O furtuna puternica a lovit vestul tarii: 8 morti si zeci de raniti. Celula de criza la MAI (Galerie foto & video) de Irina Olteanu Duminica, 17 Septembrie 2017, ora 22:35 Opt persoane au murit in urma unei furtuni devastatoare care a lovit duminica seara vestul tarii.Doua dintre ele sunt din orasul Timisoara, alte 3 din localitati din judetul Timis, una din Arad, iar alte doua victime s-au inregistrat in Bistrita.
Totodata, 67 de persoane din judetele Timis, Arad, Hunedoara si Bistrita-Nasaud sunt ranite.
De asemenea, furtuna puternica a facut ravagii in mai multe judete: a doborat zeci de copaci, a smuls acoperisuri, a distrus masini, a blocat drumuri, a anulat trenuri si numeroase localitati au ramas fara energie electrica.
 22:35 – Niciun drum national nu mai este blocat din cauza copacilor cazuti pe carosabil, anunta Centrul Infotrafic.
22:20 – Traficul rutier pe DN7C- Transfagarasan, care a fost blocat timp de peste o ora, duminica seara, dupa ce mai multi copaci au cazut pe carosabil, a fost reluat pe un sens al drumului. Nicio persoana nu a fost ranita si niciun autovehicul nu a fost avariat din cauza pomilor dezradacinati, informeaza News.ro.
21:42 – Cursurile in opt unitati de invatamant din judetul Timis au fost suspendate pentru ziua de luni, dupa ce furtuna puternica de duminica a avariat acoperisurile cladirilor, iar unele unitati de invatamant au ramas fara curent electric, transmite Mediafax.
21:34 – Retelele de distributie de electricitate au fost afectate de furtuni, informeaza Enel Romania. La ora 20:00, in judetul Timis au fost afectate opt linii de inalta tensiune si 70 de linii de medie tensiune, inclusiv trei stalpi metalici indoiti si cinci stalpi de beton rupti. Alimentarea cu electricitate era afectata total sau partial in 30 de localitati.In judetul Caras-Severin au fost afectate 10 linii de medie tensiune, astfel ca alimentarea cu electricitate era afectata total sau partial in 23 de localitati.
De asemenea, in judetul Hunedoara au fost afectate 25 de linii de medie tensiune, astfel ca alimentarea cu electricitate era afectata total sau partial in 15 localitati, iar judetul Arad au fost afectate 50 de linii de medie tensiune, alimentarea cu electricitate fiind afectata total sau partial in 23 de localitati, informeaza Agerpres.
21:20 – Mai multe masini pline cu turisti sunt blocate, duminica seara, pe Drumul National 7 C, Transfagarasan, in judetul Arges. Din cauza copacilor care au cazut pe carosabil, circulatia este complet blocata, iar pompierii pentru eliberarea drumului, informeaza News.ro. Potrivit reprezentantilor ISU Arges, judetul nu se afla sub avertizare de furtuna.
20:58 – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a revizuit bilantul ranitilor. Se pare ca 67 persoane au fost ranite din cauza copacilor, panourilor publicitare sau crengilor smulse de vant (49 in judetul Timis, 12 persoane in judetul Arad si 6 persoane la Alba). IGSU anunta insa ca bilantul nu este definitiv, situatia fiind in dinamica, iar echipajele de pompieri militari fiind in teren.
20:48 – Potrivit meteorologilor, judetul Mures este sub cod portocaliu de furtuna pana la ora 21.30, iar judetele Alba si Sibiu pana la ora 21.00. De asemenea, judetele Hunedoara, Caras-Severin, Botosani, Suceava, Harghita, Brasov, Bistrita-Nasaud, Timis se vor afla sub cod galben de furtuna, pana la ora 22.00.
20:45 – Cel putin 34 de localitati au fost afectate de furtuna ce a avut loc duminica seara in judetul Salaj, cele mai frecvente probleme semnalate fiind copaci rupti, stalpi de electricitate doborati si acoperisuri distruse de vantul puternic, potrivit datelor partiale centralizate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Salaj, informeaza Agerpres.
20:30 – Emil Boc, primarul din Cluj, a prezentat pe Facebook un bilant provizoriu al furtunii care s-a abatut asupra orasului duminica seara:
Bilant provizoriu (ora 20):
20 de copaci cazuti

masini avariate: 6

acoperisuri cazute: 5

tigle cazute: in 6 locatii

schele distruse: 2

curent intrerupt pentru scurt timp: in 3 cartiere

Furtuna violenta in vestul tarii: Peste o suta de trenuri au avut intarzieri, 15 au fost anulate

Luni, 18 Septembrie 2017, ora 07:50 Peste o suta de trenuri au avut intarzieri din cauza furtunii de duminica seara, iar 15 garnituri de pe raza regionalelor Timisoara, Cluj, Brasov si Iasi au fost anulate. CFR informeaza ca, pana luni dimineata, 42 de zone feroviare din cele 43 afectate de furtunile violente au fost redeschise.
Incepand de duminica de la ora 15.40 si pana luni la ora 00.30 fenomenele meteo deosebit de violente inregistrate in jumatatea de nord a tarii au afectat grav reteaua de cale ferata si traficul feroviar pe raza regionalelor Timisoara, Cluj, Iasi si Brasov, fiind inregistrate 43 de incidente, iformeaza CFR INfrastructura.
Mijloacele de comunicatie conventionale au fost intrerupte din cauza avariilor la retelele nationale, alimentarea cu energie electrica a liniilor de contact pe mai multe sectii de circulatie si in unele statii de cale ferata a fost de asemenea avariata din cauza ruperii firelor de contact, iar zeci de copaci cazuti pe liniile de cale ferata au blocat circulatia.
Pentru indepartarea avariilor au fost mobilizate 17 drezine pantograf, iar 174 salariati au actionat permanent in cursul noptii pentru restabilirea circulatiei, pana la ora 5.30 fiind remediate 42 din cele 43 avarii produse la infrastructura feroviara, in curs de redeschidere fiind si firul 2 intre Batuta si Barzava.
106 trenuri de calatori au ajuns cu intarziere la destinatie, 15 trenuri de pe raza regionalelor Timisoara, Cluj, Brasov si Iasi fiind anulate.La aceasta ora personalul de specialitate actioneaza cu drezine pentru restabilirea circulatiei feroviare in conditii normale de trafic in zonele afectate.

Explicatiile meteorologului: De ce s-a produs furtuna violenta din vestul tarii, care a facut ravagii si a curmat veti omenesti

Duminica, 17 Septembrie 2017, ora 22:28 O furtuna violenta, de scurta durata, a facut ravagii in vestul tarii, duminica seara. 8 morti, 67 de raniti, zeci de localitati devastate, mii de locuinte fara curent, copaci doborati pe carosabil, acoperisuri daramate, rafale de vant de 100 km/h. Bilantul este dezolant. Dar care e explicatia pentru acest fenomen meteo extrem?
Constanta Valciu, meteorolog de serviciu din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, a precizat care au fost cauzele care au dus la situatia dezolanta din Timis si din judetele din jur.
„A fost un front atmosferic rece care a intrat peste un sol foarte cald. In vestul tarii, temperaturile au fost de peste 31-32 de grade dupa-amiaza si automat ca s-a format acest vant. Vantul s-a intensificat atat de puternic din cauza solului foarte cald si a masei de aer rece care a intrat odata cu frontul”, a precizat specialistul, citat de Libertatea.ro.Meteorologul a spus ca intensificarile au fost de scurta durata, deci fenomenul a fost cam de un sfert de ora. Vantul a luat aspect de vijelie si intensificarile la rafala au fost de 25-30 de metri pe secunda sau chiar 30 de metri pe secunda, adica 100 de kilometri pe ora.Iata care au foat efectele furtunii

Meteorolog: Imaginile radar nu au indicat prezenţa tornadei în niciuna din zonele afectate

Teodora Cumpănașu, meteorolog ANM, a declarat la Digi24 că furtuna din această după amiază a avut efect de distrugere care ar putea fi asociat unei tornade, dar că nu a fost vorba de o tornadă. Ea a explicat că este puţin probabil ca în următoarele zile să se repete o astfel de situaţie.

„Nu avem elementele şi nici imaginile radar nu au indicat prezenţa tornadei în niciuna din zonele afectate, mai degrabă în general acolo unde efectele au fost deosebite la sol, vântul a fost de cele mai multe ori unidirecţional, este vorba despre curent descendent din nor, odată cu prăbuşirea masei reci către sol.

Poate avea efecte de distrugere la nivelul unei tornade, dar nu confirmăm asta. Nici imaginile din teren nu o vor face”, a declarat la Digi24 Teodora Cumpănaşu, meteorolog ANM.

In cautarea vietii pe alte planete, NASA isi indreapta acum atentia catre Jupiter

Duminica, 17 Septembrie 2017, ora 19:15 Dupa ce sonda Cassini, apartinand NASA, a fost redusa la stadiul unui sir de molecule in atmosfera lui Saturn de catre presiunea si atractia gravitationala a giganticei planete gazoase, interesul planetologilor pentru anii urmatori se va orienta asupra celei mai mari planete gazoase din sistemul nostru solar, Jupiter.Cassini s-a prabusit prin straturile atmosferice ale lui Saturn vineri, 15 septembrie, manevra prin care a adunat o ultima serie de date si si-a incheiat misiunea de mai bine de 13 ani pe orbita planetei, conform unui material publicat duminica de SPACE.com.
NASA dispune insa de inca o sonda aflata la „datorie” pe orbita unei gigantice planete gazoase. Aceasta sonda, denumita Juno, se afla pe orbita lui Jupiter din vara anului trecut.In plus, alte doua misiuni spre Jupiter urmeaza sa fie lansate in urmatorii cinci ani: sonda Europa Clipper, apartinand NASA, care va studia satelitul jovian Europa, unul din locurile unde ar putea exista viata extraterestra in sistemul nostru solar, precum si misiunea JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer – Exploratorul satelitilor inghetati ai lui Jupiter) care va aduna date despre Jupiter si trei dintre cei patru sateliti mari ai sai, printre care se numara si Europa.
Juno
Misiunea Juno, cu un buget de 1,1 miliarde de dolari, a fost lansata in august 2011 iar sonda s-a plasat pe orbita lui Jupiter la 4 iulie 2016. Orbita aleasa este foarte alungita (eliptica), fiind incheiata dupa 53 de zile. De-a lungul acestei orbite, sonda Juno ajunge pana la doar cateva mii de kilometri de straturile superioare ale atmosferei joviene.In timpul acestor pasaje la distanta mica fata de Jupiter sonda aduna date despre structura giganticei planete, despre compozitia atmosferei sale, precum si despre gravitatia si campul magnetic ale planetei. Aceste informatii vor fi interpretate pentru a deslusi mai multe despre modul de formare si evolutia planetelor gazoase gigantice. Juno face si fotografii – si inca unele extraordinar de spectaculoase – prin intermediul instrumentului JunoCam.
Conform NASA, misiunea sondei Juno se va incheia in iulie 2018, dar daca totul va merge bine ar putea fi prelungita.
Europa Clipper
In cazul in care misiunea sondei Juno nu va fi prelungita foarte mult, ea se va incheia cu mult inainte de lansarea sondei Europa Clipper. Aceasta misiune cu un buget de 2 miliarde de dolari urmeaza sa fie lansata cu puternica racheta Space Launch System (SLS), apartinand NASA, dar care deocamdata este in stadiul de proiectare si testare. Daca totul va merge conform planurilor, lansarea va avea loc in 2022, iar sonda Clipper, alimentata cu energie solara, se va pozitiona pe orbita lui Jupiter in 2025. In urmatorii cativa ani, Europa Clipper va trebui sa desfasoare peste 40 de survoluri apropiate ale satelitului jovian Europa.
In cursul acestor survoluri, Clipper va studia Europa prin intermediul unui arsenal de 9 instrumente stiintifice. NASA a ales survolarea Europei si nu plasarea sondei pe orbita sa pentru a feri aceste instrumente de puternicele radiatii produse de Jupiter. Principalul obiectiv al misiunii Europa Clipper este sa determine daca aceasta luna micuta, cu diametrul de 3.100 de kilometri, pe care se afla un ocean de apa sub crusta inghetata de la suprafata, este capabila sa sustina viata.Aceasta misiune ar putea deveni si mai interesanta daca NASA va lua decizia de a transporta la bordul sondei si un mic modul de asolizare capabil sa topeasca crusta de gheata a Europei pentru a plonja in oceanul de dedesubt.
JUICE
La fel ca si Europa Clipper, JUICE – prima misiunea ESA indreptata spre Jupiter – urmeaza sa fie lansata in 2022. Aceasta misiune cu un buget de 1,5 miliarde de euro va ajunge la Jupiter in 2029 (si nu 2025 ca Europa Clipper pentru ca JUICE va fi lansata cu o racheta Arianespace Ariane 5 si nu cu superputernica SLS).
JUICE va trebui sa studieze atmosfera si campul magnetic al lui Jupiter, precum si trei dintre cei mai mari patru sateliti ai acestei planete: Europa, Callisto si Ganymede. (Cea de-al patrulea satelit jovian mare este Io). Acesti sateliti sunt numiti si luni galileene, pentru ca au fost descoperite de Galileo Galilei in 1610.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca pe aceste trei luni ce sunt incluse in programul misiunii JUICE ascund oceane de apa sub crustele inghetate de la suprafata. Observatiile desfasurate prin intermediul lui JUICE ii va ajuta pe astronomi sa explice modul de formare ale acestor luni si daca in oceanele pe care le ascund ar putea exista viata.
Clipper si JUICE „sunt ca si membri ai aceleiasi familii. Impreuna vor explora intregul sistem jovian”, declara Curt Niebur, cercetator NASA. „Clipper se va concentra pe Europa si pe gasirea vietii in oceanul acestei luni, in timp ce JUICE isi va propune o perspectiva mai larga de studiu, si anume modul in care s-au format si au evoluat toti satelitii din grupul lunilor lui Galilei”, a adaugat el.NASA este partenera si in cazul misiunii europene JUICE, agentia americana asigurand unul dintre cele 10 instrumente stiintifice ale misiunii, precum si subansambluri pentru alte doua instrumente.