Rusia a construit noi unitati militare in insulele Kurile, spre supararea Japoniei Marti, 18 Decembrie 2018, ora 09:41 Ministerul Apararii din Rusia a anuntat, luni, ca a construit noi unitati militare pentru cazarea trupelor ruse in insulele Kurile din apropierea Japoniei, o zona care face obiectul unei dispute bilaterale.Insulele Kurile, cunoscute drept Teritoriile Nordice in Japonia, sunt un motiv de disputa pentru cele doua tari. Japonia doreste ca Rusia sa reduca activitatea militara din zona, relateaza Reuters.
Administratia de la Moscova a decis si construirea de unitati pentru armament si vehicule armate.
Anuntul Ministerului Apararii vine dupa ce Administratia de la Kremlin a transmis ca exista posibilitatea ca prim-ministrul Shinzo Abe sa faca o vizita oficiala in Rusia in data de 21 ianuarie.

Rusia i-a manipulat online pe afroamericani sa nu mearga la vot in 2016

Marti, 18 Decembrie 2018, ora 09:34

 Campania de propaganda desfasurata de Rusia pe retelele sociale inainte de prezidentialele americane din 2016 a incercat sa ii determine pe afroamericani sa se abtina de la vot, iar dupa victoria lui Donald Trump a devenit tinta procurorul special Robert Mueller, potrivit unor rapoarte comandate de Senatul SUA.
Internet Research Agency (IRA), agentie cu sediul la Sankt Petersburg si considerata de justitia americana ca o ferma de „troli” platita de Kremlin, a incercat in timpul campaniei prezidentiale sa descurajeze de la vot segmente de populatie in general apropiate de democrati, ca tinerii, minoritatile etnice si comunitatea LGBT (lesbiana, gay, bisexuala, transsexuala si intersexuala), relateaza AFP.
Agentia a pus un accent deosebit pe alegatorii afroamericani, indica analiza cea mai completa pana in prezent a miilor de mesaje si publicatii difuzate pe retele sociale de IRA, intre 2015 si 2017, efectuata in comun de Universitatea Oxford si specialisti de la Graphika in noile media.
Un alt raport comandat de Senat a fost elaborat de societatea New Knowledge si Universitatea Columbia in special.
IRA a creat astfel numeroase conturi sub false profiluri americane destinate comunitatii afroamericane. Unul dintre acestea, numit „Blacktivist”, trimitea mesaje negative despre candidata democrata Hillary Clinton, acuzata ca este oportunista, dornica numai sa castige voturi.
„Aceasta campanie a vizat sa convinga ca modul cel mai bun de a ameliora cauza comunitatii afroamericane era boicotarea alegerilor si concentrarea pe alte subiecte”, au scris autorii raportului.
In paralel, o parte a celor 3.841 de conturi de Facebook, Instagram, Twitter sau Youtube studiate a cautat sa ii determine pe alegatorii albi apropiati republicanilor sa participe la vot.

Initial, mesajele au sustinut tezele republicane – apararea dreptului de a purta arma sau lupta impotriva imigratiei – fara sa citeze favoriti. Dupa ce candidatura lui Donald Trump a capatat consistenta, mesajele IRA i-au fost clar favorabile, potrivit acestui studiu.
Potrivit unui studiu al Pew Research Center, rata participarii alegatorilor albi a crescut in 2016, in timp ce a minoritatii afroamericane, la 59,6%, s-a redus cu cinci puncte in raport cu 2012.
Mai multi angajati ai IRA, finantata de oligarhul Evgheni Prigojin, au fost inculpati de justitia americana pentru ingerinta in alegerile din 2016.
Robert Mueller, noua tinta
Campania de propaganda a evoluat ulterior pentru a-si gasi o noua tinta dupa victoria lui Donald Trump: procurorul special Robert Mueller, insarcinat sa ancheteze asupra banuielilor de intelegere secreta intre echipa de campanie a omului de afaceri republican si Rusia, a informat luni seara Washington Post.
Conturi alimentate de rusi pe retelele sociale au difuzat astfel mesaje in care se afirma ca Robert Mueller este corupt, o postare pe Instagram mergand pana la a pretinde ca el a lucrat in trecut cu „grupuri islamiste radicale”.

Ministru maghiar: Parlamentul European terorizeaza politic. Suntem de acord cu abordarea Romaniei

Marti, 18 Decembrie 2018, ora 10:0 Ministrul pentru Afaceri Europene din Ungaria, Szabolcs Takacs, acuza institutiile comunitare ca terorizeaza statele membre care au opinii diferite fata de Bruxelles si ca au inceput o vanatoare de vrajitoare la adresa unor state membre, intelegandu-si gresit menirea.
El este de acord cu abordarea Romaniei pe durata detinerii presedintiei Consiliului UE, aceea de „a inlatura dublul standard dintre statele membre si Uniunea Europeana”.
„Parlamentul European isi intelege gresit menirea cand incepe o vanatoare de vrajitoare la adresa unor state membre, cand ne trateaza discriminatoriu si refuza sa ia in considerare probleme similare din alte state membre. Nu e deloc corect.
Parlamentul European ar trebui sa aiba rolul de a proteja interesele cetatenilor Uniunii Europene. Dar in loc sa faca asta, terorizeaza politic”, a declarat oficialul ungar intr-un interviu acordat Digi24.
El a declarat ca Legislativul european „marginalizeaza tarile cu opinii diferite sau vin cu o parere opusa pentru a da impresia unei dezbateri democratice”.
„Desigur, noi respingem astfel de practici si suntem de acord cu abordarea Romaniei pe timpul presedintiei. Si anume intentia de a inlatura dublul standard dintre statele membre si Uniunea Europeana”, a precizat ministrul ungar.El a sustinut ca exista un interes politic de a crea aceasta perceptie cum ca ar exista o problema cu democratia in Ungaria.

Epuizarea si stresul determina tot mai multe companii sa incerce saptamana de lucru de patru zile

Luni, 17 Decembrie 2018, ora 11:13 Sa lucrezi patru zile pe saptamana dar sa fii platit pentru cinci pare prea frumos sa fie adevarat insa o serie de companii din intreaga lume, care au decis sa incerce saptamana de lucru de patru zile, au descoperit ca aceasta duce la o productivitate mai mare, un personal mai motivat si mai putina epuizare, transmite Reuters.
„Este mult mai sanatos si facem o treaba mai buna daca nu avem un program de lucru infernal”, a declarat Jan Schulz-Hofen, fondatorul companiei germane de software Planio, care a introdus saptamana de lucru de patru zile pentru cei 10 angajati la inceputul acestui an.In Noua Zeelanda, compania de asigurari Perpetual Guardian a inregistrat o scadere a stresului si o crestere a gradului de implicare a personalului dupa ce la inceputul anului a testat un program de lucru de 32 de ore pe saptamana.
Chiar si in Japonia, Guvernul incurajeaza companiile sa permita ziua de luni libera, chiar daca alte scheme destinate sa ii incurajeze pe angajati sa lucreze mai putin nu au avut efect, in aceasta tara unde angajatii sunt renumiti pentru ca sunt dependenti de munca.
Confederatia sindicala Trades Union Congress (TUC) din Marea Britanie militeaza pentru ca intreaga tara sa faca trecerea la saptamana de lucru de patru zile, pana la finele acestui secol, o initiativa sprijinita de Partidul Laburist, de opozitie. „Aceasta ar reduce stresul provocat de incercarea de a echilibra munca si viata personala si ar imbunatati egalitatea de gen. Companiile care au incercat saptamana de lucru de patru zile sustin ca duce la o mai buna productivitate si o bunastare a personalului”, a declarat economistul TUC, Kate Bell.
La randul sau, Lucie Greene, expert la firma de consultanta J. Walter Thompson, sustine ca exista o opozitie fata de programul de lucru prelungit, opozitie evidentiata de valul de critici aparut dupa ce patronul de la Tesla, Elon Musk, a publicat pe Tweeter mesajul „nimeni nu a schimbat lumea cu un program de lucru de 40 de ore pe saptamana”.
„Oamenii incep sa renunte la un program de viata digitala de tip 24 de ore din 24 si sa constientizeze ca exista unele probleme de sanatate mentala care apar prin faptul ca esti conectat tot tipul la munca”, sustine Lucie Greene.
Un sondaj efectuat recent in randul a 3.000 de angajati din opt tari printre care SUA, Marea Britanie si Germania a descoperit ca aproape jumatate dintre respondenti au declarat ca ar putea foarte usor sa isi rezolve atributiile de serviciu in cinci ore pe zi, daca nu ar fi intrerupti, pe primul loc fiind angajatii din SUA, in randul carora 49% au declarat ca fac ore suplimentare.

Europa de Est se autodesfiinteaza

Luni, 17 Decembrie 2018, ora 15:35 Vestul si nordul Europei se confrunta cu lipsa specialistilor, iar estul si sudul cu un somaj ridicat. „Migratia calificata” pare solutia miraculoasa. Dar Europa de Est are doar de pierdut.Germania are nevoie de forta calificata de munca, mai ales, dar nu numai, in domenii precum ingrijire si sanatate. Ce e mai confortabil decat sa caute in imediata vecinatate?Ferm impotriva imigratiei sunt astazi doar vesnicii nostalgici sau populistii de dreapta. „Migratia calificata” reprezinta noua terminologie miraculoasa. Germania da dovada de deschidere si se arunca in lupta pentru cele mai bune creiere din intreaga lume.Ce este de criticat atunci cand guvernul federal planifica sa faciliteze accesul tinerilor din Balcani pe piata muncii din Germania, de exemplu? Asistente medicale din Kosovo? Nimic nu este de criticat, evident, cu atat mai mult cu cat in Kosovo chiar exista asistente somere, care doresc cu adevarat sa lucreze in Germania.
In plus, daca ne luam dupa statistici, cei mai multi dintre cei care aleg sa vina in Germania au deja rude aici. Guvernul din Kosovo nu le pune bete in roate. Iar cel german cu atat mai putin. Ar fi asadar o idee buna, o afacere curata.
Depopularea Europei de Est
In Europa de Est, lucrurile stau altfel. E adevarat ca multe asistente sunt somere, asa de pilda in Kosovo, dar nu pentru ca nu ar fi nevoie de ele, ci pentru ca nu exista bani pentru a le angaja.
Niciun alt stat din Europa nu aloca atat de putini bani pentru sanatate, precum cel mai tanar de pe harta Europei. Ingrijeste-te singur! Asa suna sloganul pe care republica il serveste bolnavilor ei.
Nu doar din statele balcanice, ci si din tarile aderate mai recent la UE, exodul spre Occident este evident. De la caderea comunismului, Letonia a pierdut deja un sfert din populatie, iar Romania si Lituania aproape o sesime.
Pana si din Ungaria au emigrat circa 6 procente. In Bulgaria traiesc astazi cu 22 la suta mai putine persoane fata de 1990, iar prognozele prevad ca pana in anul 2050 va mai disparea un sfert din populatie.
Situatia se datoreaza in proportie de doua treimi emigratiei, iar restul de o treime tine de scaderea natalitatii.
Lipsa de perspective si slaba calitate a vietii
Romania are, in spatiul UE, cel mai mic numar de medici raportat la populatie, iar Kosovo se afla pe ultima pozitie in aceasta privinta la nivelul intregii Europe.
Si in alte branse lipsa de personal este tot mai acuta. De pilda in domeniul constructiilor. In zonele estice, in care economia este in plin avant, constructiile raman neterminate din cauza lipsei de muncitori. Daca salariile ar fi mai mari, atunci preturile locuintelor ar creste si cei veniti din provincie nu si le-ar putea permite. Un cerc vicios, asadar.

Nu mai este, cu mici exceptii, pura saracie, cea care ii mana pe oameni sa plece de acasa. Ei pleaca pentru ca pot. Occidentul atrage cu specializari mai interesante. Persoanele cu pregatire solida apreciaza atmosfera internationala din metropolele occidentale.
Si diferentele de salarii joaca un rol, chiar daca nu unul decisiv. Chiar placuta nu este munca in sectoarele prost platite din Germania, de exemplu. Oamenii s-ar intoarce acasa. Si chiar cei convinsi de faptul ca, spre exemplu, copiii pot creste vorbind limba materna sau ca parintii batrani au nevoie de sprijin se lovesc de piedici precum salarii mult mai mici, nerecunoasterea calificarilor sau birocratia omniprezenta.
Lozul necastigator revine estului
Cei care revin acasa gasesc de multe ori posturile bune ocupate de persoane mai slab calificate, dar cu relatii mai puternice. Cei mai deschisi, cu spirit de aventura au luat drumul strainatatii, acasa au ramas, in general, cei ceva mai comozi, mai rigizi.
Oamenii originari din zonele defavorizate sau din provincie resimt la intoarcere lipsa posibilitatilor de petrecere a timpului liber, dar si serozitatea activitatii autoritatilor sau a tribunalelor.
Surprinzator, in tarile estice scaderea populatiei nu este un subiect intens tematizat, iar atunci cand este abordat se face intr-un mod ciudat. Mai ales exponentii formatiunilor de dreapta condamna „ciuma alba” si disparitia natiunilor, le indeamna pe femei sa se intoarca la cratita si pun emigratia pe acelasi nivel cu tradarea de tara.
Cei moderni, inclinati catre reforme se abtin de la critica, poate si pentru ca si ei se gandesc, din cand in cand, sa isi incerce norocul in alta parte.
Trebuie intreprins ceva. Daca regiuni intregi se depopuleaza, satele reintra in posesia naturii, sistemele de pensie se prabusesc si nimeni nu mai ramane in tara pentru a-i ingriji pe batrani si pe bolnavi, mai devreme sau mai tarziu problema va deveni una comunitara.
Problemele de maine
Politica structurala e, inainte de toate, o problema a statelor membre. Dar ce pot face aceste state atunci cand nu dispun de mijloacele necesare sustinerii regiunilor. Modelul de dezvoltare din perioada post-comunista, cu masive investitii straine, nu mai este o solutie.
Cresc salariile si atunci, poate, salariatii raman. Dar investitorii pleaca mai departe. Iar impozitele mici, cu care i-au atras candva statele respective, au afectat bugetele din care ar trebui finantata dezvoltarea regionala, de exemplu.
O Europa care astazi se bucura de forta de munca din Est va trebui, mai devreme sau mai tarziu, sa se ingrijeasca de cei ramasi acasa. Mai intai ar putea fi consolidate fondurile de coeziune, in loc sa fie reduse. Fondurile nu ar mai trebui alocate in functie de populatie, ci tinand cont de regiune. Ar fi un inceput.
Norbert Mappes-Niediek traieste in Austria, la Graz, si este corespondent pentru Europa de Sud-Est la mai multe publicatii de limba germana.