Am aflat cu oroare
că nu exist.
Peste şapte miliarde
n-au auzit de mine –
din cei risipiţi sub soare.
Mai toţi cei din vechime
care m-au întâlnit
au uitat evenimentul acesta
şi-s morţi demult puţinii
care m-au iubit.
Apropiaţilor,
mai puţini ca degetele unei mâini
le pasă că-s prin preajmă
cam cât de constelaţiile
celor doi câini.

Chiar şi pe mine dacă mă-ntrebi
cine sunt, de ce sunt,
dau dintr-un colţ în altul
şi nu ştiu ce-aş putea
să răspund.