Pentru prima dată în ultimul deceniu şi, deci, de la aderarea României la NATO, un secretar american al Apărării se află în România. Venind în continuarea vizitei recente a vicepreşedintelui Joe Biden, Chuck Hagel, şeful Pentagonului, a vizitat astăzi împreună cu omologul român, Mircea Duşa, vasul american USS de la Vella Gulf, acostat în Portul Constanţa. Hagel le-a vorbit românilor despre recunoştinţa pe care le-o poartă preşedintele Barack Obama, aflat în aceste zile într-un turneu european şi le-a repetat mesajul Administraţiei SUA privind angajamentul american faţă de securitatea României şi a regiunii, în contextul crizei din Ucraina.
Statele Unite apreciază eforturile depuse de România pentru a asigura stabilitatea în regiunea Mării Negre şi în teatrele de operaţiuni cu prezenţă Aliată. Acesta a fost principalul mesaj pe care Chuck Hagel, secretarul american al Apărării, l-a transmis ţării noastre, din Portul Constanţa. Aşteptat de omologul român, Mircea Duşa, cu o umbrelă care să-l ferească de ploaia de la malul mării, şeful Pentagonului, primul care vizitează România de la aderarea la NATO, în 2004, a vorbit despre prietenia României faţă de americani, o legătură care, ne-a dat asigurări membrul Administraţiei Obama, este apreciată de preşdintele SUA.
„Statele Unite apreciază contribuţia României la securitatea în această regiune”, a spus Hagel, amintind de contribuţiile româneşti în Irak şi Afganistan.
Trimisul Administraţiei Obama în România a adus în discuţie şi miliardul de dolari anunţat de preşdintele SUA marţi în Polonia pentru sporirea securităţii Europei Centrale şi de Est, în contextul crizei din Ucraina. Șeful Pentagonului a mai spus că apreciază ospitalitatea poporului român oferită militarilor americani aflaţi în România, la Baza Kogălniceanu. “Este important şi pentru ei şi pentru noi, ca ţară”, a arătat oficialul american.
Chuck Hagel şi Mircea Duşa au vizitat vasul american USS de la Vella Gulf, acostat în Portul Constanţa.
„Sunt bucuros să mă aflu aici şi mă apreciez declaraţiile dvs de susţinere NATO. Vreau să felicit România pentru intrarea ei acum 10 ani în NATO. Ţara dumneavoastră a demonstrat că este un partener de mare încredere. Sunt foarte mândru că am făcut parte din Senatul SUA atunci când am sprijinit intrarea României în NATO. Preşedintele Barack Obama vă apreciază”, a declarat Chuck Hagel.
„Am avut întâlniri pentru a stabili chestiuni de interes comun pentru ţările noastre, de parteneriat strategic. Am vrut să clarificăm faptul că SUA apreciază efortul României de a asigura stabilitatea în zona Mării Negre şi în teatrele de război. Prezenţa navelor americane în Marea Neagră este o demonstraţie. SUA sunt recunoscătoare pentru ajutorul oferit în Afganistan şi recunosc sacrificiul pe care soldaţii români şi familiile acestora îl fac”, a continuat oaspetele american, care a lăudat importanţa bazei americane de la Mihail Kogălniceanu.
Totodată, Hagel a dat asigurări că lucrările pentru scutul antirachetă de la Deveselu sunt în grafic.
La rândul lui, Mircea Duşa, ministrul român al Apărării, a lăudat prezenţa omologului american în România, la două săptămâni de la vizita vicepreşedintelui american Joe Biden, la Bucureşti. „Salutăm prezenţa navelor militare americane în Marea Neagră. Salut mesajul extrem de important transmis de preşedintele american Barack Obama, acela că România şi celelalte state membre NATO din Europa de Est nu sunt singure”, a spus Duşa.
Hagel şi Duşa au avut discuţii la bordul navei de protocol a Statului Major al Forţelor Navale “Mureşul”. Potrivit programului oficial, Chuck Hagel va avea, joi, o întrevedere şi cu premierul Victor Ponta, confirmată de către şeful Executivului, care însă a evitat să dea detalii despre întâlnire, spunând doar că mesajul Guvernului transmis către oficialul american va fi că România îşi îndeplineşte îndatoririle, fiind un aliat serios şi important al SUA şi un factor de stabilitate în regiune, scrie Mediafax.
Obama, din Polonia: „România nu va fi niciodată singură”
„Polonia nu va fi niciodată singură. Estonia nu va fi niciodată singură. Letonia nu va fi niciodată singură. Lituania nu va fi niciodată singură. România nu va fi niciodată singură”. Acestea sunt vorbele care au răsunat, miercuri, în limba engleză, în centrul Varşoviei. Într-unul din cele mai puternice discursuri de politică externă din preşedinţia sa, Barack Obama, care efectuează un turneu diplomatic european în plină criză ucraineană, a făcut tot posibilul pentru a linişti a liaţii NATO din Europa Centrală şi de Est, precum şi pe cei care îl condamnă acasă că este prea moale cu Vladimir Putin: angajamentul american în securitatea Europei de Est este „sacrosanct”.
Preşedintele SUA a reluat, astfel, un cuvânt pe care românii l-au auzit recent la Bucureşti, în acelaşi context, din partea vicepreşedintelui Joe Biden.
Discursul acesta a fost întărit, marţi, şi de un gest mai pragmatic decât avertismentele venite pe canale diplomatice. Ajuns în Polonia pentru a doua oară în calitate de preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama a anunţat că va cere Congresului aprobarea unui program militar de un miliard de dolari (aprox. 730 milioane de euro) pentru Europa de Est. Pentru a avea un termen de comparaţie, bugetul României pentru Apărare în 2014 este de aproximativ 1,54 de miliarde de euro. Potrivit unei declaraţii recente a ministrului Mircea Duşa, în contextul rectificării bugetare, România a ajuns la 1,51% din PIB cu cheltuielile pentru apărare şi s-a angajat ca, până în 2016, să atingă ţinta cerută de NATO, de 2%.
Un miliard de liniştit Europa
Concret, „European Reassurance Fund” presupune rotirea unui număr mai mare de militari americani în Polonia şi, conform informaţiilor disponibile la acest moment, şi în alte state din regiune. De asemenea, programul ar include suplimentarea patrulelor aeriene deasupra statelor baltice, precum şi a exerciţiilor navale din Marea Neagră. Banii nu ajung, deci, la statele europene vizate de Administraţia Obama, ci acoperă costurile de suplimentare a prezenţei militare în regiune, în contextul tensiunilor cu Rusia.
Fondurile provin din Overseas Contingency Fund, sub-bugetul american pentru Apărare care a asigurat finanţarea operaţiunilor militare din Irak şi Afganistan.
Practic, miliardul anunţat de Obama va fi luat din banii pentru Afganistan, în contextul retragerii prognozate pentru finele lui 2014. Suma nu este o „gaură” foarte mare, dacă luăm în calcul că, în 2014, acest fond este de 85 de miliarde de dolari, iar în 2015 ar urma să fie de circa 79 de miliarde. De asemenea, bugetul Pentagonului pentru 2014 este de peste 500 de miliarde de dolari.
Chiar şi în condiţiile retragerii din Afganistan – care continuă să fie un subiect foarte complicat, pentru că încă nu a fost semnat cadrul legal pentru prezenţa post-2014 în Afganistan, partea afgană tergiversând de un an de zile acest acord-, costul acestui teatru de operaţii pentru americani este evaluat la 20 de miliarde de dolari în 2015.
Mai mult, miliardul pentru a asigura Europa de Est de angajamentul SUA pentru securitatea regiunii reprezintă 0,025% din costul războaielor din Irak şi Afganistan, evaluat recent de un profesor de la Harvard la cel puţin 4.000 – dacă nu 6.000 – de miliarde de dolari, cele mai scumpe războaie din istorie.
Deşi orice subiect legat de cheltuieli şi bugete se transformă imediat într-un război între Administraţia americană şi Congres, ne putem aştepta ca această chestiune să nu creeze controverse, existând motive – fie ele şi diferite – suficiente pentru care conrgesmenii, atât cei democraţi, cât şi cei republicani – să aprobe proiectul lui Obama.