Culmea prostiei! Elevi eliminaţi la simularea Bacalaureatului
De-a dreptul prostească atitudinea lor, cu atât mai mult cu cât notele la aceste simulări nici măcar nu se trec în catalog. Rostul lor este de a verifica în ce stadiu al pregătirii lor sunt elevii pentru cel mai important examen din viaţă. De fapt, pe cine încercau ei să prostească?
De asemenea, un alt elev de clasa a XII-a, de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, a fost eliminat pentru nerespectarea regulilor de desfăşurare a probei de matematică, deranjându-i în repetate rânduri pe ceilalţi candidaţi din sală.
„Ultimul subpunct ne-a îndoit“
Proba la matematică a fost susţinută de 7.423 de elevi constănţeni, respectiv 3.374 din clasa a XI-a şi 4.049 din clasa a XII-a, iar la istorie s-au prezentat 2.233 de elevi – 1.013 de-a XI-a şi 1.220 de-a XII-a.
La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, o elevă ne declara că nu s-a aşteptat să fie atât de greu Subiec-tul I, care presupunea, în opinia ei, să stăpâneşti teoria, respectiv formulele la perfecţie. „Subiectul II l-am făcut pe tot, iar la Subiectul III, ultimul subpunct ne-a îndoit pe toţi. Dar am scăpat şi de mate, că de asta mi-a fost cel mai frică”, afirma eleva de-a XII-a. Prietena ei, care învaţă la Liceul Teoretic „Ovidius”, dar la specializarea Ştiinţele Naturii – deci a avut alte subiecte -, a încercat să o contrazică şi a spus că au fost subiectele mai uşoare decât cele de la Limba Română.
La Colegiul „Mircea”, bacalaureaţii se destinseseră deja şi făceau pronosticuri cam cât vor încasa şi la această probă, în drum spre Beta sau Crazy, unde se relaxau la un… Cico.
La Colegiul Pedagogic, marea majoritate a elevilor au ales să susţină cea de-a treia probă scrisă la Istorie, dar nici aici n-au scăpat de eseu. Subiectul III le solicita două pagini despre Europa în a doua jumătate a secolului XX – la clasa a XI-a, respectiv statul român modern, la clasa XII-a, dar cu respectarea a patru cerinţe. „Oricum n-a fost atât de «scarry» pe cât mă aşteptam”, ne-a declarat, veselă, o elevă de-a XI-a.
v v v
Mâine, se va desfăşura simularea probei scrise la alegere a profilului şi specializării: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică (profilul real) şi Geografie, Filosofie, Economie, Psihologie şi Logică, argumentare şi comunicare (profilul umanist).
Distincţie internaţională pentru directorul Colegiului „Mircea”
Asociaţia Europeană a Profesorilor, din care face parte şi federaţia italiană, este cea mai veche asociaţie profesională din Europa, care s-a înfiinţat în 1956, la Paris. Secţiunea română a acestei asociaţii îl are ca vicepreşedinte pe directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, prof. Vasile Nicoară, care deţine această funcţie din anul 2011.
„Circa 500 de profesori din România fac parte din această asociaţie, anul acesta urmând să aibă loc congresul naţional. Mă bucur că am putut sprijini afilierea secţiunii din Republica Moldova la această asociaţie, a directorului liceului omonim. Iar în luna noiembrie a anului trecut, tot la propunerea mea, au fost primiţi şi profesori din Serbia. Dincolo de parteneriatele pe care le putem dezvolta făcând parte din această asociaţie internaţională, important pentru mine este şi faptul că pot să ofer o imagine pozitivă despre România”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, prof. Vasile Nicoară.
Preşedintele Asociaţiei Europene a Profesorilor, prof. Silvano Marseglia, a semnat, anul trecut, împreună cu fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, o Convenţie cadru de parteneriat, care permite profesorilor acces mai uşor la programe şi stagii de formare în străinătate.
CINE SALVEAZĂ ISTORIA CONSTANŢEI? Moscheea „Carol I”, monument arhitectonic în pericol
monument arhitectural unic în România, dăruit de familia regală musulmanilor de la mal de mare, pentru a compensa loialitatea comunităţii faţă de autorităţile locale.
„Geamia regelui”, cum mai este denumită de credincioşii musulmani, este locul unde se oficiază slujbele importante ale acestei etnii.
Pe locul vechii moschei Mahmudia, care data din 1822, se ridică în perioada 1910 – 1912 noul lăcaş, care avea să atragă atenţia a generaţii întregi. Deopotrivă pentru turişti, dar şi localnici, Moscheea „Carol I” reprezintă un obiectiv de la care, practic, nu îţi poţi lua ochii. Cu o arhitectură specifică stilului maur, Marea Moschee este un edificiu realizat din beton armat, în stil egipteano-bizantin. Nu lipsesc nici elementele româ-neşti, care conferă o notă a-parte edificiului. Moscheea „Carol I” este ridicată după planurile inginerului Gogu Constantinescu. Mai mult, silueta aparte a Moscheii „Carol I” atrage, anual, mii de turişti.
Covorul de dimensiuni impresionante, unic în Europa
Cum păşeşti în moschee, dai cu ochii de covorul lucrat manual, cu o suprafaţă impresionantă, peste 140 metri pătraţi, donat de sultanul Abdul Hamid moscheii din Ada Kaleh (n.r. – insula scufundată în Dunăre). Realizat în celebrul centru de artizanat „Hereke” din Turcia, covorul este unicat în Europa şi are o greutate de aproape 500 kg. Reprezentanţii Muftiatului de la Constanţa au purtat deja o serie de discuţii cu specialiştii turci pentru a-l recondiţiona.
Tot de la moscheea veche, pe lângă fundaţia moştenită, musulmanii mai primesc şi mimberul (n.r. – locul de unde imamul ţine predica), confecţionat din lemn, echivalent cu amvonul, care s-a conservat foarte bine. Uşa de la intrare, din marmură neagră, confecţionată în anul 1913, trebuie şi ea recondiţionată. O altă piesă veche o reprezintă sistemul nemţesc de încălzire, care era unicat la vremea respectivă.
O stare avansată de degradare
Chiar dacă este un aşezământ de patrimoniu, el se află într-o stare avansată de degradare. Există riscul pierderii acestei moşteniri, dacă nu se încep lucrările cât mai repede. Infiltraţii serioase, tencuiala cade de pe pereţi, crăpături în ziduri, ţigla nu mai există în multe locuri, aceasta este starea lăcaşului astăzi.
Muftiul Iusuf Muurat spune că peste 1,5 milioane de euro ar trebui investite pentru reabilitarea aşezământului. Deşi s-au făcut diverse cârpeli, pe ici, pe colo, trebuie lucrări de reabilitare chiar de la fundaţie.
Liderul spiritual al musulmanilor va avea, în cursul zilei de astăzi, o întâlnire cu ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, pentru a-i expune situaţia.
„Nu mai putem face cârpeli! Monumentul trebuie salvat, pentru că este principalul obiectiv care vorbeşte despre identitatea noastră”, a declarat muftiul Iusuf Muurat.
Vorbind despre istoria acestui edificiu, şeful Cultului Musulman din România şi-a exprimat speranţa că întreaga comunitate a musulmanilor va nutri, în continuare, aceleaşi sentimente pe care le-au avut şi înaintaşii lor.
„Consider că noi, musulmanii, care avem nişte drepturi în România, trebuie să ne menţinem aceleaşi sentimente de loialitate faţă de ţara noastră adoptivă. Este de datoria noastră să menţinem acest climat de bună convieţuire. Trebuie să continuăm acest respect faţă de statul român, arătat de-a lungul timpului”, a subliniat muftiul Iusuf Muurat.
