SUA dau un ultimatum Rusiei, inainte de a se retrage din INF Marti, 04 Decembrie 2018, ora 22:06 Statele Unite au dat, marti, un ultimatum Moscovei, si au avertizat ca se vor retrage din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF) in 60 de zile, daca Rusia nu va reincepe sa respecte acordul.Mesajul a fost transmis de secretarul de Stat american, Mike Pompeo.
„Statele Unite anunta astazi ca Rusia a fost gasita vinovata de incalcarea clara a Tratatului INF; vom suspenda obligatiile noastre in 60 de zile daca Rusia nu revine la aplicarea totala si verificabila a Tratatului”, a declarat Mike Pompeo dupa reuniunea ministrilor de Externe ai statelor NATO, desfasurata la Bruxelles.
„Aceste incalcari ale Tratatului INF nu pot fi vazute separat de modelul mai amplu al ilegalitatilor ruse pe plan mondial. Lista actiunilor negative ale Rusiei este lunga: Georgia, Ucraina, Siria, ingerinte electorale, cazul Skripal si acum Stramtoarea Kerci, iar acestea sunt doar cateva”, a subliniat Pompeo, citat de CNN, atribuind Moscovei responsabilitatea pentru abandonarea Tratatului INF desi presedintele Donald Trump a anuntat intentia retragerii SUA din acest acord.
Anterior acestui ultimatum, NATO s-a alaturat pozitiei Washingtonului, care afirma ca este responsabilitatea Rusiei sa „respecte” tratatul din 1987, care interzice armamentul nuclear cu raza intermediara (INF).
„Indemnam Rusia sa revina fara intarziere la respectarea totala si verificabila. Rusiei ii revine, in prezent, sarcina sa respecte Tratatul INF”, afirma Alianta Nord-Atlantica intr-o declaratie publicata marti, in urma unei reuniuni a sefilor diplomatiilor statelor membre la Bruxelles, potrivit AFP.

Alianta a anuntat ca statele membre au ajuns la concluzia ca Rusia incalca acest tratat nuclear din Razboiul Rece, deschizand astfel calea retragerii Statelor Unite din document, in cazul in care Rusia nu se conformeaza prevederilor tratatului, relateaza The Associated Press.
Ministrii de Externe ai statelor membre NATO isi exprima intr-un comunicat „sustinerea puternica fata de concluzia Statelor Unite potrivit careia Rusia isi incalca in mod grav obligatiile” care-i revin in cadrul Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare.Presedintele american Donald Trump a amenintat cu retragerea unilaterala din tratatul bilteral, acuzand Rusia ca-l incalca

NATO denunta incalcarea de catre Rusia a tratatului pentru interzicerea armamentului nuclear cu raza intermediara

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 20:34 NATO se alatura pozitiei Washingtonului, care afirma ca este responsabilitatea Rusiei sa „respecte” tratatul din 1987, care interzice armamentul nuclear cu raza intermediara (INF).
„Indemnam Rusia sa revina fara intarziere la respectarea totala si verificabila. Rusiei ii revine, in prezent, sarcina sa respecte Tratatul INF”, afirma Alianta Nord-Atlantica intr-o declaratie publicata marti, in urma unei reuniuni a sefilor diplomatiilor statelor membre la Bruxelles, potrivit AFP.
Alianta a anuntat ca statele membre au ajuns la concluzia ca Rusia incalca acest tratat nuclear din Razboiul Rece, deschizand astfel calea retragerii Statelor Unite din document, in cazul in care Rusia nu se conformeaza prevederilor tratatului, relateaza The Associated Press.
Ministrii de Externe ai statelor membre NATO isi exprima intr-un comunicat „sustinerea puternica fata de concluzia Statelor Unite potrivit careia Rusia isi incalca in mod grav obligatiile” care-i revin in cadrul Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare.
Presedintele american Donald Trump a amenintat cu retragerea unilaterala din tratatul bilteral, acuzand Rusia ca-l incalca.
Pe de alta parte, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a acuzat, marti, Rusia ca foloseste Crimeea ca platforma pentru a prelua controlul asupra apelor in largul estului Ucrainei.
Aliatii au depus marti eforturi sa gaseasca mijloace prin care sa descurajeze Moscova sa destabilizeze aceasta fosta republica sovietica si sa respecte Tratatul INF.
Rusia a anexat Peninsula ucraineana Crimeea in 2014.
La 25 noiembrie, Paza de Coasta rusa a deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene in largul Crimeei, unde se afla baza Flotei ruse la Marea Neagra. Navele au fost confiscate, iar membrii echipajelor luati prizonieri.
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a indemnat NATO, in cadrul acestei reuniuni, sa sustina Kievul in aceasta confruntare cu Moscova la Marea Neagra si la Marea Azov, o cale maritima-cheie in comertul ucrainean.
In prezent NATO efectueaza misiuni de patrulare maritima si aeriana in regiune.
Stoltenberg a subliniat ca NATO „ofera deja o sustinere politica si practica” Ucrainei.
„Exsta deja o importanta prezenta NATO la Marea Neagra”, a subliniat el.

NATO a ajutat Ucraina sa-si modernizeze fortele armate si sa-si consolideze prezenta la Marea Neagra in ultimul an, trimitand in regiune nave si aeronave suplimentare de patrulare.
Trei state membre NATO din regiune – Romania, Turcia si Bulgaria – au adoptat, de asemenea, masuri.
Statele membre NATO si UE au impus, de asemenea sanctiuni economice Rusiei dupa anexarea Crimeei, iar in prezent vointa unei largiri a acestor sanctiuni este redusa.
Klimkin a salutat sustinerea politica pe care Kievul a primit-o la Bruxelles. Insa „nu ar trebui sa ramanem la nivel de declaratii, oricat de puternice sunt aceste declaratii”, a indemnat el.
„Este necesar sa cream un raspuns coordonat fata de actiunile Rusiei”, a pledat ministrul ucrainean, precizand ca a prezentat „un set de masuri practice si un numar de propuneri” reuniunii cu privire la ceea ce pot face impreuna NATO, Ucraina si Georgia.
El a sugerat sa se impuna o interdictie navelor ruse care intra in porturi ale altor tari, in cazul in care Moscova continua sa blocheze Marea Azov si a anuntat ca va prezenta aceeasi propunere statelor membre UE saptamana viitoare.
Autoritatile ucrainene au anuntat marti ca traficul maritim a fost reluat pe mare, insa un oficial de rang inalt de la Departamentul de Stat american a apreciat ca la NATO „nimeni nu va percepe acest lucru drept o masura satisfacatoare, care sa incheie problema”.
„Inclusiv o blocada partiala este inacceptabila din punctul nostru de vedere, atat in baza dreptului international, cat si a obligatiilor rusilor fata de ucraineni din perspectiva acordurilor lor bilaterale cu privire la modul in care gestioneaza trecerea”, a declarat acest oficial.
NATO este ingrijorata de asemenea de sistemul de rachete rus de tip SSC8. Statele Unite au impartasit informatii ca probe membrilor Aliantei care arata ca acest sistem de racheta de croaziera cu lansare de la sol poate da Moscovei capacitatea de a efectua un atac nuclear in Europa anuntat din scurt sau neanuntat.
Washington acuza ca acest sistem incalca prevederile Tratatului INF, care interzice o intreaga clasa de rachete de croaziera cu lansare de la sol cu o raza de actiune cuprinsa intre 500 si 5.500 de kilometri, iar Trump ameninta cu o retragere din tratat.
„Este urgent ca Rusia sa-l respecte deplin, transparent si verificabil, deoarece Tratatul INF este foarte important in securitatea noastra”, a subliniat Stoltenberg marti.Unele state europene membre NATO se tem ca Trump ar putea sa anunte in urmatoarele luni ca Statele Unite parasesc tratatul. Acest anunt acorda Rusiei un termen de sase luni sa se conformeze sau nu.

Putin ordona masuri militare ca reactie la eventuala retragere a SUA din Tratatul Nuclear

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 16:43 Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat pregatirea unor masuri militare ca reactie la eventuala retragere a Statelor Unite din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF).La sfarsitul lunii noiembrie, Vladimir Putin a avut o serie de intrevederi cu directorii serviciilor de securitate, cu managerii din industria de aparare si cu sefii comandamentelor militare, anunta TASS.
„Au fost analizate masuri pentru consolidarea capacitatilor de lupta ale fortelor armate si mijloace necesare in contextul accelerarii cursei inarmarii din cauza planului Statelor Unite de retragere din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare”, a declarat Serghei Soigu, ministrul rus al Apararii.
„Comandantul suprem a fost informat despre procesul de construire si dezvoltare a fortelor armate, despre capacitatea de a garanta securitatea militara si a contracara un inamic avansat tehnologic”, a subliniat Serghei Soigu.
Presedintele Donald Trump a anuntat ca Statele Unite se vor retrage din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF), acuzand Rusia de incalcarea acordului semnat in anul 1987.
Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de actiune cuprinse intre 500 si 5.500 de kilometri. Donald Trump sustine ca Rusia a incalcat acest tratat, dar Administratia Vladimir Putin a acuzat in mai multe randuri ca sistemele balistice instalate de Statele Unite in Europa, inclusiv in Romania, constituie incalcari ale acordului.
Washingtonul insista ca Administratia de la Moscova a dezvoltat o noua racheta cu raza medie de actiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin incalcarea Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare.
Acordul INF a intrat in vigoare in anul 1987, fiind semnat de presedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul sau din Uniunea Sovietica, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului New York Times, in afara faptului ca Rusia ar fi incalcat Tratatul INF, Administratia SUA vrea sa renunte la acest acord, deoarece este constransa sa nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei in consolidarea pozitiei in vestul Oceanului Pacific.
Dat fiind ca nu este semnatara a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de actiune.
Rusia a negat ca ar incalca Tratatul INF, dar a acuzat ca sistemele balistice instalate de SUA in Romania intra in contradictie cu acest acord.
Sistemele balistice instalate de Statele Unite in Europa au caracter ofensiv, fiind o incalcare grava a Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat Ministerul rus de Externe, referindu-se la platforma Aegis, montata in Romania.
Statele Unite au inceput sa instaleze in Romania si Polonia sisteme de rachete ofensive, prin incalcarea Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat recent Vladimir Iermakov, seful Departamentului pentru Neproliferare si Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.
„Exista grave semne de intrebare referitoare la actiunile colegilor nostri americani, actiuni care sunt in contradictie cu Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare, inclusiv amplasarea lansatoarelor terestre Mk-41 in Romania si Polonia”, a declarat Vladimir Iermakov la inceputul lunii octombrie, in cursul unei dezbateri organizate de o comisie a Adunarii Generale ONU.

Trump il ia peste picior pe Macron, pentru ca a cedat protestelor. Cum a ajuns sa distribuie fake news despre Franta

Miercuri, 05 Decembrie 2018, ora 08:15 Presedintele american Donald Trump a ironizat concesiile facute de omologul sau francez „vestelor galbene” privind taxele pe carburanti, estimand ca acestea demonstreaza ca acordul de la Paris pentru combaterea schimbarii climatice este sortit esecului,.
Afectat de o criza care a atins paroxismul sambata, cu scene de gherila urbana la Paris, guvernul francez a anuntat un moratoriu privind cresterea taxei pe carburanti si o inghetare a tarifelor la gaz si electricitate, relateaza AFP.
„Sunt fericit ca prietenul meu Emmanuel Macron si manifestantii de la Paris au cazut de acord asupra concluziei la care eu am ajuns in urma cu doi ani”, a postat pe Twitter Trump, ale carui relatii cu presedintele francez – odata foarte bune – s-au racit in ultimele luni.
„Acordul de la Paris este fundamental prost, pentru ca provoaca o crestere a preturilor energiei pentru tarile responsabile, dandu-le in acelasi timp un cec in alb unora dintre cei mai rai poluatori din lume”, a adaugat liderul de la Casa Alba, care a anuntat la cateva luni de la venirea sa la putere retragerea SUA din acordul de la Paris.

Trump, „showtime” cu managerii companiilor auto germane

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 18:58 Producatorii auto germani se intalnesc la Washington pentru discutii cu guvernul american. Acestia au la indemana o amenintare care s-ar putea dovedi eficienta chiar si in raport cu Donald Trump.
Intalnirea cu sefii concernelor germane de automobile este un eveniment pe gustul presedintelui american Donald Trump.
Formatul discutiilor, cunoscut din emisiunea „The Apprentice”, moderata multa vreme de Trump, a putut fi observat si cu prilejul Forumului Economic Mondial organizat la Davos la inceputul anului. Acolo, Trump l-a intrebat pe fiecare sef de concern in parte in legatura cu activitatile din Statele Unite.
Mandri precum scolarii care au invatat poezii pe de rost, greii companiilor prezente la reuniune i-au vorbit presedintelui american despre investitii de miliarde, inaugurarea de uzine noi si numeroasele locuri de munca pe care firmele lor le-ar fi creat in SUA.
Nici managerii companiilor de automobile din Germania nu pleaca nepregatiti la intalnirea cu Donald Trump.
Dieter Zetsche, seful Daimler, poate lauda construirea noii uzine din Alabama, in care concernul a investit suplimentar mai multe miliarde de dolari. In prezent, fabrica sustine aproximativ 4.000 de locuri de munca, la care se adauga alte cateva mii de joburi in firmele de distributie.
Seful Volkswagen, Herbert Diess, poate sublinia la randul sau ca VW intentioneaza sa produca automobile electrice in Statele Unite, aflandu-se in acest moment in cautarea locului potrivit pentru amplasarea uzinei.
In fabrica din Tennessee a concernului german muncesc deja 3.500 de oameni, iar numarul lor va creste cu 1.000 incepand de la anul.
In fine, seful BMW, Harald Kruger, poate aminti ca aceasta companie planifica o noua unitate de productie si, de asemenea, ca nu in Germania, ci in Carolina de Sud detine cea mai mare uzina. In jur de 9.000 de persoane lucreaza acolo, in timp ce furnizorii ofera de lucru pentru inca 12.000 de persoane. Insa Kruger nu va calatori la Washington, lasand prezentarea in sarcina directorului financiar al companiei, Nicolas Peter.
Pe de alta parte, managerii germani ar putea sa transmita si „salutari” din partea Asociatiei Germane a Industriei Auto (VDA), potrivit careia producatorii si distribuitorii germani de automobile ofera de lucru pentru 118.000 de americani.
Influente externe
Interesul lui Trump pentru aceasta intalnire este evident.
Ea trebuie sa lase impresia ca investitiile si locurile de munca ii sunt datorate lui, marele negociator.
Intregul eveniment nu ar fi „nimic altceva decat un spectacol pompos al domnului Trump, cu scopul de a produce valva in presa”, afirma economistul american Dennis Snower, presedinte al Institutului Kiel pentru Economie Mondiala (IFW), in cotidianul Handelsblatt.
„Directorii companiilor auto nu au autoritatea de a negocia”, spune el. Intr-adevar, managerii germani nu pot decat sa dea din umeri cand vine vorba de tarifele inechitabile – din punct de vedere al SUA – care se aplica masinilor importate din America in Uniunea Europeana.
Aspectele comerciale si vamale nu pot fi negociate decat de Comisia Europeana.
Luni, cancelarul german Angela Merkel a spus ca la intalnirea din SUA nu poate fi vorba despre „cine stie ce chestiuni comerciale”.

Exercitiu de relaxare
Cu toate acestea, intalnirea nu ar fi o idee proasta, spune Stefan Kooths, expert comercial al IfW. „Cu siguranta, nu poate fi rau sa vorbim unul cu celalalt la Washington”, a declarat el pentru DW.
S-ar putea ajunge la o „relaxare a relatiilor”, daca germanii fac guvernul SUA sa inteleaga ca „americanii nu sunt in niciun caz victime ale comertului cu automobile”.
Sefii producatorilor de automobile din Germania pot, de asemenea, sa sublinieze ca fabricile din SUA reduc deficitul comercial al Statelor Unite. Fiecare a cincea masina pe care o construiesc acolo este vanduta in China.
Dupa summit-ul G20 de la Buenos Aires de la finele saptamanii, Trump a afirmat ca guvernul chinez va „reduce si elimina actualele tarife de aproximativ 40 la suta pentru masinile americane”.
O confirmare de la Beijing este inca in asteptare, dar sefii companiilor germane vor lauda cu siguranta acest lucru, considerandu-l un pas in directia cea buna.
Germanii nu vor sublinia in mod inutil la intalnire faptul ca o putere precum China este de departe cea mai mare piata unica pentru ei si mult mai importanta decat cea americana.
Volkswagen vinde in China 44% din masinile sale, comparativ cu doar 6,2% in SUA. Daimler vinde 26 la suta din toate masinile in China, iar BMW 24 la suta.
Piata americana reprezinta pentru ambele companii aproximativ 14 procente.
Negocieri sau amenintari?
Cu toate acestea, ar fi un cosmar pentru industria germana de automobile daca Donald Trump ar impune tarife speciale de 25 la suta pentru importurile de masini europene.
In prezent este impusa o taxa de 2,5% atunci cand automobilele europene sunt importate in Statele Unite. In schimb, masinile americane din Europa sunt taxate cu zece procente.
Situatia este diferita la camioane si pick-up-uri. In SUA exista o taxa de import de 25 la suta, iar in Europa de numai 14 la suta.
Desigur, managerii germani ar putea promite la Washington ca vor prezenta la Berlin si Bruxelles argumentele lui Trump. Si, in final, sa afirme ca ar dori sa reduca toate tarifele vamale.
Dar, pentru ca ei nu pot schimba mare lucru, mesajul central al producatorilor de automobile ar putea fi o amenintare dureroasa: atat timp cat exista amenintarea tarifelor punitive de 25 de procente, investitiile planificate in Statele Unite ar putea fi anulate.
Probabil ca acest lucru nu va fi spus atat de deschis. Insa o atare abordare ar fi inteleasa si de Donald Trump.Andreas Becker

Soldat american, condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru colaborare cu Statul Islamic

Miercuri, 05 Decembrie 2018, ora 08:08 Un soldat american cantonat in Hawaii a fost condamnat, marti, la 25 de ani de inchisoare, pentru ca a incercat sa ajute gruparea Statul Islamic, careia ii jurase credinta.In varsta de 35 de ani, Ikaika Kang, care a incheiat un acord pentru a pleda vinovat, va avea, de asemenea, o perioada de cel putin 20 de ani de supraveghere dupa iesirea din inchisoare, a anuntat Departamentul Justitiei, citat de AFP.
„Dl Kang a jurat sa apere SUA in calitate de membru al armatei noastre, dar si-a tradat tara si a jurat supunere gruparii Statul Islamic, incercand sa-i transmita documente”, a precizat intr-un comunicat John Demers, procuror adjunct pentru securitate nationala.
Potrivit autoritatilor americane, sergentul Kang ar fi inceput la debutul lui 2016 sa se apropie de ideile organizatiei jihadiste, ale carei materiale de propaganda le viziona cu regularitate pe Internet.
El le-a marturisit procurorilor ca avea intentia de a comite acte teroriste, cu prilejul targului de Craciun din Honolulu sau impotriva propriei sale unitati militare.
Soldatul, care a urmat un antrenament intensiv de lupta, a transmis in cursul verii lui 2017 documente si echipament militar unor agenti infiltrati ai FBI care se dadeau drept intermediari ai gruparii islamiste. El a fost arestat dupa ce a jurat credinta organizatiei teroriste in cadrul unei ceremonii efectuate de un agent infiltrat al politiei federale.
Avocatul sau a declarat presei locale, dupa arestarea sa, ca soldatul ar putea suferi de probleme mentale legate de misiunile sale in Irak (2010-2011) si in Afganistan (2013-2014), „despre care guvernul avea cunostinta, dar pe care a neglijat sa le trateze”.
Doi fosti militari americani au depus si ei marturie privind problemele psihologice ale lui Kang, despre care au spus ca era usor influentabil

Unde greseste Macron si ce se ascunde in spatele scenelor de razboi din Paris

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 23:0 Ce se intampla in Franta zilele astea e teribil de interesant. E interesant mai ales pentru ca se intampa la centru, nu la vreo semiperiferie, semn ca lucrurile stau prost de tot chiar si acolo unde se presupune ca sunt castigatorii jocului. Iar cand lucrurile se strica in asemenea hal la centru, totul e doar o chestiune de timp.
La prima vedere, s-ar zice ca e un conflict intre agenda ecologista si cea sociala. Parte a politicii fiscale de mediu a lui Macron, Guvernul a anuntat o majorare a accizei pe benzina si motorina de la 1 ianuarie anul viitor. Aceasta masura ii afecteaza cel mai mult pe saraci, in special pe cei din mediul rural si suburbii sarace, care nu isi permit masini electrice, chiar daca acestea sunt subventionate generos de Guvern. Asadar, lucrurile par simple – saracii se opun salvarii planetei.Motiv suficient pentru presa mainstream ca sa arunce zoaie peste protestatari – sunt anti-ecologisti, unii din ei voteaza cu extrema dreapta, sunt violenti. Pentru presa quality ei sunt echivalentul stirbilor nostri, detestati de Liiceanu, echivalentul asistatilor sociali, ai plebei care a iesit in vara in Piata Victoriei la demonstratia organizata de Dragnea.
Sunt Franta care miroase urat, care locuieste in afara marilor metropole, care cade prada populismului si care, iata, se opune agendei ecologiste.
Dar cat de progresista e o agenda ecologica care pedepseste saracii?
Cum ramane cu faptul ca cei mai mari poluatori sunt marile companii (100 de companii sunt responsabile pentru 71% din poluare)?
Cum ramane cu scutirile pe combustibilul la aeronave, la navele de marfa?
Cum ramane cu faptul ca la inceputul acestui an Guvernul discuta despre inchiderea liniilor scurte de cale ferata, care leaga micile localitati periferice de restul tarii?
Ca in multe alte situatii, argumentul ecologist se aplica doar poporului. Asa cum in recenta criza economica revenirea din recesiune a fost platita de cei mai saraci, fara ca cei 1% sa stranga cureaua, tot asa Macron vrea sa salveze planeta pe seama celor care deja au avut de pierdut cel mai mult pana acum.
Prostestele sunt alimentate de dispretul Guvernului fata de francezii modesti. Daca EnMarch cu Macron au venit pe o platforma anti-sistem, acum sunt vazuti ca fiind sistemul.
Protestul #GiletsJaunes s-a raspandit inca de la inceput in toata tara. „Vestele galbene” au blocat orase, drumuri, trenuri, tot ce se putea, de aici si amploarea protestului.
Daca la inceput au fost 200.000 de oameni, in urmatorul weekend au fost 100.000, iar weekendul trecut au mai participat doar 70.000, probabil din cauza violentelor din Paris.

Cat despre autoritati, acestea au gestionat destul de slab situatia avand in vedere numarul de bunuri publice si private distruse. Probabil ca autoritatile i-au lasat in mod expres mai liberi ca sa poate discredita protestul, ceea ce pare ca functioneaza.
Cei mai multi protesteaza in pace si liniste. Cei care distrug sunt 1.000/2.000 de oameni maxim. Cel mai probabil de origine araba.
In 2003 a mai fost un episod cand Guvernul a cautat sa repatrieze foarte multi magrebieni. Aceleasi scene de razboi s-au regasit atunci pe strazile Parisului.
Pentru Paris, imaginile de razboi sunt catastrofale
Dupa parerea mea, o sa se termine printr-un compromis. Vedem in weekend cum vor fi lucrurile. Cert este ca situatia este periculoasa, iar pentru Paris, imaginile de razboi sunt catastrofale in conditiile in care Parisul traieste pentru si prin turism (15-20% au scazut in ultimile doua saptamani).
Nu se pune in discutie la ora actuala demisia Guvernului si a lui Macron. Desi Franta are un istoric destul de tragic in ce priveste acest tip de comportament, astazi institutiile statului sunt foarte puternice si domnia legii nu se pune in discutie.In acelasi timp, Macron o sa platesca politic pentru prostia asta, vom vedea in luna mai, la europarlamentare. Deja Macron este la 29% popularitate, foarte slab pentru un presedinte dupa 18 luni.
Ma astept ca in urmatoarea perioada (chiar astazi se anunta masuri) Guvernul lui Macron sa pregateasca masuri de stanga, care vor putea, eventual, sa creasca popularitatea inaintea alegerilor europarlamentare.
Eusebiu Slavitescu Jurist si EU policy Advisor

Nigel Farage pleaca din Ukip

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 21:36 Unul dintre cei mai acerbi promotori ai Brexit-ului, Nigel Farage a decis sa demisioneze din partidul eurofob Ukip, nemultumit de felul in care se desfasoara divortul Marii Britanii de Uniunea Europeana.Farage, un aprig sustinator al unui Brexit fara concesii, a anuntat marti ca paraseste partidul pe care l-a cofondat si condus pana in 2016, apreciind ca acesta nu poate sa conduca Regatul Unit catre iesirea din Uniunea Europeana (UE), relateaza AFP.
„Cu inima grea, parasesc Ukip. Acesta nu este partidul Brexitului de care natiunea noastra are asa de mare nevoie”, a scris Farage in ziarul Daily Telegraph.

Theresa May, obligata de Parlament sa publice integral avizul privind acordul cu Uniunea Europeana pentru Brexit

Marti, 04 Decembrie 2018, ora 19:57 Parlamentul britanic a votat, marti, o motiune prin care obliga cabinetul condus de Theresa May sa publice integral avizul juridic referitor la acordul cu Uniunea Europeana privind Brexit-ul.Guvernul britanic a pierdut, astfel, in Camera Comunelor un vot cheie in dosarul Brexitului, dupa ce deputatii au acuzat executivul condus de Theresa May de „ofensa” adusa parlamentului prin refuzul de a prezenta integral, potrivit agentiilor de presa straine.Motiunea votata de parlament dispune publicarea imediata a respectivului aviz.Guvernul britanic a publicat, luni, doar un rezumat de 43 de pagini conform caruia acordul incheiat cu Bruxelles-ul inseamna ca Regatul Unit poate fi blocat intr-o uniune vamala deplina cu UE pentru a preveni o ‘frontiera dura’ pe insula Irlanda daca nu este semnat un nou acord comercial.Prin urmare, opozitia laburista a inaintat motiunea votata in final marti, a carei dezbatere a amanat inceperea sesiunilor de dezbatere a acordului in sine privind Brexitul si asupra caruia Camera Comunelor se va pronunta prin vot pe 11 decembrie.