• Oricat ar parea de surprinzator o astfel de cronica exista !

Plăcuţele descriu cu lux de amănunte o lume dispărută a dacilor, o lume existentă cu sute de ani înaintea sosirii romanilor, descriu strămoşi uitaţi, regi şi luptători, zei şi preoţi, fapte demne de arme şi de neuitat, poate prea demne şi poate prea măreţe pentru a mai fi menţionate de istoria noastră romanofonă.

Sigur că reprezentarea cetăţii Sarmisegetusei pe unele din plăcuţe, cu mult timp înainte ca arheologii să descopere acest centru religios, ar fi trebuit să dea de gândit celor care le considerau falsuri.

1.Totul a început în anul 2002, când la cel de Al III-lea Congres International de Dacologie, ţinut la hotelul Intecontinental din Bucureşti, profesorul Augustin Deac vorbea despre nişte tăblite de aur de la Sinaia, care ar fi conţinut o istorie veche a popoporului nostrum dac, tabliţe de aur care au fost topite din ordinal regelui Carol I, pentru a ajuta astfel, material, la ridicarea castelului Peles, nu înainte de a fi copiate pe nişte plăci de plumb. Copiile, pe plăci de plumb, au fost făcute în anul 1875, la o fabrică de cuie din Sinaia şi au fost depozitate la început la mânastirea Sinaia de unde au fost transportete mai târziu la Bucureşti

2. Istoria ar fi putut fi uitată, ori considerată o simplă poveste, dacă la sfârşitul anului 2003 nu ar fi aparut, într-un tiraj foarte mic, cartea domnului inginer Dan Romalo “Cronică apocrifă pe placi de plumb”, o carte stranie şi tulburatoare, care incita la o re-scriere a istoriei noastre vechi, a originei limbii vorbite azi de noi. In această carte domnul Dan Romalo nu numai că prezintă o parte din aceste misterioase placute de plumb, pe care dânsul le fotogrefiase prin anii ’40 în subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucureşti, dar a încercat şi o traducere, o descifrare a lor, deosebit de interesantă şi profesional facută.

3. La numai câteva saptamâni, de la aparitia cărtii, am publicat pe internet pe situl www.dacia.org o scurtă istoria a acestor tăbliţe şi…pozele a nu mai puţin de 97 + 4 = 101 tabliţe de plumb, ( avand acordul d-lui inginer Romalo) complectate cu unele găsite pe internet ( patru la numar) şi cumparate de de mine ( de la un bulgar din California).

4. La cel de Al V-lea Congres International de Dacologie, plăcutele de plumb au fost prezentate în plenul acestuia, stârnind curiozitatea ştiinţifică a celor prezenţi. Ba chiar mai mult împreună cu invitaţi din Italia şi Macedonia, acesta Istorie a poporului nostrum Dac, scrisă pe plăcuţe de plumb, a fost prezentată şi la o emisiune a postului B1TV, la Nasul.

5. Cum lucrurile NU mai puteau fi ţinute acunse, la Academia Română, a avut loc, o prezentare a acestor plăcuţe, făcută de Aurora Petan, cercetator lingvist la Institutul “Iorgu Iordan”din Bucureşti. Prezentatoarei i s-a oferit o cameră mică şi meschină, neaerisită, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei ce au dorit să o asculte, şi unde un academician Vulpe, pe la colţuri, pufnea şi şoptea, la cine dorea să-l audă, că plăcuţele nu ar fi nimic alceva decât nişte falsuri, în timp ce Marius Sala, preşedintele acestei întâlniri INTERZICEA orice discuţie pe marginea temei!!!

6. Ziaristul Horia Turcan a interviat-o pe A.Petan….” care îi spune, în mod corect ca evenimentele relatate ( pe plăcuţele de pumb, NA) se întind pe aproape cinci secole inainte de invazia romană.. se vorbeşte despre un alphabet necunoscut, care pare anterior alfabetului grecesc…. Chiar dacă nu sunt de accord cu interpretarea d-lui Romalo, cred că limba în care sunt scrise textele, nu este o limbă inventată, ci că a existat cu adevarat, ca limba vie.”

7. Septembrie 2010 vizitez Manastirea Sinaia si reusesc sa vad si sa fotografiez doua placute , prin amabilitatea celor de acolo.
Nu au fost la fel de amabili atunci cand le-am intrebat de provenienta lor.

8. Congresul al XII-lea de Dacologie : O provocare a istoriei-placutele de la Sinaia, cand am avut placerea sa-l cunosc pe Daniel Roxin care va deveni un adevarat port-drapel al Dacologiei.

Generaţii întregi de studenţi au trecut pe lângă această Cronică Dacică pe placuţe de plumb, devenind arheologi şi istorici, însă, precum mentorii lor, refuzaseră chiar să le dea un numar de inventar. Dar, ciudat, ciudat, ciudat, numarul placutelor de plumb a început să scadă la numar, aşa , din senin, fără să se ştie de ce. Astfel d-l Dan Romalo când s-a adresat Institutului de Arheologie din Bucureşti, pentru a-şi complecta lucrarea, descoperă cu mirare o dispariţie a lor în masă, doar 4 !!!! piese, din cele 500 sute existente anterior, ca la o visită ulterioară să „re-apară” , aşa din senin, încă 31 de placuţe, la fel de misterios cum de altfel şi disparuseră! A se vedea şi articolul „Enigma Placutelor Dacice” din Gardianul din 31 Mai 2005 „au reaparut, la fel de misterios cum disparuseră. Nu se ştie de unde, nu se ştie cum. Ce s-a întâmplat cu restul, unde au ajuns, dacă mai există, nimeni nu poate spune nimic”.

Am avut sansa sa-l cunosc pe unul din oamenii din conducerea Tarii caruia i-am impartasit cele de mai sus si , in urma unei inspectii la Institutul de Arheologie Placutele de la Sinaia au fost oficial recunoscute ca existand si ..inregistrate, astfel ca o noua disparitie “miraculoasa” este prevenita ¡