campaniei pentru alegerile locale din 10 iunie 2012, primarul Radu Mazăre a promis că va construi un nou CET. O creştere a impozitelor şi taxelor locale este exclusă, în condiţiile în care populaţia şi agenţii economici se confruntă cu fiscalitatea excesivă şi cu creşterea preţurilor gigacaloriei, carburanţilor şi electricităţii.
Soluţia este atragerea finanţării europene. Proiectul are componente de mediu, de dezvoltare a unor destinaţii turistice şi de creştere a numărului locurilor de muncă, pentru care ar putea obţine eligibilitatea. Totul depinde de modul în care va fi prezentat.
În cazul în care va apela la fondurile europene, administraţia locală va trebui să renunţe la vechile năravuri, să realizeze investiţia în condiţii de transparenţă totală, să încredinţeze lucrările prin licitaţii fără dedicaţie.
De va obţine finanţare europeană, administraţia locală va trebui să contribuie şi ea cu o sumă. Din taxe şi impozite, va trebui să-i despăgubească pe expropriaţi. Şi tare mă tem că e vorba de foarte mulţi bani. În ultimii 12 ani, zona de coastă s-a umplut de proprietari privaţi şi de vile. În ce condiţii au primit terenurile, doar iniţiaţii din Primăria Constanţa cunosc. Pentru unii dintre ei, exproprierea va fi afacerea vieţii.
După cum merg lucrurile, sunt convins că lucrările la şoseaua de coastă vor începe în mandatul aces-tei administraţi, cu sau fără finanţare europeană, dar cu contribuţia constănţenilor care vor plăti fără să fie întrebaţi. Nu ştiu dacă va fi şi terminată.
Dubiile mele pleacă de la două experienţe nefericite. Cazinoul Constanţa a fost concesionat de administraţia locală unui investitor privat, care l-a adus la stadiul de ruină. Investiţia de la baza străzii Traian, care trebuia, printre altele, să asigure consolidarea malului, a început cu binecuvântarea administraţiei locale. Ce s-a ales de ea? Lucrările sunt blocate, iar strada şi blocurile din vecinătate sunt în pericol.
Tare mă tem, că o lucrare de asemenea importanţă şi anvergură se va îneca într-un imens scandal, fără a fi dusă la bun sfârşit. Experimentul de pe strada Traian, îmi dă dreptul să fiu îngrijorat mai ales pentru siguranţa costieră. Pe de altă parte, am motive să cred că investiţia va costa nu doar 40 de milioane de euro cum s-a estimat, ci dublu. O demonstrează mii de cazuri de investiţii făcute din bani publici.