mi-ai rezervat un pătrat pentru lumină
măsor cuminte perimetrul
cu ticăitul de inimă
atât cât lanțul permite
mă aștern frunză
peste dorul izgonit în ultima toamnă
înec revolta vânturilor
în ploile care plâng
la fereastră
urc drumul cocorilor
spre crucea din suflet
zbor peste țipătul acestei zile
precum pasărea din somnul tău
aripile femeii nu încap în colivie mon cher
Nadia PADURE
Nady Padure
Mulțumesc prietenilor de la RADIOMETAFORA pentru atenția acordată poeziilor mele!
Să ne auzim numai de bine!
Alexe Rau
aceeasi altă pădure