O fuziune cum nu s-a mai făcut în România

Fuziunea dintre PNL şi PDL este una în premieră în România. Cele două partide vor deveni unul singur în ianuarie sau februarie 2017. Noua construcţie politică de Dreapta va beneficia de 2 ani de tranziţie perioadă în care va funcţiona o scurtă perioadă sub formă de alianţă, după care timp de doi ani, 2015 şi 2016 – şi aici este premiera – va funcţiona ca o grupare politică de nivel superior unei alianţe, dar nu va fi un partid politic propriuzis.

Calendarul fuziunii

• 21 iulie 2014: Delegaţia Permanantă a PNL decide prezidenţiabilul PNL; concurează Klaus Iohannis şi Crin Antonescu
• 26 iulie 2014: Convenţia extraordinară a PDL aprobă fuziunea prin absorbţie a Forţei Civice; aprobă protocolul de fuziune cu PNL
• 26 iulie 2014: Congres extraordinar al PNL. Se aprobă protocolul de fuziune cu PDL şi statutul viitorului partid
• 26 iulie 2014: Congres comun PNL + PDL: se aprobă statutul şi protocolul de fuziune.
• 3 august 2014: Anunţarea candidatului pentru alegerile prezidenţiale.
• până la 1 ianuarie 2015, PNL + PDL va funcţiona în regim de alianţă.
• până la 1 ianuarie 2017, PNL + PDL va funcţiona în regim de tranziţie cu o conducere bicefală (preşedinţii celor două partide vor fi co-preşedinţi, iar organismele de decizie vor fi compuse din membri organismelor similare ale celor două partide; în parlament grupurile parlamentare îşi vor menţine statutul de organizare separată până la sfârşitul legislaturii, dar din punct de vedere politic vor acţiona în comun.
• Ultima decadă ianuarie 2017 sau prima decadă februarie 2017 alegeri interne ale noului partid politic.

De ce s-a ales această formulă

Cele două partide au fost adversare începând cu primăvara anului 2007. O perioadă de 7 de „ciocniri” este imposibil să nu lase urme. În plus orgoliile sunt foarte mari şi de o parte şi de alta. Şi nu atât la vârf, cât la baza partidului. Pentru a se închide „rănile trecutului” este nevoie de timp. Şi evident, de o armonizare perfectă între membri celor două partide la toate nivelele şi, deloc de neglijat şi o compatibilizare a electoratului. Nu în ultimul timp perioada de tranziţie poate fi edificatoare şi în privinţa măsurării performanţei la toate nivelele, măsurătoare care va constitui baza alegerilor interne ale viitorului partid. O fuziune făcută rapid, în doi timpi şi trei mişcări, ar fi produs pagube importante, pentru că inerent, unii dintre cei care ar fi pierdut poziţii din organismele de conducere ar fi dezertat şi s-ar fi întreptat spre PMP şi spre grupusculul Tăriceanu.

Formula tranzitorie este şi una practică. Dacă ambele partide ar fuziona „pe loc”, ar putea pierde poziţii în conducerea celor două Camere, ar putea pierde conducerea unei comisii în fiecare Cameră, ar putea pierde poziţii viitoare în diferite instituţii aflate în subordinea Parlamentului, şi nu în ultimul rând ar pierde şi „câte un invitat” la posturile tv.

Nu trebuie omisă nici varianta unor incompatibilităţi majore, a unor rezultate electorale sub aşteptări, ceea ce ar putea duce chiar şi la o separare. Iar o separare în perioada de tranziţie nu va produce pagube. Oricum, formula la care se apelează este una care se poate dovedi de succes, pentru că în perioada de tranziţie se pot rezolva foarte multe din probleme inerente care apar în astfel de situaţii.

De ce este atacată din toate părţile noua construcţie politică

Noua construcţie politică este atacată şi din zona Ponta-PSD şi asociaţii (PC şi grupul Tăriceanu) şi din zona Băsescu-PMP (+ PNŢCD). Cine a urmărit atent mişcările pe scena politică nu poate să nu constate că „grupul Tăriceanu” s-a format imediat ce s-a anunţat fuziunea dintre PNL şi PDL. Posturile TV arondate premierului Ponta (Antena 3 şi România TV) au început să atace la baionetă fuziunea propriuzi-să, şi, în afara PNL care a fost atacat constant de la începutul anului, în colimator a intrat şi PDL, partid ignorat în ultimele luni la nivel global de cele două posturi TV. De asemenea, posturilie arondate lui Traian Băsescu (B1 TV şi Realitatea TV) au procedat identic, iar PDL a devenit subit „ţintă” la B1, fost unde se bucura de protecţie, chiar şi după divorţul de Traian Băsescu.

Atacurile din cele două direcţii erau previzibile. Pe de o parte, succesul noii construcţii politice înseamnă intrarea în anonimat a PMP şi pierderea brumei de electorat pe care partidul lui Traian Băsescu îl are. În plus preşedintele nu va mai avea un vehicul politic viabil. Şi tabăra Ponta este deranjată de apariţia unui partid puternic de Dreapta. Şi nu este vorba în special de un iminent pericol pentru alegerile prezidenţiale. PNL+PDL reprezintă un mare pericol pentru PSD la alegerile locale din 2016 şi la alegerile parlamentare din acelaşi an. Dacă PNL şi PDL ar candida separat în 2016 la alegerile locale, PSD ar obţine o victorie zdrobitoare. Dar un PNL unit cu PDL ( candidaţi comuni) schimbă drastic datele problemei şi chiar este posibil să obţină câteva, nu multe, procente în plus la locale. Procente care vor conta enorm la parlamentare.

Temă de atac: lipirea lui Iohannis de Băsescu

La începutul lui 2014, când a început operaţiunea de forţare a PNL să iasă din USL, propaganda „roşie” a lansat o temă de atac care, într-un fel, a prins la electorat: l-a lipit pe Antonescu de Traian Băsescu. Marţi, imediat ce s-a aflat că actualul lider al PNL, Klaus Iohannis, ar sta cel mai bine în anumite sondaje interne, aceeaşi propagandă „roşie” a reluat tema, lipindu-l pe „neamţ” de Traian Băsescu. Iată cîteva din titlurile unor comunicate ale propagandiştilor de pe teren:

Mihai Sturzu (deputat PSD): Iohannis pentru noi este Băsescu doi.

Ionuţ Vulpescu (deputat PSD): Klaus Iohannis, portavocea lui Traian Băsescu

Dan Şova (senator PSD): Udrea este invidioasă pe faptul că preşedintele Băsescu pare să îşi fi găsit moştenitorul în Iohannis

Graţiela Gavrilescu (deputat, grup Tăriceanu): Ambițiile personale de la vârful PNL au aruncat partidul în brațele lui Traian Băsescu și ale PDL

Andrei Gerea (deputat, grup Tăriceanu): Actuala conducere a PNL acționează conform principiilor politice ale lui Traian Băsescu.

Şi astfel de atacuri vor continua pe măsură ce se va apropia ziua congresului unde se va ratifica protocolul de fuziune.

Sursa :Cotidianul