Romaningermania.ro nu oferă locuri de muncă în Germania!

În ultimele 48 de ore au fost lansate către cititorii noştri mai multe mesaje cu oferte de locuri de muncă, precum şi mesaje de intermediere a unor slujbe în Germania.

Aparent, aceste mesaje vin din partea site-ului nostru, fiind lansate de pe o adresa de e-mailromaningermania.ro, anume dana@romaningermania.ro. Precizăm că această adresă de e-mail nu există. Toate aceste mesaje nu au legătură cu site-ul, fiind doar o tentativă de asumare în fals a identităţii noastre.

De altfel, caracterul fraudulos al utilizării identităţii site-ului nostru este demonstrat şi de faptul că persoanele care recepţionează aceste mesaje sunt invitate să-şi trimită datele la adresa de e-mail Violet@arbeitdeutschland.com.

Vă prezentăm un astfel de mesaj, reamintind faptul că site-ul nostru nu are absolut nicio legătură cu autorul acestora, rezervându-ne dreptul de a sesiza organele penale germane cu privire la acest furt de identitate:

„Sehr geehrte Damen und Herren

Ich benutze diese Gelegenheit, um Ihnen eine freie Stelle in unserer Firma vorzuschlagen und ihre kurze Beschreibung zu geben.

Haben Sie Ihre Karriere schon beendet, sind die im Schwangerschaftsurlaub, ein Rentner oder einfach Arbeitslose?

Dann ist diese Stelle für Sie.

Beschäftigungsgrad: Teilbeschäftigung – 1 bis 3 Stunden pro Tag. Mindestens 20 Stunden der Beschäftigung pro Woche können wir Ihnen garantieren.

Gehalt: 3000 Euro pro Monat plus Kommissionsgeld. Arbeitsort: Europa

Beachten Sie bitte! Sie brauchen keinen einziges Cent auszugeben, um an die Arbeit in unserer Firma zu gehen.

Wenn Sie bereit sind, den Fragebogen und mehr Information über diese Stelle zu bekommen, ein Telefongespräch zu vereinbaren, schicken Sie bitte einen Brief auf Violet@arbeitdeutschland.com,unter Angabe Ihrer ID-Nummer für diese Stelle: IDNO: 0369”.

Pentru mai multe amănunte privind vânzarea unor iluzii despre tărâmul german al locurilor de muncă citiţi şi:

Ţepe cu locurile de muncă în Germania

Cui şi cum mă plâng dacă ajung fără de voie sclav sau prostituată în Germania?

Bolnavii psihic îşi găsesc cu dificultate locuri de muncă. Ei trebuie să fie iubiţi, apreciaţi, înconjuraţi de prieteni şi să aibă hobby-uri.

Psiholog Bogdan Ionescu

Atenţia care se acordă astăzi sănătăţii mintale, unificând eforturile şi preocupările tuturor celor implicaţi în asigurarea calităţii sănătăţii publice, este justificată nu doar de numărul tot mai mare al celor afectaţi (sau de scăderea îngrijorătoare a vârstei la care aceste tulburări apar şi se manifestă), ci şi de costurile economice şi sociale tot mai ridicate pe care le presupun tratarea, respectiv recuperarea şi reinserţia socială a bolnavilor psihic.

Bolile psihice reprezintă o parte importantă a cheltuielilor pentru sănătate, atât prin costul ridicat al tratamentului medicamentos, cât şi prin cheltuielile indirecte pe care le presupune ieşirea din sfera productivă a persoanelor afectate.

Datele din literatura de specialitate arată că pentru persoanele care suferă de tulburări ale sănătăţii mintale găsirea unei slujbe este un proces mult mai dificil decât pentru persoanele sănătoase, pe de o parte din cauza discriminării şi stigmatizării sociale, iar pe de altă parte din cauza formei de manifestare a bolii, corespunzător gradului de severitate a acesteia. Bolile psihice afectează capacităţile intelectuale şi afective, respectiv discernământul şi comportamentul, generând prejudecata că toţi cei afectaţi sunt persoane violente, imprevizibile, leneşe sau lipsite de voinţă, în general persoane în a căror capacitate de muncă nu se mai poate avea încredere.

Obstacole insurmontabile pe piaţa muncii

Numeroase studii arată că principalele obstacole pe care o persoană cu tulburări de sănătate mintală le întâmpină pe piaţa muncii pot fi la nivelul pacientului (lipsa experienţei vocaţionale şi dizabilităţile cognitive), la nivelul potenţialului angajator (stigmatizarea bolnavilor psihic) şi la nivelul serviciilor de sănătate mintală (oferta deficitară de servicii de reabilitare socială şi vocaţională).

Pornind de la realitatea faptului că orice boală, dar mai ales cea psihică, înseamnă “o ruptură a echilibrului biologic, urmată de dezadaptare socială, dezinserţie socială şi deci ruperea echilibrului social al individului”, atât de vital pentru sănătate, eforturile făcute de către toate serviciile implicate în asistenţa bolnavului cu tulburări psihice (medicale, psihologice şi sociologice), pe linia recuperării şi reintegrării sale sociale, sunt perfect justificate.

Aptitudini compensatorii

Recuperarea şi integrarea socială a bolnavului psihic este munca unei echipe multidisciplinare (medic psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical), în care pe lângă factorul sanitar, responsabil cu prevenţia primară şi secundară a bolilor, un rol important revine factorului formativ-profesional, axat pe identificarea şi valorificarea aptitudinilor compensatorii, în vederea calificării sau recalificării profesionale, precum şi factorului comunitar, respectiv crearea unei atitudini de suport şi deschidere către potenţialul productiv şi creativ al acestor persoane.

Un rol important în ghidarea recuperării şi integrării sociale a persoanelor cu tulburări de sănătate mintală revine asistentului social care, în multe ţări cu un sistem perfecţionat al asistenţei medicale, are un rol din ce în ce mai important în echipa medicală terapeutică, el devenind ajutorul cel mai apropiat al medicului, în multe cazuri preluând chiar responsabilitatea îngrijirii bolnavului psihic. Experienţa centrelor medicale-pilot din Franţa, S.U.A. sau Germania au arătat că buna funcţionare a serviciului social duce la scăderea duratei de spitalizare, măreşte perioada remisiunii şi previne abandonul asistenţei terapeutice în procesul de recuperare şi integrare socială.

Securizare afectivă şi relaţională

Prin intermediul reţelei sociale, subiectul se simte securizat, îngrijit, stimat, apreciat şi angajat ca membru al acesteia într-un sistem de obligaţii mutuale, deci integrat social. Surse importante pentru sănătate sunt considerate căsătoria, prietenia cu un număr semnificativ de mare de persoane, apartenenţa la un club, implicarea în activităţi şi programe sociale diverse, care stimulează pacientul să redevină activ.