Comunicat MAE – Vizita ministrului afacerilor externe Titus Corlăţean în Republica Elenă

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va efectua, vineri, 15 noiembrie 2013, o vizită de lucru la Atena, la invitația omologului său, vice-premierul şi ministrul elen de externe, Evangelos Venizelos.

Vizita, parte a dialogului politic bilateral periodic dintre cele două ţări, survine în contextul în care Republica Elenă va prelua, de la 1 ianuarie 2014, Președinția Consiliului UE, iar România exercită Preşedinţia-în-Exerciţiu a Procesului de Cooperare Sud-Est Europeană (SEECP), în perioada 2013-2014.

Convorbirile dintre cei doi miniştri de externe vor prilejui analizarea stadiului cooperării bilaterale şi identificarea unor noi proiecte de cooperare în special în domeniile cu potenţial: economic, investiţii, energie, transport şi infrastructură, dezvoltare regională, turism şi cultură.

Pe dimensiunea UE, vizita va constitui o oportunitate pentru realizarea unui schimb de opinii şi coordonarea pe temele de interes comun care vor fi în atenţie în perioada Preşedinţiei Republicii Elene a UE în semestrul I 2014 (PRES EL).

Discuțiile vor mai viza şi alte teme de interes aflate pe agenda europeană, precum: viitorul UE, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, perspectivele extinderii UE, Parteneriatul Estic şi Summit-ul de la Vilnius, precum şi evoluţiile din Balcanii de Vest.

Totodată, vor fi discutate modalităţile de coordonare în plan regional şi european, din perspectiva asumării de către Republica Elenă, a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I 2014 şi exercitării, de către ţara noastră, a Preşedinţiei-în-Exerciţiu a SEECP, în perioada 2013-2014. Va fi realizat un schimb de opinii cu privire la evoluţiile din dosarele prioritare ale agendei internaţionale, cu accent pe evoluțiile din Siria.

MAE salută publicarea de către Comisia Europeană a raportului Analiza Anuală a Creşterii 2014

Ministerul Afacerilor Externe salută publicarea, la 13 noiembrie, de către Comisia Europeană a raportului Analiza Anuală a Creşterii 2014 (AAC 2014), care defineşte priorităţile economice şi sociale menite să orienteze acţiunea Uniunii Europene şi a statelor membre în vederea stimulării creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă pentru anul următor.

Odată cu publicarea AAC 2014 debutează semestrul european 2014, următorul ciclu anual de coordonare ex-ante a politicilor economice, sociale şi structurale la nivel european.

Ca şi în anii precedenţi, AAC 2014 este însoţit de publicarea următoarelor rapoarte-anexă: mecanismul de alertă 2014, referitor la dezechilibrele macroeconomice din statele membre UE; stadiul progreselor înregistrate în eliminarea obstacolelor rămase în calea integrării pieţei unice europene şi ocuparea forţei de muncă. Pentru prima dată, Comisia Europeană publică, în acest an, opinia sa asupra proiectelor privind planurile bugetare 2014 ale statelor membre aparţinând zonei euro. Comisia Europeană publică, de asemenea – în cadrul unui document de lucru ce însoţeşte AAC 2014 – stadiul progreselor înregistrate de către statele membre şi zona euro în procesul de implementare a recomandărilor specifice de ţară.

Provocarea cea mai mare identificată de Comisie o constituie menţinerea ritmului de implementare a reformelor destinate îmbunătăţirii nivelului de competitivitate al economiei europene şi menţinerii cursului redresării economice.

Cele cinci domenii prioritare de acţiune identificate de Comisie în cuprinsul analizelor anuale precedente rămân valabile şi în 2014, respectiv: continuarea consolidării fiscale diferenţiate, favorabile creşterii economice; reluarea activităţii normale de creditare a economiei; promovarea creşterii şi a competitivităţii în prezent şi în viitor; abordarea aspectelor legate de şomaj şi de consecinţele sociale ale crizei; modernizarea administraţiei publice. În cadrul acestor domenii, pentru anul 2014, Comisia a identificat priorităţi concrete de acţiune, care orientează mai bine eforturile statelor membre.

Potrivit evaluării Comisiei Europene, România trebuie să-şi concentreze eforturile pe obţinerea de rezultate concrete, mai ales în ce priveşte măsurile convenite în programul de asistenţă financiară preventivă aprobat de Consiliu în luna octombrie 2013, precum şi a celor de răspuns la recomandările specifice de ţară 2013.

Informaţii suplimentare:

Publicată de regulă pe parcursul lunii noiembrie, Analiza Anuală a Creşterii stabileşte priorităţile economice şi sociale ale Uniunii Europene pentru anul următor, fiind considerată o foaie de parcurs de care statele membre trebuie să ţină cont în momentul elaborării proiectelor de buget şi a programelor naţionale de reformă.

Comunicat de presă

Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean,

cu reprezentanţii Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO), cu prilejul celei de-a doua misiuni economice anuale în România

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a primit, la 14 noiembrie 2013, delegaţia Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO), aflată la Bucureşti, în perioada 14-15 noiembrie a.c., într-o nouă misiune de promovare economică. Delegaţia americană a fost condusă de preşedintele executiv al AMRO, Eric Stewart.

Ministrul afacerilor externe a evidenţiat eforturile continue depuse de autorităţile române pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA şi, în mod special, interesul părţii române pentru amplificarea dimensiunii economice, reliefat inclusiv cu prilejul discuţiilor cu oficialii americani şi reprezentanţii comunităţii de afaceri din SUA cu ocazia vizitei Prim-ministrului României, Victor Ponta, la Washington.

A mulţumit delegaţiei AMRO pentru eforturile depuse de companiile membre AMRO pentru consolidarea prezenţei investiţionale în România şi implicarea directă în acest proces prin participarea, în premieră, la Reuniunea Task Force-ului pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA, desfăşurată la sediul MAE, în cursul dimineţii. În acest sens a subliniat rolul valoros pe care grupul de lucru româno-american pe teme economice şi comerciale, respectiv subgrupul de lucru dedicat securităţii energetice, structuri din cadrul Task Force-ului constituite în aplicarea Declaraţiei Comune, îl pot avea în dezvoltarea cooperării economice între România şi SUA.

De asemenea, a reiterat susţinerea pentru propunerea avansată de AMRO privind organizarea unui Forum de Afaceri România – SUA, sub înalt patronaj român şi american, în cursul anului viitor.

Şeful diplomaţiei române a subliniat hotărârea Guvernului României de a acţiona pentru atragerea de noi investiţii americane în procesul de modernizare a economiei. A evidenţiat, totodată, avantajele poziţionării geostrategice a României pentru companiile care doresc să dezvolte activităţi de producţie sau comerciale în regiune, cu baza în România şi contextul deosebit de favorabil pe care îl va oferi viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii UE-SUA, pe care România îl susţine. De asemenea, a salutat agenda şi iniţiativele AMRO privind dinamizarea contactelor între reprezentanţii mediului de afaceri din SUA şi autorităţile şi companiile româneşti, ca premisă importantă pentru creşterea volumului şi diversificarea, în continuare, a schimburilor comerciale bilaterale.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat interesul major al României pentru includerea, ca partener strategic al SUA, în programul Visa Waiver, solicitând, în continuare, sprijinul membrilor AMRO pentru demersurile României în direcţia liberalizării, cât mai rapide, a regimului de vize pe relaţia cu SUA.

Preşedintele AMRO a exprimat aprecieri, în numele delegaţiei de companii americane, pentru interesul direct şi implicarea şefului diplomaţiei româneşti pentru consolidarea prezenţei investiţionale americane în România, reflectate inclusiv de frecvenţa ridicată a întrevederilor avute în ultimele luni.

Interlocutorii americani au transmis mulţumiri pentru sprijinul acordat de Ministerul Afacerilor Externe în organizarea acestei noi vizite la Bucureşti şi pentru disponibilitatea manifestată de autorităţile române privind participarea reprezentanţilor AMRO la lucrările Task Force-ului. Totodată, au prezentat obiectivele principale ale companiilor lor, cu accent pe evaluarea oportunităţilor oferite de piaţa românească şi evidenţierea domeniilor de cooperare de interes reciproc. În acelaşi context, liderii companiilor americane membre AMRO au evidenţiat importanţa strategică a României în ansamblul politicilor investiţionale ale acestora, exprimând interesul deosebit pentru o prezenţă investiţională consolidată, pe termen lung, în ţara noastră.

Cu prilejul prezenţei în România, delegaţia AMRO  va avea o serie de întâlniri la nivel înalt. De asemenea, o serie dintre companiile americane membre AMRO au programate întrevederi bilaterale separate cu miniştri de resort din cadrul Guvernului României, pentru a discuta aspecte relevante privind politicile executivului în domeniile de activitate ale companiilor pe care le reprezintă.

Informaţii suplimentare:

Ministrul afacerilor externe a avut o întrevedere cu conducerea AMRO în marja participării la reuniunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2013 de la New York şi cu prilejul recentei vizite a Prim-ministrului României la Washington (20-23 octombrie a.c.).

Consiliul de Afaceri Româno-American (American – Romanian Business Council – AMRO), organizaţie non-profit cu sediul la Washington, având ca obiectiv promovarea relaţiilor economice dintre SUA şi România, a fost lansat la 25 ianuarie 2012, la Washington.

AMRO are în componenţă 15 membri – companii americane de renume, cum ar fi Chevron, ExxonMobil, ADM, Smithfield, Raytheon, Pharma, MetLife, Cargill, Amgen, Timken, Mega, Eli Lilly, Johnson & Johnson, CNH şi Invenergy, provenind din diverse domenii de afaceri: energie, agricultură, industria de apărare, industria farmaceutică, industria prelucrătoare, infrastructură de stocare, asigurări. Conducerea Consiliului este asigurată de ADM – preşedinte şi ExxonMobil – vicepreşedinte. Funcţia de preşedinte executiv este deţinută de domnul  Eric Stewart.

Misiunea Consiliului este de a contribui la consolidarea schimburilor economice şi investiţiilor dintre cele două ţări, aprofundarea relaţiilor bilaterale şi informarea opiniei publice în legătură cu importanţa acestora.

Primirea de către ministrul Titus Corlăţean a ambasadorului Republicii Islamice Pakistan în România, în vizită de rămas-bun

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, l-a primit joi, 14 noiembrie 2013, în vizită de rămas-bun pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, Rab Nawz Khan, cu prilejul încheierii misiunii sale la Bucureşti.

Ministrul Titus Corlăţean a exprimat apreciere pentru activitatea susţinută a ambasadorului pakistanez, care a adus în ultimii trei ani o contribuţie considerabilă la consolidarea relaţiilor bilaterale. A fost evidenţiată, în special, dezvoltarea reţelei de consulate onorifice, modernizarea cadrului juridic bilateral şi intensificarea rundelor de consultări politice bilaterale la nivelul ministerelor de externe.

Şeful diplomaţiei române a salutat evoluţiile democratice din Pakistan prin procesele electorale din 2013, care au condus, pentru prima oară în istoria ţării, la alternanţa politică democratică – trecerea de la un guvern ales democratic la altul şi alegerea unui nou preşedinte, după încheierea completă a mandatului predecesorului.

Cei doi demnitari şi-au exprimat încrederea că, pe fondul prieteniei tradiţionale împărtăşite de cele două state şi prin eforturi comune, cooperarea bilaterală poate fi consolidată şi dezvoltată, în special pe palier politic şi economic – printre domeniile de interes numărându-se cel energetic, agricultura, turismul şi industria textilă. O bună oportunitate pentru explorarea posibilităţilor de investiţii reciproce şi nu numai o constituie vizitele bilaterale planificate pentru începutul anului 2014, din dorinţa comună de a intensifica agenda contactelor la nivel înalt. Cei doi oficiali au avut şi un schimb de opinii privind cele mai importante evoluţii de pe plan internaţional, cu accent pe situaţia din Afganistan.