
Soarele stăpân pe el arde ca la el acasă
Este luna lui cuptor, razele si le revarsă
Peste lanuri mari de grâu, spicele sunt aurii…

Luna lui cuptor
Soarele stăpân pe el arde ca la el acasă
Este luna lui cuptor, razele si le revarsă
Peste lanuri mari de grâu, spicele sunt aurii
Gata, gata să plesnească, de nu vin secerătorii.
Floarea soarelui zâmbeste, într-o margine de lan
Ciocârlia dăntuieste… asteptâd un ciocârlan
Colo-n zare se aude duduitul de tractoare
Se fac pregăteli desigur intră la secerătoare.
Lan de aur cât cuprinde, grâul este până-n brâu
Se-aud zbor de prepelite, ciugulind boabe de grâu
Si-au crescut puii si-acuma îi pregătesc pentru zbor
Ei se ascund si stau la umbră, este… luna lui cuptor!
06. 07 . 2015 Michaiela Boancas
Te-astept si altădată!
Se lasă înserarea si sufletul mi-e gol
Tăcerea mă-n spăimântă si doru-si face casă,
Trec umbrele iubirii dansând un dans frivol
Te-astept să vii iubite, să vii să stăm la masă.
Zăresc lumina lunii ce-si plimbă raza-i sumbră
Si-ntr-un ungher odaia, pare să prindă viată…
Tresar în miezul noptii, visând la a ta umbră,
Te-astept să vii iubite, să mă cuprinzi în brată!
În mijlocul odăii rămas-am nemiscată
Ca să-ti aud suflarea de-o fi să vii iubite,
Mi-am aruncat pantofii la fel ca altădată
Sub scaunul pe care… ne sărutam fierbinte!
Vin zorii diminetii, luceafărul se stinge
Eu cred c-am adormit, stafie nemiscată,
O rază-a soarelui, obrazul mi-l atinge…
Tu n-ai venit iubite? Te-astept si altădată!
05. 07. 2017 Michaiela Boancas
