Ponta: Sunt fericit cand ma critica Basescu. Noi cu facutul, ei cu criticatul-

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, in debutul sedintei BPN al PSD, la care presa a avut acces, ca este fericit de cate ori seful statului, Traian Basescu, il critica pentru ca a facut lucruri precum gazoductul, metroul sau deblocarea programelor europene, aratand ca el face, iar Basescu critica.„Sunt foarte fericit de cate ori fac ceva si ma critica domnul presedinte Basescu ca de ce fac. Nu a facut gazoductul, il fac eu, ma critica, ca nu-i place. Nu a facut el metrolul, il facem noi, ma critica ca de ce-l facem. Am deblocat toate programele europene, ne critica de ce le-am deblocat si tot asa. Asta e lucrul pe care trebuie sa-l facem, nu stiu cum va fi in sondaje, in sus, in jos, dar eu vreau sa va rog sa ne mentinem acest lucru si in Parlament, si in Guvern, si in strucurile locale”, a spus Ponta.

Ponta, despre vizita la metrou: Basescu o sa mearga si el. Ne inspecteaza pe noi

El a aratat ca alegerile pentru PE de anul viitor vor arata ceea ce va aprecia electoratul in privinta celor care fac si in privinta celor care critica.”Ne-am impartit atributiile: noi suntem cu facutul, ei cu criticatul. Si cred ca la alegerile pentru PE se va verifica daca asta e ceea ce apreciaza oamenii – cine critica si baga bete in roarte sau cine face ceva”, a spus Ponta.El le-a solicitat social-democratilor sa fie partidul care face lucrurile.”Vreau sa va rog – e un lucru pe care-l incercam la Guvern – sa-l faceti in teritoriu, in structurile locale, in Parlamentul European, in Parlamentul Romaniei: noi sa fim partidul cu lucrurile pe care le facem si ceilalti sa ne critice”, a mai spus Ponta.

Deputat PSD, catre protestatari: In migdale, concentratia de cianura e de trei ori mai mare decat la Rosia Montana

Aproximativ 15 persoane, unele dintre acestea mentionand ca au protestat in Piata Universitatii, au sustinut, joi, la comisia speciala pentru Rosia Montana, oprirea exploatarii, spunand ca cei care manifesteaza in strada doresc retragerea acestui proiect.Aceste persoane au venit in nume personal la comisia parlamentara Rosia Montana dupa ce s-au inscris pe site-ul comisiei.”Nu ma astept la compasiune din partea voastra. Am venit pentru a arata un profil de protestatar. Nu-i meseria noastra sa stam pe strazi. Nu va puteti bate joc de noi”, a spus unul dintre cei care au vorbit in comisia parlamentara.”Strada vrea ca proiectul de la Rosia Montana sa fie retras, vointa strazii este ca proiectul sa fie retras”, a precizat o alta persoana prezenta la lucrarile comisiei.De asemenea, persoanele care au venit sa sustina retragerea proiectului Rosia Montana au aratat ca nu exista argumente pro-exploatare, ca „cianura nu se duce niciodata” sau ca „dupa 16 ani firma care exploateaza va da faliment si va lasa gunoiul” in tara.Majoritatea celor prezenti la comisie a sustinut ca zacamantul de la Rosia Montana este de importanta strategica, intreband cum a putut fi acordata o licenta de exploatare in 1999 fara licitatie.Altii s-au aratat in general nemultumiti de clasa politica si de faptul ca politicienii din comisie nu le raspundeau la intrebari.”Nu ni se raspunde la intrebari. Puteam sa ne raspundem intre noi pe Facebook„, a apreciat unul dintre protestatarii veniti la comisie.Parlamentarii din comisia pentru Rosia Montana au sustinut ca nu au luat nicio decizie, ca asculta toate punctele de vedere si ca vor face un raport pana pe 20 octombrie.

Rosia Montana Manescu: Daca exploatarea cu cianuri ar fi dus la dezastre ecologice, nordul Europei era un dezastru

Printre parlamentarii care au vorbit s-a aflat Haralambie Vochitoiu (PPDD), care a spus ca revolta din Piata Universitatii nu este legata strict de Rosia Montana, „ci pentru toate frustarile adunate in 23 de ani”, in timp ce deputatul PSD Florin Iordache a incercat sa-i convinga pe invitati ca in migdale concentratia de cianura este mai mare decat cea din Rosia Montana.”Concentratia in migdale e de trei ori mai mare decat concentratia de acolo”, a spus Florin Iordache, generand nemultumiri in randul unora dintre protestatarii care au aratat ca au iesit in strada impotriva proiectului Rosia Montana.”Nu ma astept din partea dumneavoastra la o logica exemplara”, au replicat unele dintre persoanele venite sa-si spuna punctul de vedere la Comisia parlamentara.

Iordache: Parlamentarii care au mers la Rosia Montana si-au platit cazarea. Masinile erau ale Prefecturii

Iordache a mai declarat, joi, ca parlamentarii din comisia speciala care s-au deplasat la Rosia Montana si-au platit cazarea din bani personali, iar masinile pe care le-au folosit in zona au fost ale Prefecturii.”Am fost 13 care am mers la Rosia Montana, dintre care domnul Darzu era din zona, toti 12 ne-am platit cazarea, acesta este documentul privind cazarea. Noi am achitat din bani personali, ca dupa aceea incercam sa le decontam vedem, dar deocamdata ne-am platit cazarea. Masa a fost inclusa, masa de dimineata, iar singura masa pe care am luat-o in teren a fost la intrarea in mina, cei 12 – pentru ca domnul Darzu nu a intrat cu noi in mina – au servit cate un sendvis. Alta masa acolo cu berbecuti, cu prostii, ce spun unii, sunt povesti”, a precizat Iordache.

Vosganian cere colegilor senatori sa nu voteze cererea de urmarire penala a sa

Ministrul Economiei si senator PNL, Varujan Vosganian, a cerut colegilor sai din Senatul Romaniei sa nu voteze cererea de urmarire penala a sa, ceruta de DIICOT pentru complot si subminarea economiei nationale.„Avand in vedere caracterul eminamente politic al deciziilor luate de mine, absenta oricaror indicii, oricat de slabe, privind vreo posibila activitate infractionala a mea de complot si de subminare a economiei nationale, reaua-credinta manifesta a procurorului de caz in distorsionarea grosolana a sensului clar al inscrisurilor, am onoarea sa ii rog pe distinsii colegi senatori sa nu voteze cererea de urmarire penala a mea pentru presupusul complot si pentru presupusa subminarea economiei nationale”, a scris Varujan Vosganian, pe blogul sau.

Materialul probatoriu in cazul lui Vosganian, in Comisia juridica din Senat

Seful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general sa sesizeze Senatul, respectiv presedintele Romaniei, cu cereri de incepere a urmaririi penale impotriva fostilor ministri ai Economiei Varujan Vosganian si Adriean Videanu.Cei doi sunt acuzati de complot si subminarea economiei nationale, fapte comise in perioada in care acestia aveau calitatea de ministru al Economiei. Astfel, acestia ar fi adus Romgaz un prejudiciu total de 130 de milioane de dolari.Senatorul liber explica inca o data ca nu a fost vorba despre subminare a economiei nationale, ci „exclusiv de decizii politice, privind economia nationala, propuse si/sau adoptate conform atributiilor de ministru de resort”.

DIICOT cere inceperea urmaririi penale in cazul lui Vosganian si Videanu

„Sunt decizii pur politice, fara nicio conotatie penala. Mai mult – desi fara relevanta in plan penal -, aceste decizii politice s-au dovedit si benefice din punct de vedere economic.La dosar nu exista absolut nicio proba (interceptari telefonice, declaratii de martori, alte probe) privind vreo implicare a mea in vreun complot sau in subminarea economiei nationale”, mai explica ministrul Economiei, pe blogul sau.Acesta tine sa sublinieze ca in niciunul dintre documentele semnate de el nu se face vorbire despre Societatea sau Grupul INTERAGRO, „ci exclusiv de producatorii de ingrasaminte chimice, respectiv de consumatorii de gaze naturale cu statut de consumatori intreruptibili”.

„In referatul intocmit, cu vadita rea-credinta, procurorul de caz deformeaza grav sensul actelor semnate de mine, in ciuda evidentei si a continutului lor expres, inventand scopuri ascunse, neprobate prin nimic si oricum inexistente”, se mai arata in concluziile unor note scrise depuse de senatorul PNL, in atentia comisiei juridice si a Plenului Senatului Romaniei, pe data de 23 septembrie.Astfel, Vosganian arata ca depune notele scrise avand in vedere solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, adresata Senatului, de urmarire penala a sa, pentru infractiunile de complot si subminare a economiei nationale.

Notele depuse sunt structurate pe cinci puncte:

1. Puterea exclusiva de apreciere a Senatului de a cere urmarirea mea penala pentru fapte savarsite in calitate de membru al Guvernului.
2. Natura exclusiv politica, iar nu penala, a faptelor retinute de parchet.
3. Caracterul corect al deciziilor politice luate.
4. Reaua-credinta manifesta a procurorului de caz.
5. Concluzii

Parchetul cere aviz pentru inceperea urmaririi penale in cazurile Videanu si Vosganian

Pe 2 septembrie, Parchetul General a cerut Senatului aviz pentru inceperea urmaririi penale pe numele lui Adriean Videanu, fostul ministru al Economiei, respectiv pe numele actualului sef al acestui portofoliu, Varujan Vosganian.Senatorii juristi au avut miercuri o prima sedinta secreta in care au studiat materialul probatoriu transmis de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind inceperea urmaririi penale impotriva senatorului PNL.La finalul sedintei, presedintele Comisiei juridice, liberalul Tudor Chiuariu, a precizat ca fostul ministru al Economiei le-a transmis senatorilor juristi un prim punct de vedere referitor la referatul Parchetului, care insa nu a fost analizat in detaliu.F.N.

Rosia Montana Manescu: Daca exploatarea cu cianuri ar fi dus la dezastre ecologice, nordul Europei era un dezastru

Ministrul Transporturilor, Ramona Manescu, sustine proiectul Rosia Montana in forma propusa de Guvern si precizeaza ca a fost in favoarea investitiei si ca europarlamentar, apreciind ca exploatarea cu cianuri nu duce la dezastre ecologice, iar decizia pe acest subiect trebuie sa fie pragmatica.„Eu, ca europarlamentar, am sustinut acest proiect. De ce? Pentru ca exploatarea cu cianuri nu este o chestiune noua. In Finlanda se face aceasta exploatare cu cianuri si nu putem sa spunem ca Finlanda are o politica de mediu de neglijat, si niciuna din tarile nordice nu au politici de mediu de neglijat, chiar sunt promotori ai politicilor de mediu in Uniunea Europeana.Nu putem spune ca exploatarea cu cianuri chiar duce la dezastre ecologice, pentru ca daca ar fi dus la dezastre ecologice, am fi vazut toata zona de nord a Europei intr-un dezastru. Si nu este cazul. In plus, exista tehnologii care intr-adevar sa nu pericliteze mediul sau oamenii prin exploatare”, a declarat ministrul Transporturilor.

Ponta: Finlanda exploateaza aurul cu cianura. De ce nu ar face si Romania la fel?

Ea a adaugat ca si in Finlanda, intamplator sau nu, tot o companie canadiana exploateaza.”Nu vad de ce in Romania nu se poate exploata, in Finlanda se poate exploata, si nu numai in Finlanda. Sunt multe discutii, sigur ca dezbaterea publica este foarte buna, nu trebuie in niciun caz sa dam totul gratis, si aici sunt de acord cu cresterea redeventelor. Este absolut normal, trebuie sa ne vedem interesul, sa ne aparam interesul, sa ne aparam bogatiile si resursele pe care le avem, dar in acelasi timp trebuie sa fim pragmatici si sa gandim economic si pe termen lung”, a mai spus ministrul Transporturilor.Compania Rosia Montana Gold Corporation este controlata de compania canadiana Gabriel Resources, care detine 80,69% din actiuni. In spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.La Rosia Montana se afla cel mai important zacamant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Investitia este blocata de mai multi ani din cauza disputelor privind protectia mediului.

Guvernul alternativ al PDL cere retragerea din Parlament a proiectului privind Rosia Montana

Guvernul alternativ al PDL a discutat, joi, despre proiectul Rosia Montana, stabilind sa reitereze o serie de solicitari catre Guvernul Ponta – retragerea proiectului din Parlament pe motiv ca este neconstitutional, formarea unui grup de lucru care sa elaboreze un raport si dialog cu protestatarii.Prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu, premierul guvernului alternativ al PDL, a facut aceste precizari la o conferinta de presa, aratand ca in prima sedinta a guvernului alternativ s-a luat in discutie proiectul Rosia Montana.”Premierul practica o logica rasturnata uitand din nou sa precizeze faptul ca are principala responsabilitate in decizia administrativa asupra proiectului Rosia Montana. Nu Parlamentul submineaza politica de investitii in Romania, ci fuga de decizie a premierului Victor Ponta„, a spus Predoiu.

Predoiu: Guvernul din umbra al PDL nu guverneaza, ci supravegheaza guvernarea USLEl a aratat ca Guvernul alternativ solicita Guvernului Ponta sa retraga din Parlament proiectul de lege care este neconstitutional, sa formeze un grup de lucru din reprezentanti ai ministerelor justitiei, economiei, mediului si sanatatii, care sa analizeze toate dimensiunile proiectului si sa redacteze un raport pe care premierul sa-l faca public.Predoiu a mai spus ca solicita premierului Victor Ponta sa intre in dialog cu cei care protesteaza fata de proiect si sa calmeze spiritele pentru a evita adancirea fracturilor in societate.Vicepresedintele PDL Sulfina Barbu, ministrul Mediului in guvernului alternativ al PDL, a afirmat ca Guvernul Ponta a venit in Parlament cu un proiect care incalca Constitutia si sapte legi in vigoare.”Proiectul Ponta – Rosia Montana cuprinde derogari de la legile tarii, atat incalcari ale Constitutiei, cat si derogari de la sapte legi in vigoare si prin acest lucru Guvernul Ponta restrange drepturile cetatenilor din Romania”, a spus Barbu.Ea a precizat ca art. 53 din Constitutie prevede ca pentru a face o derogare de la o lege in vigoare trebuie sa existe un motiv serios si sa aiba un caracter general, nu individual, iar in cazul Rosia Montana este vorba de un caracter individual. Ea a mai spus ca modificarea redeventei trebuie sa aiba un caracter general pentru toate exploatarile de argint si aur.Potrivit lui Barbu, o alta incalcare a legii ar fi prelungirea perioadei de exploatare in cazul Rosia Montana direct la 20 de ani, desi legea minelor prevede ca perioada de prelungire a unei exploatari se poate acorda doar pentru cinci ani succesiv.Barbu a mai spus ca Guvernul nu a prezentat avizul de gospodarire a apelor pentru perimetrul de exploatare de la Rosia Montana, nici instructiunile tehnice pentru planul de refacere a mediului in momentul finalizarii exploatarii si ca Guvernul trebuia sa prezinte si daca exista avizul de evaluare strategic de mediu pentru planul urbanistic zonal din arealul acestui proiect.

Rosia Montana, in comisia speciala: Doua asociatii prezente, celelalte boicoteaza intalnirea

Lucrarile sedintei comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru avizarea proiectului de lege privind exploatarea miniera de la Rosia Montana au inceput joi seara, la putin timp dupa ora 18.00. Doar doua dintre asociatiile si ONG-urile invitate si-au trimis reprezentanti la discutii, in timp ce restul au boicotat.Potrivit presedintelui comisiei, Darius Valcov, la discutii si-a confirmat prezenta un reprezentant la ICOMOS si unul al unei asociatii ecologice. B1 Tv transmite ca, dintre cei 27 de protestatari invitati la discutii, sunt prezenti doar 15.La audierile de la Parlament au fost invitate sa participe si persoanele care au facut demersuri in acest sens, cat si institutii interesate de problematica in cauza, precum Fundatia „Pro Patrimonio”; Fundatia Culturala „Rosia Montana”; ICOMOS; Ordinul Arhitectilor din Romania; Asociatia Rencontres du Patrimoine Euro-Roumanie (RPER) Romania; Asociatia Aurarilor Alburnus Maior; Asociatia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu; Asociatia Salvati Bucurestiul; Asociatia „Arhitectura. Restaurare. Arheologie” si Centrul de Resurse Juridice din Cluj, se arata intr-un comunicat al comisiei parlamentare pentru Rosia Montana.Rand pe rand, insa, multe dintre asociatiile invitate au dezmintit prezenta la discutiile din cadrul comisiei speciale pentru proiectul de la Rosia Montana.”Contrar informatiilor vehiculate de anumite organe media, Asociatia Salvati Bucurestiul NU participa la intalnirea Comisiei Parlamentare pentru Rosia Montana cu ONG-urile care are loc astazi (joi – n.red.). Asociatia Salvati Bucurestiul se raliaza astfel pozitiei Asociatiei Alburnus Maior”, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com si semnat de presedintele Asociatiei, Nicusor Dan.De asemenea, Asociatia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) transmite prin intermediul Facebook ca nu a confirmat prezenta la sedinta de joi a comisiei speciale pentru proiectul de la Rosia Montana.”Asociatia CIDRM face parte inca de la infiintarea sa din campania Salvati Rosia Montana si prin urmare pozitiile exprimate de campanie, inclusiv cu privire la denuntarea si boicotarea Comisiei Speciale, sunt asumate pe deplin de Asociatie. Cu toate acestea, constatam ca Asociatia figureaza in anuntul public al sedintei.Aducem la cunostinta si pe aceasta cale ca Asociatia CIDRM nu participa la aceasta sedinta si denunta incercarea Comisiei de dezinformare prin incercarea de a crea impresia unui dialog cu asociatiile enumerate in anuntul de mai sus”, noteaza directorul executiv al CIDRM, Stefania Simion.La randul sau, Asociatia Transilvania Verde trasmite ca sustine campania Salvati Rosia Montana, iar „pozitiile exprimate de campanie sunt asumate pe deplin de Asociatie, inclusiv cu privire la denuntarea si boicotarea Comisiei Speciale pentru Proiectul de lege privind exploatarea de la Rosia Montana”, prin intermediul Facebook.”Aducem la cunostinta si pe aceasta cale ca Asociatia Transilvania Verde nu participa la sedinta de joi a Comisiei Speciale pentru Proiectul de lege privind exploatarea de la Rosia Montana si denunta incercarea Comisiei de dezinformare prin incercarea de a crea impresia unui dialog cu societatea civila”, noteaza presedintele Asociatiei, Csongor Kovacs.Totodata, presedintele Asociatiei ARA, dr. Monica Margineanu Carstou, a scris pe contul de Facebook ca „in pofida faptului ca Asociatia ARA nu a confirmat participarea la sedinta de joi a Comisiei speciale pentru avizarea Proiectului de lege privind unele masuri aferente exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana si stimularea si facilitarea dezvoltarii activitatilor miniere in Romania, constatam ca Asociatia figureaza in anuntul public al sedintei”.”Aducem la cunostinta si pe aceasta cale ca Asociatia ARA nu participa la aceasta sedinta”, scrie Carstoiu.Nu in ultimul rand, protestatarul si lectorul universitar Claudiu Craciun a precizat ca nu a participat la audierile de la comisia speciala pentru proiectul de la Rosia Montana: „Partenerii nostri de discutie nu sunt acei parlamentari – lideri politici ai partidelor care promoveaza acest proiect. Una dintre revendicari este demisia premierului si a Guvernului”.

Aderarea la Schengen – Tutilescu: Trimitem mai multi politisti in Franta, daca ni se va cere

Seful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, sustine, la fel ca si seful guvernului, ca problema imigrantilor rromi nu are nicio legatura cu aderarea la Schengen si ca daca Franta va cere suplimentarea fortelor de ordine romanesti in zona numarul politistilor romani din Hexagon va fi suplimentat „cu siguranta”.Marian Tutilescu declara ca „problema rromilor, care persista de ceva vreme in relatia cu Franta are sensibilitatea ei, dar un lucru este cert: nu are nici o legatura cu acquis-ul Schengen. Libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana este garantata, asa incat intrarea sau neintrarea Romaniei in Spatiul Schengen nu are nici o legatura cu aceasta situatie, nici n-o imbunatateste, nici n-o inrautateste, mai ales pentru prima etapa, asa cum s-a stabilit de principiu si am agreat si noi aceasta varianta, a frontierelor maritime si aeriene sau doar a celor maritime”.Intrebat daca ia in calcul o suplimentare a numarului de politisti romani din Franta, Tutilescu a raspuns ca depinde de cererile autoritatilor franceze.”Luam in calcul, in functie de nevoile partenerului nostru. Cu alte cuvinte, de cate ori partenerul francez a solicitat forte suplimentare, am fost extrem de receptivi si am raspuns afirmativ. Nu putem sa trimitem fara acordul partenerului francez sau fara solicitarea lor, pentru ca sunt niste conditii, exista un acord cadru, in care sunt stipulate concret situatiile in care politistii romani se pot… si principala conditie este la solicitarea partenerului francez. Deci daca o vor cere, o vom face cu siguranta, analizand bineinteles si motivele solicitarii, dar pana acum au fost intemeiate si am acordat absolut tot sprijinul”, a spus Tutilescu.Citeste mai multe despre Aderarea la Schengen – Tutilescu: Trimitem mai multi politisti in Franta, daca ni se va cere pe RFI Romania.