înainte de a muri
vara mai respiră căldură
numai o dată
în ramuri curge sevă
de toamnă
frunzele se înclină
spre apusul
vecin cu fumul scorojit
de dincolo de verde
hăul înghite lumina
noaptea a orbit
prea devreme
vara nu moare
cedează locul toamnei
dar se întoarce
numai oamenii mor
şi nu mai revin
îmi spun pietrele
şi castanii
neputinţa şi ruptura din mine
sunt aceleaşi
le răspund
ecoul tace
mă cuibăresc la umbră
şi aştept
te aştept prietene
30 august 2014
Imagine: Stefan Popescu, „Inceput de toamnă”
