Paşi pierduţi printre frunzele înfiorate  
alei îndepărtate la margine de lac,
nuferii albi se trezesc din visare.

Sunt aici,
imagine oglindită pe sticla cerului.
Stau ascunsă între două zâmbete,
mă acopăr cu petalele florilor
din grădina de smarald,
norii îşi strâng în colbul lor apa
plouă pământul cu flori de iasomie
atinge pleoapa efemerului timp.

În inima ta păstrează-mă
ca pe o dragă amintire
a clipelor scurse din clepsidra timpului.

O geană de lumină se prelinge
pe inimă, îşi face loc în suflet
şi face să încolţească dorinţa de viaţă.
Voi scrie cu lacrimi de rouă
pe zorii luminoşi ai dimineţii
gândurile mele ascunse pe foi de papirus.
Îţi voi şopti din umbră chemarea:
Sunt aici.