Oficialii moldoveni au pornit spre Vilnius, la summit-ul Parteneriatului Estic al UE, unde se aşteaptă ca Moldova să parafeze Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE. Reuniunea are loc pe 28 şi 29 noiembrie.

Oficialii moldoveni zboară spre Vilnius cu avioane diferite

La Vilnius s-au pornit mai mulţi demnitari moldoveni. Premierul Iurie Leancă, însoţit de o delegaţie formată din 8 oficiali şi de un grup de jurnalişti pleacă la Vilnius cu o aeronavă închiriată. Ministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman şi ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmâc, sunt deja la Vilnus. „Ei trebuie să-şi pună semnătura pe aproape 1000 de pagini”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chişinău, Liliana Viţu. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, pleacă la Vilnius cu o cursă obişnuită şi va face până acolo trei escale. Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, are bilet la o cursă comercială şi va zbura la Vilnius împreună cu deputaţii din coaliţia de guvernare (exponenţi ai Partidului Liberal Reformator) Ion Hadârcă şi Ana Guţu. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei a declarat că şeful statului Nicolae Timofti „a decis să urmărească summit-ul de acasă”. Asta chiar dacă, potrivit articolul 86 din Constituţie, şeful statului are prerogative exprese în domeniul politicii externe. „Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului”, scrie în Constituţie.

Şevciuk ameninţă de peste Nistru

Reacţii negative au venit şi de peste Nistru. Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a acuzat administraţia de la Chişinău şi Occidentul de faptul că „vor să alunge trupele ruseşti din stânga Nistrului, pentru a ucide Transnistria”. Într-un interviu acordat postului rusesc de televiziune „Ren-TV”, Şevciuk a insinuat că un nou conflict militar la Nistru este posibil. „Rusia se află aici de 200 de ani, este successor de drept al Uniunii Sovietice şi îşi apără cetăţenii”, a declarat liderul separatist. „Mi-e teamă că dacă trupele ruse vor fi evacuate din Transnistria, va izbucni un nou conflict militar. Dar noi optăm pentru soluţionarea paşnică a diferendului”, a mai spus liderul transnistrean.

Potrivit unor date cu care operează Chişinăul, în Transnistria se află un contingent militar rus de aproximativ 1.500 de persoane, dintre care o parte asigură protecţia stocurilor de armament rămas din perioada sovietică, estimate la 20.000 – 40.000 de tone de arme şi muniţii.

Alegerile sunt un pericol

„Dacă până în toamna anului 2014 nu semnăm Acordul de Asociere cu UE, există riscul să repetăm situaţia Ucrainei”. Este opinia analistului politic Vasile Croitoru. „Dacă în 2014, UE nu va crea oportunităţi Moldovei, în toamnă forţele politice vor intra în luptă electorală, actuala coaliţie ar putea să-şi şubrezească coeziunea şi am putea să nu ajungem la momentul semnării”, a explicat Croitoru. Potrivit premierului Iurie Leancă, există un calendar coordonat cu UE care prevede semnarea Acordului de asociere între Moldova şi UE (care urmează a fi parafat pe 29 noiembrie la Vilnus) în luna septembrie 2014. „Odată cu semnarea acestuia, aproape 80% din prevederi, în special cele ce ţin de Zona de Liber Schimb Comercial, vor fi aplicate provizoriu, cu excepţia celor care conţin clauze tranzitorii. Ratificarea în Parlamentul de la Chișinău este preconizată imediat după semnare. Concomitent, în UE va fi lansată procedura de ratificare de către parlamentele statelor membre pentru intrarea în vigoare a documentului. Perioada de ratificare nu este clar stabilită, dar suntem determinaţi să purtăm un dialog strâns cu capitalele europene ca să ne mişcăm rapid în această privinţă”, a explicat Leancă.

Premierul moldovean a menţionat că procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană va fi mai uşor datorită României. „La Bruxelles, am ţinut să subliniez în faţa preşedintelui Barroso că limba pe care o vorbesc este deja o limbă oficială a Uniunii Europene, tocmai ca să atrag atenţia asupra afinităților dintre Moldova şi România, pe de o parte, dar şi dintre ţara noastră şi ţările UE, pe de alta”, a adăugat Iurie Leancă.

Cu sau fără perspectivă de aderare?Pe internet a apărut proiectul declaraţiei summit-ului de la Vilnus. Proiectul omite orice referire la posibilitatea ca ţările Parteneriatului Estic sa adere, cândva, la Uniunea Europeană. Potrivit “Europei Libere”, proiectul de declaratie finală nu menţionează articolul 49 din tratatul Uniunii Europene, cel care precizează că orice ţară europeana poate cere să fie admisă dacă „respectă valorile fundamentale ale Uniunii Europene”.„Recunoaşterea perspectivei de aderare a Republicii Moldova constituie pasul următor, după parafarea şi semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”, explică premierul Leancă. Potrivit lui, Republica Moldova intenţionează să continue procesul de integrare europeană şi ar putea să treacă la o nouă etapă la următorul summit al Parteneriatului Estic care se va desfăşura în 2015. Potrivit lui, după parafare vor avea loc multe schimbări, dar ireversibilitatea cursului european va fi posibilă doar când Moldova va deveni candidat la aderare.Cei 500 de participanţi la Summit-ului de la Vilnius vor fi serviţi cu vin din Republica Moldova, iar de pe mese nu vor lipsi miezul de nuci şi prunele moldoveneşti. Participanţii la summit vor putea degusta câteva sortimente de vin: Feteasca, Rara neagră, Merlot-ul sau Cabernet-ul.Sursa:www.capital.ro – 28.11.2013

Summitul de la Vilnius scrie istorie peste Prut. Procedura de parafare a acordului R. Moldova-UE a început

Procedura de parafare a Acordului de asociere şi liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova a început, joi, la Vilnius, în cadrul reuniunii ţărilor din Parteneriatul Estic.Summitul dintre Uniunea Europeană şi şase foste republici sovietice s-a deschis, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est, relatează AFP.După mai multe luni de tratative între Bruxelles şi Kiev pentru a încerca rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, surpriza a venit din partea ucrainenilor, care au decis săptămâna trecută, sub presiunea Rusiei, să le închidă uşa în nas europenilor.UE a afirmat că acordul este încă „pe masă”, dar şansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime.

Renunţarea autorităţilor ucrainene a declanşat furia opoziţiei proeuropene, care organizează la Kiev manifestaţii masive ce amintesc de „revoluţia portocalie” din 2004.Premierul Mikola Azarov a afirmat, miercuri, că procesul de negociere continuă, dar că preşedintele Viktor Ianukovici a avertizat cu o zi înainte că Ucraina aşteaptă condiţii mai bune pentru a-l semna.Ianukovici va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în faţa omologilor săi europeni, care se deplasează aproape cu toţii în capitala lituaniană. Cei 28 de şefi de stat şi de guvern vor să afle mai multe despre intenţiile reale ale preşedintelui ucrainean, subliniază o sursă europeană. Considerat un prorus, de la alegerea sa în 2010, Ianukovici pare să jongleze între Europa şi Rusia, încercând să profite de prima fără să se îndepărteze de cea de-a doua.Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei în această săptămână, denunţând public „presiunile” ruse. „Războiul Rece s-a încheiat”, a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel. „O apropiere de Europa este în continuare înţeleasă în Rusia ca o îndepărtare de Rusia. Trebuie să depăşim această mentalitate de «ori una, ori alta»”, a pledat ea.Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declaraţie care se referă la o avertizare „voalată” la adresa Rusiei faţă de orice ingerinţă în afacerile ţărilor vecine, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. Textul ar trebui, de asemenea, să le reamintească ţărilor din Europa de Est „să se reformeze şi să se apropie de Occident”.În paralel, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina. „Bruxellesul a comis o eroare de judecată”, focalizându-se pe cazul Iulia Timoşenko, în detrimentul „politicii de presiune şi de şantaj” exercitate asupra Kievului de Moscova, a declarat miercuri preşedintele polonez Bronislaw Komorowski.Unii îi reproşează, de asemenea, că nu a oferit Ucrainei şi altor ţări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, aşa cum a fost cazul ţărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului.UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulţi se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014.Mai global, Europa vrea să creadă că eşecul ucrainean nu pune în discuţie proiectul lansat în 2009 pentru a încerca să stabilizeze fostele republici sovietice. Ea insistă pe beneficiile pe care le-ar putea avea aceste ţări, în domeniul comercial sau de liberalizare a vizelor.Amintind milioanele de euro angajaţi în ultimii ani în vederea modernizării politice şi economice a acestor ţări, ea se declară chiar dispusă să mărească această sumă pentru a facilita adaptarea lor.Dar la Vilnius, UE va trebui să se mulţumească cu parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia şi Moldova. Semnarea definitivă nu este aşteptată decât după mai multe luni, chiar un an. Vor fi semnate şi câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.Dar Armenia s-a îndepărtat de UE la începutul lui septembrie, când a anunţat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. În ceea ce priveşte relaţiile cu Belarusul, ultima dictatură din Europa, ele sunt îngheţate în absenţa totală a progreselor în privinţa drepturilor omului.

Acordul de Asociere, un instrument pentru R.Moldova de intensificare a relaţiilor cu UE

Parteneriatul Estic, lansat în 2009 la summitul de la Praga, este o iniţiativă comună a UE, a statelor sale membre şi a ţărilor partenere est-europene (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R.Moldova şi Ucraina). Acesta le oferă ţărilor implicate în parteneriat posibilitatea de a se apropia de UE şi de a-şi întări legăturile politice, economice şi culturale.Sprijinul oferit de UE în cadrul acestui parteneriat este atât bilateral, cât şi multilateral. O nouă generaţie de Acorduri de Asociere, care înlocuiesc Acordurile de Parteneriat şi Cooperare încheiate cu ţările partenere (excepţie făcând Belarusul) la sfârşitul anilor ’90, este negociată cu unele ţări pe baze individuale. În cazul Georgiei şi Republicii Moldova, Acordurile de Asociere conţin şi prevederi pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare (DCFTA).Parteneriatul promovează democraţia şi buna guvernare, creşte siguranţa energetică, promovează sectorul reformei şi protecţia mediului, încurajează contactele între popoare, sprijină dezvoltarea economică şi socială şi oferă fonduri suplimentare pentru proiecte destinate reducerii dezechilibrului socio-economic şi creşte stabilitatea.Acordurile de Asociere sunt acorduri internaţionale pe care Comunitatea Europeană/Uniunea Europeană le-a încheiat cu ţări terţe în scopul de a stabili un cadru pentru relaţiile bilaterale. Acordurile de Asociere diferă sub aspectul conţinutului şi finalităţii în funcţie de ţara parteneră. Aceste acorduri oferă în mod normal o liberalizare a schimburilor comerciale. În unele cazuri, ele pregătesc aderarea la Uniunea Europeană. Într-un mare număr de cazuri, Acordul de Asociere înlocuieşte Acordul de Parteneriat şi Cooperare, intensificând însă relaţiile între parteneri.Uniunea Europeană a încheiat Acorduri de Asociere (deşi nu întotdeauna sub acest nume) cu numeroase ţări. Un astfel de acord, numit Acord European de Asociere la UE, a fost semnat şi de România în 1995. În prezent, acesta nu mai este în vigoare, România devenind membru UE în 2007. Acorduri de Asociere şi Stabilizare au fost semnate şi cu ţările din Balcani, dintre care unele au devenit state candidate pentru aderarea la UE.În ceea ce priveşte Acordul de Asociere cu Republica Moldova, acesta reprezintă o modalitate concretă de exploatare a dinamicii pozitive a relaţiilor cu această ţară, concentrându-se pe sprijinul unor reforme de bază, pe redresarea economică, guvernare, sectorul cooperării şi liberalizării comerţului R.Moldova cu UE.Negocierile în cadrul Acordului de Asociere cu R.Moldova, succesor al Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), au fost lansate la Chişinău la 12 ianuarie 2010. În februarie 2012, au fost lansate negocierile privind DCFTA, un element central al Acordului de Asociere. Acestea au fost urmate de mai multe runde de negocieri, care s-au desfăşurat, alternativ, la Bruxelles şi Chişinău. Cea de-a 14-a rundă a avut loc la 14-15 martie 2013 la Bruxelles, iar negocierile s-au încheiat în iunie 2013.

Sursa:www.gandul.info– 28.11.2013