Din ciclul : “ Rescrierea Adevaratei Istorii Nationale” Ep.25
23.08.1944 – 12.09.1944 . Cand vom cunoaste adevarul istoric , nealterat de minciuni , dezinformari , intoxicari , mistificari , tradari si interpretari subiective ? Partea a-V-a.
Asa cum am aratat in finalul partii a-IV-a din episodul 24 , azi voi demonstra , pe baza de dovezi si izvoare istorice , cum Conventia de Armistitiu incheiata la Mosco…
Din ciclul : “ Rescrierea Adevaratei Istorii Nationale” Ep.25
23.08.1944 – 12.09.1944 . Cand vom cunoaste adevarul istoric , nealterat de minciuni , dezinformari , intoxicari , mistificari , tradari si interpretari subiective ? Partea a-V-a.
Asa cum am aratat in finalul partii a-IV-a din episodul 24 , azi voi demonstra , pe baza de dovezi si izvoare istorice , cum Conventia de Armistitiu incheiata la Moscova la 12.09.1944 a fost pe nedrept intitulata astfel , fiind de fapt o capitulare neconditionata , lucru care reiese clar parcurgand cele 20 de puncte , in care Romania era ocupata militar de armata sovietica , iar amestecul in treburile interne era brutal si total . De teritorile furate din estul Romaniei nicio vorba …Aliatele Romaniei la inceputul razboiului , Germania , Italia si Ungaria au participat cu scopuri imperialiste si revizioniste , in schimb armata romana a participat pentru recuperarea teritoriului national in granitele lui firesti si in continuare pentru infrangerea flagelului comunist ce prinsese radacini adanci in spatiul fostului imperiu rus …. Cu toate ca presa sovietica elogia actul istoric de la 23 august 1944 , iar ziarul “ Pravda “ scria : “ Importanta iesirii Romaniei din Axa depaseste cadrul Romaniei . Presa straina are dreptate sa spuna ca aceasta inseamna prabusirea intregului sistem de aparare german din Balcani …” , peste 20 de zile de la eveniment , lucrurile se schimba iar conventia de armistitiu devine in mod clar capitulare neconditionata….De ce s-a ajuns aici si cine poarta vina pentru lipsa apararii interesului national si nu al grupului de interese…Sa ma explic . Din Cairo s-a comunicat că Armistiţiul va fi semnat la Moscova, de Molotov împreună cu ambasadorii SUA şi Marii Britanii şi delegatul roman. Delegaţia română a plecat la Moscova, formată din Lucreţim Patraşcanu (conducătorul delegaţiei), generalul Dămăceanu, Ghiţă Pop şi Christu. Lor urma sa li se alăture Constantin Vişoianu şi Barbu Ştirbei, veniţi de la Cairo. Pe 28 şi 29 delegaţii românii ajunseseră la Moscova. De aici incepe duplicitatea tradatoare a lui Patrascanu . El s-a adresat printr-o scrisoare lui Molotov:“în scopul asigurării propice discutării libere a problemei privind România independent de mandatul meu oficial de şef al delegaţiei şi pentru a avea puterea redactării unor rapoarte despre situaţia politică din ţară, vă rog sa-mi trimiteţi unul din colaboratorii dvs., pentru a stabili legături directe şi neoficiale. În faţa celorlalţi membri ai delegaţiei, el va fi prezentat drept o cunoştinţă personală. Acest contact ar trebui să fie stabilit, dacă e posibil, până la începutul activităţi delegaţiei noastre. Vă voi rămâne recunoscător dacă mi-aţi facilita o întâlnire cu unul dintre membrii grupului român din Moscova, Ana Pauker sau Luca Laszlo… „Ce mai grup…Rusine ! O intrebare simpla dar edificatoare …Cine l-a propus sef al delegatiei Romaniei tocmai pe omul Moscovei , L.Patrascanu , care apriori stia ce urmeaza , ca doar fusese dirijat in acest sens . Cel care a rostit mesjul regal la radio , orele 22.00 pe 23 august 1944 sau complicii din jurul lui…. Pătrăşcanu, în conversaţiile purtate pe 1 septembrie cu A.I. Vîşinski care era prim-locţiitor al comisarului pentru Afaceri străine, făcuse unele declaraţii:„… El (Pătrăşcanu) consideră necesar să explice, mai întâi, motivele intrării Partidului Comunist din România în blocul guvernamental şi ale acordului său de a face parte, în calitate de reprezentant al P.C., din delegaţia pentru încheierea armistiţiului. Aceasta se datorează, în special, dorinţei Partidului Comunist de a limita influenţa exercitată de Maniu şi Brătianu, care se situează pe poziţii ostile faţă de Uniunea Sovietică. Maniu şi Brătianu rămân adversari ai apartenenţei Basarabiei , Buconinei de Nord si Tinutului Herta , la Uniunea Sovietică, în acţiunile lor persistă puternica influenţă anglo-americană. Nu este nimic antinational aici ! Dar pentru Patrascanu si acolitii lui : Da ….” Trebuie să vă previn că între delegaţii români sosiţi, se face simţită opinia conform căreia guvernul sovietic intenţionează să formuleze condiţii mai grele în raport cu cele înaintate Mareşalului Antonescu. Între delegaţi se află, de exemplu, Pop, o creatură a lui Maniu, care exprimă exact orientarea şi opiniile lui Maniu. Acest Pop a iniţiat o discuţie împotriva semnării armistiţiului şi pentru reîntoarcerea delegaţiei în ţară.” (din „Misiunile lui A.I. Vîşinski în România”, pag. 69/70)… Maresalul Ion Antonescu , a fost impedicat sa incheie un armistitiu semnat de el , ca sef al armatei , cu alte conotatii juridice si militare , cu efecte mult mai rezonabile pentru poporul roman si in special pentru armata , lucru nedorit cu putere de Moscova , care dorea capitulare neconditionata..Ce de fapt s-a intamplat , cu largul concurs al fostului rege. Pe data de 12 septembrie s-a semnat „Convenţia de Armistiţiu” la Moscova, pe baza propunerilor celor trei Aliaţi, dintre care cel american şi englez au tăcut malc ( oare de ce ? ) şi au vorbit numai când aprobau punctul de vedere sovietic. Plata despăgubirilor de război în valoare de 300 milioane de dolari a însemnat o sarcină foarte grea, în condiţiile ţării jefuite şi cu seceta grozavă ce s-a abătut peste noi. Iuliu Maniu a mulţumit delegaţilor care au fost la Moscova şi a precizat: “constat că Aliaţii nu au respectat înţelegerile de la Cairo, unde s-au făcut înţelegeri precise, baza acestor condiţii era fixată înşase puncte, care conţineau unite asigurări foarte precise pentru România şi noi când am făcut armistiţiul şi trimis comisia la Moscova am fost de credinţă că aceste stipulaţiuni vor respectate. Vedem o situaţie extrem de grea, în special pentru noi care am lucrat atâta vreme spre a putea ajunge acest scop de a avea armistiţiu de acord cu Naţiunile Unite. Comisia a acceptat acest text de armistiţiu fiindcă nu putea face altceva. Erau într-o situaţie într-adevăr tragică: Evident au trebuit să accepte aceste puncte, care multe reprezintă o adevărată capitulaţie, nu un contract liber de armistiţiu…”. Dar ce sa mai spui cand seful delegatiei era un reprezentatnt al partidului comunist , care nu era nici macar in guvern …dar in schimb era unealta Moscovei … Lucru care vorbeste de la sine …In episodul urmator , al saselea pe aceasta tema , cu voia dvs. , voi incerca sa analizez cele 20 de puncte si anexe la usturatoarea Conventie ….Cu drag pentru romanii de prtutindeni cat si pentru vorbitorii de limba romana de pe intreg mapamondul , acolo unde gratie ziarului on-line : www.radiometafora.ro , ajung aceste articole , pentru cunoastre si dezbatere….Pe curand .
Constanta 07.09.2015
Profesor Jurist Dragoi Marin
