Să ningă cu albul parfumului veșnic,
Să ningă pe umerii înzăpeziți-
Ai timpului, care, curat, ca un sfeșnic,
Așteaptă, în ochi, să ne vadă cuminți…
Să ningă, pe pleoapele line de sfinți,
Re-îndulcite cu mirul plăpând al unirii,
Să ningă, din pomi, cu icoane ce-aspiră
La lacrimi, din ceruri, adânci și fierbinți.
Să ningă, peste cetăți, maci fulguiți,
Prezenți, într-o iarnă, în tronuri de miere,
Petalele dulci să mai ningă,-ntre sfinți,
Ca-n verile, demne de-atotputere.
Printr-un miracol, mai bun să ne fie
Înghețul din inimi, acum ce-a -nflorit,
Să-l ridicăm sus, pe tron, la rang de mândrie,
Căci iarna ce-a fost, era gerul sortit.
Și azi, tot e iarnă, viteaz, s-a pornit
Un crivăț pe ornicul, dus prea departe,
Suntem fulgi de oameni, crescuți în veșmânt
Curat, din zăpada, venită-n cetate…
Suntem fulgi de măr, din fior înflorit-
Pe suflete se rostogolesc făclii de vis,
Și-n seara, ce aduce un dulce pe pământ,
Să ningă, peste lume, credința-n Univers…
LILIA MANOLE


Sa le doresc multa sanatate, doresc din toata inima, si imi spun aici cuvantul meu de juramant, ca voi continua sa scriu, voi continua sa muncesc. Munca si numai munca innobileaza si tamaduieste amprentele timpului.