Gagauzii incep sa fie nemultumiti de actuala conducere care incearca miscari centrifuge orientate spre Moscova, in contextul in care Republica Moldova se pregateste sa semneze luna aceasta Acordul de Asociere la UE. Bascanul Gagauziei, Mihail Formuzal (foto), a fost agresat intr-o altercatie produsa marti intre deputatii din Adunarea Populara (Parlamentul) de la Comrat, pe fondul nemultumirii fata de conducerea regiunii autonome, relateaza Pro Tv Chisinau. Altercatia a izbucnit in momentul in care mai multi deputati, dar si cetateni ai regiunii autonome gagauze au solicitat demiterea presedintelui Parlamentului local, Dmitri Constantinov, dar si a guvernatorului autonomiei, Mihail Formuzal. Potrivit presei locale, bascanul regiunii a fost lovit cu piciorul in fata, in timp ce presedintele Parlamentului a fost lovit cu pumnul in fata. in urma incidentului, accesul jurnalistilor in Parlamentul local a fost interzis, iar politia a intervenit pentru detensionarea situatiei. Locuitorii din Gagauzia sunt nemultumiti fata de conducerea regiunii autonome, acuzata ca isi urmareste propriile interese.

Presedintii Grupului de prieteni pentru România din Congresul Statelor Unite si Grupului Pro-America din Parlamentul României au adoptat marti o declaratie comuna prin care saluta alegerile prezidentiale din Ucraina si dezaproba ferm agresiunea Federatiei Ruse impotriva acestei tari, prin anexarea Crimeei si destabilizarea sudului si estului Ucrainei. “Salutam alegerile prezidentiale din Ucraina, un pas important spre dezescaladarea tensiunilor si spre restaurarea securitatii pentru toti ucrainenii, dezaprobam ferm agresiunea Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, prin anexarea Crimeei si destabilizarea Sudului si Estului Ucrainei, respingem cu fermitate intoarcerea la un tip de politica a sferelor de influenta, pe care Federatia Rusa incearca sa o promoveze in fosta regiune sovietica”, se arata in declaratia Camerei Deputatilor. Potrivit sursei citate, presedintii celor doua grupuri, “profund preocupati de posibila extindere a instabilitatii in Republica Moldova”, incurajeaza guvernele de la Kiev si Chisinau sa adopte o politica de coeziune nationala si sa identifice valori si proiecte nationale asupra carora sa lucreze impreuna cu opozitia parlamentara, in deplina respectare a cadrului constitutional.

Cele doua grupuri sunt pentru continuarea dialogului intre Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana, Ucraina si Federatia Rusa, pentru a preveni declansarea unui razboi civil in Ucraina, pentru continuarea politicilor de sanctionare de catre Guvernul Statelor Unite si de catre guvernele statelor din Uniunea Europeana fata de Federatia Rusa, daca Moscova nu ia masuri pentru detensionarea situatiei, pentru cresterea prezentei militare a SUA si NATO in România, Polonia si Statele Baltice, in spiritul Solidaritatii Transatlantice si al angajamentului ferm al aliatilor pentru apararea colectiva, conform articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, pentru indeplinirea de catre statele membre NATO a angajamentelor deja asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de aparare si recunosc aspiratiile Georgiei de integrare in NATO, tinand cont de dreptul suveran al fiecarui stat de a decide alianta careia sa i se alature, se arata in declaratia comuna, citata de Agerpres. Grupul Pro-America din Parlamentul Romaniei, constituit in 2010, are ca scop sprijinirea dezvoltarii cooperarii politice, strategice, civice, culturale, economice si tehnologice dintre România si Statele Unite. Grupul de prieteni pentru România din Congresul Statelor Unite a fost constituit in 2011.

Situatia scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana este din ce in mai dificila din cauza autoritatilor separatiste de la Tiraspol. Daca peste Nistru traiesc circa jumatate de milion de oameni, dintre care 34% vorbesc limba romana, doar 10% beneficiaza de predarea limbii romane in scoli. Din cele 40 de scoli din regiune, doar opt se subordoneaza Ministerului Educatiei, acolo predandu-se limba romana, in timp ce in celelalte limba de instruire este „moldoveneasca”, o asa-zisa limba inventata de ideologii comunisti la ordinul lui Vladimir Voronin a carei grafie se face cu litere chirilice, noteaza Unimedia.info. Desi sunt aproape 28%, ucrainenii stau si mai prost avand doar doua scoli, in timp ce alte trei sunt cu limba de instruire ucraineana si rusa. in institutiile de invatamant prescolar din regiunea transnistreana majoritatea copiilor sunt instruiti in limba rusa (90,2%), asta in timp ce acei care sunt instruiti in limba romana – 9,35%, iar o mica parte din copiii de varsta prescolara (0,5) studiaza in limba ucraineana.

In cadrul invatamantului preuniversitar, doar in 8 scoli unde se studiaza limba romana cu grafie latina, acestea fiind subordonate Ministerului Educatiei de la Chisinau. Alte 32 de scoli subordonate autoritatilor nerecunoscute din Tiraspol, instruirea se face in limba romana cu grafie chirilica (numita de separatisti „moldoveneasca”), iar alte 12 scoli instruirea se face in limba rusa si limba romana cu grafie chirilica. Peisajul educational este unul dominat de limba rusa. Nu mai putin de 114 scoli au predare in aceasta limba, in 32 de scoli studiile se fac in limba romana (cu grafie chirilica), in 12 scoli se studiaza in limbile romana (cu grafie chirilica) si rusa, in opt scoli (care se subordoneaza Chisinaului) studiile se fac in limba romana (cu grafie latina).De asemenea, in trei scoli (2,1% din elevi) se studiaza in limbile ucraineana si rusa si in doua scoli (1,0% din elevi) se studiaza in limba ucraineana.

Chiar daca Republica Moldova are trecuta in Constitutie conditia de a nu afilia la niciun bloc militar, la Chisinau ar putea functia o reprezentanta a NATO. Anuntul a fost de catre ambasadorul R. Moldova in Belgia, Mihai Gribincea, cel care a declarat pentru Europa Libera ca modelul de functionare va fi deja existent in Georgia sau Ucraina. Potrivit diplomatului de peste Prut, Alianta Nord-Atlantica ar putea lua in considerare, de asemenea, sa trimita un ambasador in Republica Moldova, dupa modelul Uniunii Europene. Gribincea a calificat drept “ireale” discutiile referitoare la eventuala aderare a R. Moldova la NATO, in conditiile in care sondajele arata ca cetatenii modoveni nu sustin aceasta optiune. Pe fondul crizei din Ucraina, mai multi oficiali au exprimat ingrijorari in legatura cu tensiuni in privinta conflictului din regiunea separatista transnistreana, unde Rusia detine un contingent de peste 1.200 de militari.

Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, care s-a aflat luna trecuta intr-o vizita la Chisinau, si-a exprimat speranta ca Rusia nu va ameninta integritatea teritoriala a Moldovei, pe fondul crizei din Ucraina. Neutralitatea R. Moldova, inscrisa in Constitutie, a devenit tema unor dezbateri la Chisinau, in urma crizei din Ucraina. Unii politicieni au sugerat modificarea Constitutiei prin referendum, in timp ce opozitia comunista a respins o astfel de optiune. De altfel, presedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, declara, intr-un interviu publicat la 3 iunie de Europa Libera, ca securitatea tarii ar fi fost cu totul alta daca R. Moldova ar fi fost membra NATO. “Daca va depinde de mine, ca decizia mea sa fie definitiva, eu as vota pentru aderarea la NATO. Sunt sigur ca, daca noi am fi fost membri NATO, aveam si un nivel de siguranta cu mult mai ridicat, dar, poate, chiar si o siguranta deplina”, a afirmat presedintele R. Moldova in interviul pentru Europa Libera.