Sinteza zilei. Interviu extraordinar cu victima lui Lazăr, disidentul anticomunist Iulius Filip
Sinteza zilei. Ce a omis să treacă în CV procurorul general Augustin Lazăr
MIhai Gâdea a prezentat, luni, la „Sinteza zilei”, cum a încercat Augustin Lazăr să ascundă trecutul său de procuror ceaușist.„Când ajungi în funcția de procuror general tu trebuie să fii cât se pote de transparent cu privire la trecutul tău. Dar omul avea lucruri de ascuns. Și inclusiv în CV-ul care este trecut pe site-ul ministerului public omul ascunde această parte a vieții sale”, a spus Mihai Gâdea.În faţa reporterului Antena 3, procurorul general a afirmat doar că ar fi vorba despre „manipulările unui site”.Este singura reacţie după documentele devastatoare obţinute de luju.ro şi prezentate la Sinteza Zilei, în dosarul disidentului Iulius Filip, căruia Lazăr i-a respins de două ori eliberarea condiţionată, pe motiv că a continuat actiunile subversive împotriva regimului Ceauşescu.”Să spună cineva că „ați înfundat dușmani ai lui Ceaușescu” ai fi făcut tu conferință de presă și ai fi spus ‘niciodată, sub nicio formă nu am fost și nu am făcut!’. Cum răspunde Lazăr luni dimineață? Pentru că este și o a doua”, a precizat Mihai Gâdea.
„Având în vedere relatările din mass-media referitoare la activitatea desfășurată de domnul Augustin Lazăr în calitate de procuror membru al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, precum și solicitările mass-media în sensul de a clarifica anumite aspecte, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:În perioada 1985 – 1986, am activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care am îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată.Contrar afirmațiilor lansate de unele instituții de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969:
– îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și
– inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară”, se arată într-un comunicat la PÎCCJ.
„Mă așteptam ca procurorul general să spună ‘n-am avut nicio legătură cu acest caz, nu am participat niciodată’. Încearcă să minimalizeze. Spune: ‘Rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată’. Domnul Augusti Lazăr minte în calitate de procuror general cum respiră. Nu putea să decidă o instanță liberarea condiționată a disidentului Iulius Filip, în condițiile în care această comisie îl bloca să ajungă la instanță”, a explicat Mihai Gâdea.Lumea Justiției a publicat o serie întreagă de documente care arată implicarea lui Lazăr în distrugerea disidentului anticomuniste Iulius Filip
Documente prezentate dezvăluie cum un procuror din județul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un dizident anticomunist. S-a întâmplat la mijlocul anilor ’80, în plină teroare a regimului Ceaușescu.
Citește și: Asociația 21 Decembrie cere demisia procurorului general Augustin Lazăr
Coincidența face ca numele procurorului din acest caz să fie identic cu cel al actualului Procuror General al României. Tot coincidența, cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din județul Alba, județ din care provine și actualul Procuror General al României. Nu în ultimul rand, în anii în care dizidentul anticomunist era ținut în pușcărie de către procurorul Augustin Lazăr pentru acțiuni împotriva regimului comunist, actualul Procuror General al României Augustin Lazăr își desfășura activitatea, conform propriului CV, la Procuratura Alba.
Astfel, numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți dizidenți anticomuniști și deținuți politici. Ne referim la maistrul militar Iulius Filip.
Pe scurt, în anii ’80, dupa ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat și arestat în mai multe rânduri, fiind închis în beciurile Securității, în celule morții de la Penitenciarului Rahova și internat la secția de nebuni din spitalul închisorii Jilava. în final, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare cu executare pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste”.
“A redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale”
Executarea pedepsei a început la 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987. În aceasta perioadă, Iulius Filip a încercat însă de doua ori să fie liberat condiționat. Tot de e doua ori a fost refuzat, iar printre cei care au decis să îl țină în continuare în pușcărie s-a numărat procurorul Augustin Lazar.
Astfel, în 9 iulie 1985, situația lui Iulius Filip a fost discutată în cadrul Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată a Penitenciarului Aiud. Comisia era formata din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud – ofiter prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud), pmc Ioan Emanoil (seful evidentei condamnatilor din Penitenciarul Aiud) si era condusa de procurorul Augustin Lazar.
Comisia a stabilit ca pentru a deveni propozabil în vederea liberarii condiționate, Iulius Filip trebuia să excute 2/3 din pedeapsa, adică 1299 de zile, iar în cazul în care ar fi muncit, 325 de zile considerate ca fiind executate pe baza muncii prestate și 974 de zile efectiv executate. Comisia condusa de Augustin Lazăr a constatat ca Iulius Filip executase deja 1304 zile, de la 14 decembrie 1981 pana la 9 iulie 1985, fara sa fi fost folosit la munca pe motiv de boala. Asadar, deizidentul anticomunist indeplinea toate conditiile pentru liberarea condiționată.
Sondaj exclusiv: Intenția de vot pentru partide la europarlamentare. PSD scade, dar conduce încă detașatDE D.G. • 01 APR 2019 • 20:13
sursa foto: Agerpres Radu Tudor a prezentat în exclusivitate, luni, la „Punctul de întâlnire”, cel mai nou sondaj CURS privind intenția de vot a românilor la europarlamentare în ceea ce privește partidele.”Pe măsură ce ne apropiem de ziua de 26 mai este clar că mari modificări nu vor mai fi. Cifrele pe care vi le prezentăm s-ar putea să regăsească cu o marjă destul de mică de eroare de +/- pe data de 26 mai”, a spus Radu Tudor.
PSD: 31%
PNL: 23%
USR+Plus: 13%
ALDE: 10%
Pro România: 8%
PMP: 6%
UDMR: 5%
Luni, 01 Aprilie 2019, ora 12:23 Este „foarte greu” pentru membrii Parlamentului Romaniei sa explice alegatorilor de ce acestia nu se pot misca liber in spatiul Schengen, desi conditiile tehnice sunt indeplinite, dar aceasta „amaraciune” nu a dus la nasterea unor miscari populiste in tara noastra, sustine presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.
Presedintele Senatului a vorbit, luni, la deschiderea Conferintei Interparlamentare privind Viitorul Uniunii Europene, despre orientarea proeuropeana a tarii noastre.
„Toate sondajele arata ca mai mult de doua treimi dintre romani au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene. Cifra este semnificativ mai mare decat media europeana. Romanii cred cu adevarat ca cele patru libertati fundamentale, piata interna, politica de coeziune, politica agricola comuna si extinderea UE, sunt procese care le transforma viata cotidiana in mai bine”, a afirmat el in limba engleza.
Romanii isi pierd increderea in viitorul tarii. Sunt mai optimisti cand e vorba de UE – sondaj INSCOP
Evenimentul este organizat in contextul Presedintiei romane a Consiliului Uniunii Europene.
Tariceanu a abordat si faptul ca Romania nu face parte din spatiul Schengen.
„Este foarte greu pentru noi, membrii Parlamentului Romaniei, sa le explicam cetatenilor de ce inca nu se pot misca liber in zona Schengen, desi Guvernul Romaniei a indeplinit de mult toate cerintele. Un sentiment ca nu sunt recunoscuti drept europeni cu drepturi depline creste printre cetatenii romani si ar trebui acordat credit societatii romane ca aceasta amaraciune nu a dat nastere unor tendinte populiste„, a punctat presedintele Senatului.
El a apreciat ca, „totusi, institutiile europene sunt vazute frecvent ca locuri ale economiei bune, dar ale politicii rele”. Astfel, a evidentiat Tariceanu, la nivelul UE, au castigat teren „experti ce nu au fost alesi”.
„Elitele europene s-au apropiat de reducerea a ceea ce noi am fost crescuti sa vedem, in contextul politicii nationale, si au inlocuit (aceste valori – n.r.) cu regulile birocratilor, avocatilor si ale unor experti ce nu au fost alesi.Pana acum, demersul lor a functionat. La alegerile din mai pentru Parlamentul European va fi un test care va arata daca aceasta tendinta va continua”, a spus Calin Popescu-Tariceanu.
Miscare neasteptata a lui Iohannis: Consulta Parlamentul inca o data pe referendum
de Alexandra Sandru Luni, 01 Aprilie 2019, ora 14:00 Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, luni, ca initiaza o noua consultare a Parlamentului pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului, in contextul in care, pe 26 mai, romanii sunt chemati sa se pronunte in legatura cu directia in care isi doresc sa mearga reforma Justitiei.Seful statului a avertizat totodata Guvernul sa nu dea nicio ordonanta de urgenta pe justitie pana cand nu afla vointa poporului.Presedintele e obligat sa consulte Parlamentul inainte de convocarea unui referendum, iar alesii sunt obligati sa decida, in cel mult 20 de zile de la solicitarea sefului statului, daca sunt de acord, cu votul majoritatii celor prezenti.
In declaratia de astazi a lui Iohannis s-au evidentiat doua teme majore. Seful statului a spus ca sub nicio forma nu este de acord cu amnistia si gratierea coruptilor si nici cu modul in care PSD-ALDE guverneaza prin ordonante de urgenta. Iohannis considera ca e necesara reglementarea ordonantelor, precum si posibilitatea contestarii lor la Curtea Constitutionala.
Amintim ca Iohannis a anuntat, pe 28 martie, ca va convoca referendum pe justitie pe 26 mai, in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare.
Inca nu stim care va fi intrebarea ce va fi pusa in cadrul referendumului, aceasta urmand sa fie stabilita dupa consultarea Parlamentului.
– Buna ziua! Vom avea referendum pe 26 mai.
– Acum este un lucru cunoscut ca guvernarea pesedista a esuat. Mult promisele spitale, in special cele regionale, nu mai exista nici macar pe hartie.
– Autostrazile s-au pierdut in sertarele si pe coridoarele ministerului de resort.
– Economia sufera din cauza experimentelor facute de PSD.
– Dar cel mai grav e ca asaltul PSD asupra Justitiei nu se mai termina. Un asalt constant, continuu, inceput cu OUG 13 prin care pesedistii au vrut dintr-o lovitura sa scape de justitie, sa-si albeasca dosarele. Au vrut atunci sa dea amnistie si gratiere.
– Tema nu numai ca nu a fost abandonata de PSD, este pastrata in continuare si in continuare PSD-istii isi doresc amnistie si gratiere pentru corupti.
– Eu nu pot sa accept amnistie si gratiere pentru corupti.
– O imensa problema a aparut pe parcursul guvernarilor pesediste si intre timp stim ce vrea PSD si cum actioneaza. Aceasta problema sunt ordonantele de urgenta care se dau intr-un mod total netransparent, fara consultari prealabile, fara a exista o claritate de ce e nevoie de ele.
– PSD guverneaza prin OUG, acest lucru nu se poate tolera mai departe.
– E obligatorie reglementarea folosirii acestor OUG, cum este clar ca trebuie introduse posibilitati de contestare la CCR a acestor OUG.
– Pentru toate aceste motive ne dam seama ca acea consultare initiala a vizat doar o parte din marile probleme pe care le creeaza PSD.
– Am decis sa fac o reconsultare a Parlamentului Romaniei pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului.
– Voi adresa Parlamentului o noua consultare care largeste aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face mai eficient si mai puternic.
– Referendum pe 26 mai. Avertizez Guvernul sa nu emita OUG in aceste domenii – justitie, politica penala – pana cand nu se exprima poporul, pana nu cunoastem vointa suverana a romanilor.
– Va multumesc!
Iohannis va chema la Cotroceni si partidele pentru consultari pe referendum
Luni, 01 Aprilie 2019, ora 15:21 Presedintele Klaus Iohannis se va consulta si cu partidele si formatiunile parlamentare pe tema referendumului, dupa ce saptamana trecuta a discutat pe acest subiect cu reprezentanti ai societatii civile.Seful statului a precizat, intr-o discutie informala cu jurnalistii, la finalul declaratiei de presa in care a anuntat ca va solicita Parlamentului o noua consultare pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului care va avea loc pe 26 mai, ca se va consulta si cu partidele si formatiunile parlamentare pe tema scrutinului popular.
El a sustinut ca nu va exista „discriminare” si ca va discuta cu toate partidele si formatiunile parlamentare pe tema referendumului din 26 mai.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, luni, ca va solicita Parlamentului o noua consultare pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului care va avea loc pe 26 mai.
„Ne dam seama ca acea consultare initiala pe care am facut-o, consultarea Parlamentului, a vizat doar o parte din marile probleme pe care le creeaza PSD. Am decis sa fac o reconsultare a Parlamentului, o noua consultare a Parlamentului Romaniei pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului. Voi adresa Parlamentului Romaniei o noua consultare care largeste aria de cuprindere pentru referendum pentru a-l face mai eficient si mai puternic. Referendum pe 26 mai. Avertizez Guvernul Romaniei sa nu emita ordonante de urgenta in aceste domenii – Justitie, politica penala, pana cand nu se exprima poporul, pana cand nu cunoastem vointa suverana a romanilor”, a spus seful statului, la Palatul Cotroceni.
Consultari cu societatea civila si cu magistratii
Reprezentantii societatii civile s-au intalnit, saptamana trecuta, cu presedintele Klaus Iohannis, iar la finalul discutiilor acestia au anuntat ca seful statului le-a confirmat ca va convoca referendumul pentru Justitie odata cu alegerile europarlamentare din 26 mai.
„Ne-am salutat, s-a asezat pe scaun si ne-a spus ‘sunt hotarat sa convoc referendumul’. A spus ca ‘referendumul va avea loc pe 26 mai, am rugamintea sa aduceti critici, propuneri'”, a spus Lucian Checherita, de la VeDemJust, la iesirea de la consultari.Totodata, presedintele Klaus Iohannis a avut consultari si cu magistratii pe tema justitiei – de la starea in care a ajuns dupa modificarile aduse de PSD-ALDE, la referendumul ce, cel mai probabil, va avea loc pe 26 mai, odata cu alegerile europarlamentare.
PSD ii raspunde lui Iohannis: Este probabil doar o gluma de 1 Aprilie
Luni, 01 Aprilie 2019, ora 15:49 Partidul Social Democrat a transmis, luni, ca nu va exprima niciun punct de vedere asupra referendumului vizat de Klaus Iohannis pana cand acesta nu va enunta intrebarea pe care vrea sa o adreseze in cadrul acestui scrutin.
„Astazi Iohannis nu a spus nimic nou despre referendum, deci nu e nimic de precizat in acest sens. Este probabil doar o gluma de 1 Aprilie, pentru ca Parlamentul a mai fost consultat pe aceasta tema in urma cu doi ani, iar parlamentarii PSD au votat in favoarea referendumului.
Este limpede ca intentia lui Iohannis este doar de a muta dezbaterea.
In loc sa avem o dezbatere despre economie, despre veniturile romanilor, despre cum trebuie aparata Romania in Parlamentul European, Iohannis insista sa mute atentia electoratului pe teme legate de justitie.
Presedintele acuza PSD ca insista pe tema Justitiei, dar in realitate Iohannis este cel care insista ca aceasta tema sa fie adusa in prim planul agendei publice”, a transmis PSD intr-un comunicat remis Ziare.com.
PSD sustine ca Iohannis foloseste Justitia ca pe un cal troian electoral, cu care vrea sa intre in constiinta electoratului pentru a determina un vot in favoarea sa si a partidului pe care il sustine. „Este o tentativa grosolana de manipulare a electoratului”, au punctat social-democratii.
PSD a adaugat ca nu va face jocurile lui Iohannis si ca social-democratii vor continua ca in campania pentru alegerile europarlamentare sa vorbeasca strict despre chestiunile de maxim interes pentru alegatori: „cresterea de venituri, majorarea salariilor medicilor si profesorilor, investitiile din sanatate, aducerea de fonduri europene in Romania si despre cum trebuie aparat interesul Romaniei de catre viitorii europarlamentari”.
„Presedintele nu este in masura sa avertizeze nici Guvernul, nici Parlamentul – doua institutii fundamentale rezultate din votul cetatenilor. Emiterea ordonantelor de urgenta reprezinta in momentul de fata singura modalitate a Guvernului de a evita blocajele repetate ale presedintelui Iohannis.
In doar 3 ani de mandat, Iohannis a blocat legile emise de Parlament prin 56 de sesizari la Curtea Constitutionala, folosind in mod abuziv aceasta prerogativa pe care i-o confera Constitutia. Astfel, de la infiintarea CCR si pana in prezent, peste 60% din contestatiile la legile emise de Parlament ii apartin presedintelui Iohannis, in timp ce Traian Basescu a sesizat aceasta instanta in doar 31 de cazuri (36%) in zece ani de mandat, Ion Iliescu de doua ori, iar Emil Constantinescu o singura data”, au adaugat social-democratii.
Acestia au punctat ca presedintele trebuie sa respecte Constitutia Romaniei si „sa nu mai foloseasca Justitia ca pe o carja electorala, pentru a suplini lipsa oricarei realizari din mandatul sau de presedinte”.
Amintim ca luni la amiaza presedintele Klaus Iohannis a transmis ca initiaza o noua consultare a Parlamentului pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului care va avea loc pe 26 mai.
„Am decis sa fac o reconsultare a Parlamentului Romaniei pentru largirea ariei de cuprindere a referendumului. Voi adresa Parlamentului o noua consultare care largeste aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face mai eficient si mai puternic”, a spus presedintele, avertizand „Guvernul sa nu emita OUG in aceste domenii – justitie, politica penala – pana cand nu se exprima poporul, pana nu cunoastem vointa suverana a romanilor”.Precizam ca presedintele e obligat sa consulte Parlamentul inainte de convocarea unui referendum, iar alesii sunt obligati sa decida, in cel mult 20 de zile de la solicitarea sefului statului, daca sunt de acord, cu votul majoritatii celor prezenti.Pe 28 martie, Iohannis a anuntat ca va convoca referendum pe justitie pe 26 mai, in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare.De asemenea, Iohannis a mai consultat o data parlamentarii in 2017.A.G.
Toti candidatii la functia de procuror general au fost admisi. Urmeaza interviul cu Tudorel Toader
de Redactia Ziare.com Luni, 01 Aprilie 2019, ora 17:37 Toti cei patru candidati care si-au depus dosarele in cadrul procedurii de selectie pentru functia de procuror general au fost admisi, a anuntat, luni, Ministerul Justitiei.Astfel, Augustin Lazar, Marian Drilea, Gabriela Scutea si Daniel Horodniceanu vor sustine interviurile in 10 aprilie.
„Candidatii declarati admisi vor sustine un interviu in data de 10 aprilie 2019, incepand cu ora 09:00 la sediul Ministerului Justitiei din Bucuresti”, au transmis reprezentantii Ministerului Justitiei.
Amintim ca pe 29 martie, cand Ministerul Justitiei a publicat lista candidatilor inscrisi in cursa pentru sefia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doar Augustin Lazar, actualul procuror general, avea dosarul complet.
Ceilalti 3 au depus intre timp documentele care le lipseau.
Cine sunt cei 4 candidati
Tudorel Toader a anuntat pe 21 februarie ca va declansa procedura de selectie pentru functia de procuror general, in contextul in care mandatul lui Augustin Lazar expira la sfarsitul lunii aprilie. Toader declansase anterior si procedura de revocare din functie a lui Lazar.
Daniel Horodniceanu a fost sef al DIICOT in perioada 2013-2018 si a candidat si pentru un al doilea mandat la conducerea structurii de parchet, dar ministrul Tudorel Toader l-a nominalizat pe procurorul Felix Banila, propunere acceptata de presedinte.
Gabriela Scutea este procuror la Parchetul Curtii de Apel Brasov si a fost procuror general adjunct al Romaniei (2006-2013), in perioada in care Laura Codruta Kovesi conducea Parchetul General. A ocupat si functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei. Scutea a candidat si pentru sefia DNA, in 2018, dar ministrul Tudorel Toader a nominalizat-o pentru aceasta functie pe Adina Florea, propunere respinsa de presedinte.
Marian Drilea este procuror DIICOT si a instrumentat dosarul „Motorina”, in care Sorin Blejnar a fost achitat in prima instanta. Marian Drilea a fost implicat intr-un scandal in 2012 dupa ce l-a interceptat pe presedintele Traian Basescu, in dosarul „Motorina”, iar stenogramele au ajuns in presa.
Proiectul lui Dragnea pentru repatrierea aurului a fost votat de Senat. Guvernul a refuzat sa dea un punct de vedere
de Redactia Ziare.com
Luni, 01 Aprilie 2019, ora 19:04 Senatul a adoptat luni proiectul de lege prin care Banca Nationala a Romaniei este obligata sa aduca in tara aproape toata rezerva de aur tinuta in Londra, la Banca Angliei, initiat de presedintele Camerei Deputatilor, liderul PSD Liviu Dragnea, si de senatorul Serban Nicolae.
Proiectul va fi trimis la Camera Deputatilor, care este for decizional, informeaza News.ro.
La dezbateri au fost si replici acide intre Opozitie si Putere. Fostul presedinte Traian Basescu a declarat ca initiativa este „o mare greseala”, deoarece intr-o situatie de criza, Romania nu va stii cum sa fuga cu aurul mai repede la Londra pentru a arata ca are.
„Vreau sa privim putin la realitate. Vi se pare astazi ca dam peste margini de stabilitate si de resurse. Este gresit. Va rog sa luati nota de faptul ca pe plan international sunt multi specialisti care estimeaza in 2020-2021 o noua criza a datoriilor statelor. Lucru care este perfect posibil datorita faptului ca dupa criza din 2008, 2009 statele in loc sa reduca datoriile, le-au crescut continuand cu imprumuturile.
Intr-o situatie de criza nu o sa stim cum sa fugim cat mai repede cu aurul la Londra sa aratam ca avem rezerve. Sugestia mea este sa lasati atributiile BNR asa cum sunt din acest punct de vedere si sa nu avem o interventie politica intr-un moment in care vi se pare ca este potrivit, dar care se poate rasturna intr-o noapte. Rezerva aflata in straintate inseamna si o garantie de vreme rea”, a afirmat in plen Traian Basescu, potrivit Mediafax.
Senatorul PNL Florin Citu a anuntat ca liberalii nu sustin proiectul legislativ.
„Atat timp cat este acolo nu este nevoie sa il vada nimeni, toata lumea stie ca este acolo. Ceea ce face aceasta lege este sa intervina direct in modul in care politica monetara este implementata in Romania. In forma actuala proiectul nu este sustinut de PNL”, a declarat Florin Citu.
Liberalul Marcel Vela a sustinut ca adoptarea proiectului de lege va afecta viitorul Romaniei.
„Acest proiect este unul foarte serios si foarte important, care va afecta, nu ani, ci decenii din viitorul Romaniei. Acest proiect de lege va necesita un mare efort parlamentar si guvernamental sa fie modificat in viitor. Domnul secretar de stat a spus ca Guvernul nu a reusit inca sa isi formeze un punct de vedere.
Daca pana astazi Guvernul nu ne spune ca e bine sau ca e rau avem o problema foarte grava. Dumneavoastra nu sunteti aici ca simplu consultant. Sunteti chiar cel care trebuie sa ne dati un punct de vedere autorizat. Nici ministrul de Finante nu este in sala”, a sustinut in plen Vela.
Senatorul USR Eduard Dirca a propus retrimiterea la Comisie pentru doua saptamani a proiectului legislativ, solicitarea fiind insa respinsa de majoritatea plenului.
In replica la afirmatiile Opozitiei, senatorul PSD Serban Nicolae a afirmat ca repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea tarii, in documentele oficiale nefiind precizat cate tone sunt in tara si cate tone sunt in strainatate.
„Daca ar fi fost argumente consistente nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de subsanta. Vorbim de rezerva de aur a Romaniei si trebuie sa taratam cu maxima seriozitate. Am inteles ca trebuie sa stam cu aurul la Londra sa aratam ca avem. Am auzit ca repatrierea aurului ar dauna credibilitatii. 40 de tone din aceasta rezerva de aur se afla deja pe teritoriul Romaniei. In toate documentele rezerva de aur este de 103,7 tone, nu se face diferenta intre tonele din tara si tonele din strainatate”, a fost argumentul lui Serban Nicolae.
De ce vor Dragnea si Nicolae aurul in tara
Liderul PSD Liviu Dragnea si senatorul PSD Serban Nicolae au depus, la sfarsitul lunii februarie, la Senat, pentru dezbatere in regim de urgenta, proiectul de modificare a Legii privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, prin care stabilesc aducerea in tara a rezervelor de aur ale BNR.
Proiectul prevede ca BNR urmareste mentinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzactiilor externe ale Romaniei.
„Daca exista pericolul diminuarii rezervelor, pana la un nivel care ar periclita tranzactiile internationale ale statului, precum si in cazul in care diminuarea s-a produs, Banca Nationala a Romaniei prezinta Parlamentului si Guvernului, de indata, un raport privind situatia rezervelor si cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va contine recomandarile Bancii Nationale a Romaniei privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preintampinarea sau remedierea situatiei”, prevede proiectul legislativ.
„Din rezerva constituita, Banca Nationala a Romaniei poate depozita aur in strainatate exclusiv in scopul obtinerii de venituri prin tranzactionare si alte operatiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Nationala a Romaniei in strainatate nu pot depasi 5% din cantitatea totala de aur constituita ca rezerva”, stabileste un alt articol al proiectului.
Potrivit expunerii de motive, „evolutia economiei romanesti din ultimii ani indica o tendinta pozitiva, cu crestere economica constanta, solida si sustenabila, cu inflatie moderata, in limite controlabile si cu o stabilitate predictibila a monedei nationale”.
Dragnea si Nicolae sustin ca, in acest context, se poate modifica politica BNR privind constituirea si administrarea depozitelor de aur.
„Nimic din situatia economica a Romaniei nu mai justifica pastrarea unei asemenea cantitati de aur ca rezerva in strainatate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, in conditiile in care aceasta rezerva poate fi pastrata si suplimentata, in mod corespunzator, in depozite din tara”, se mai arata in expunerea de motive, potrivit careia detinerea unei cantitati de aur in depozite constituite in strainatate nu trebuie, in mod necesar, interzisa, dar „aceasta ar trebui limitata cantitativ si conditionata de obtinerea unor venituri prin tranzactionare si alte operatiuni specifice”.
In prezent, 65% din rezerva de aur este pastrata la Banca Angliei.
BNR a explicat de ce legea lui Dragnea nu poate trece. Minciuni in proiectul PSD
Amintim ca BNR a reactionat ferm si a explicat ca ideea lui Dragnea si Nicolae nu doar ca nu e noua, dar nici realizabila. Purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu, a spus la acea vreme ca si Cristiana Anghel, fosta invatatoare grevista devenita senator ALDE, a vrut sa modifice legea BNR, insa proiectul a fost respins, existand pericolul deschiderii unei proceduri de infringement la nivelul Comisiei Europene.
Suciu a mai aratat ca in proiectul celor doi social-democrati sunt date care nu au nicio legatura cu realitatea. In proiect se precizeaza ca la acest moment Romania plateste 300.000 de euro pentru a-si tine aurul la Londra.
Purtatorul de cuvant al BNR arata ca suma reala e de peste 4 ori mai mica si este si publica, in raportul anual al BNR, astfel ca oricine ar fi putut sa verifice, daca si-ar fi dorit.
Asadar, BNR a cheltuit, potrivit documentului, 309.000 de lei (circa 65.000 de euro) in 2017 si 323.000 de lei in 2016 pentru operatiuni legate, in principal, de custodia aurului de la Londra.Primaria Sectorului 3 vrea sa „activeze” o zona aglomerata a Capitalei sufocand-o cu blocuri turn
de Gabriel Kolbay
Marti, 02 Aprilie 2019, ora 00:00
Intr-o zona in care bucurestenilor le trebuie un parc verde, Primaria Sectorului 3 ar vrea sa construiasca mai multe blocuri turn, cu 1.500 de apartamente si birouri. Desi, in teorie, in aceste spatii ar urma sa locuiasca si sa lucreze oameni nevoiasi, in realitate, locurile in noul complex rezidential risca sa fie distribuite unor persoane alese pe spranceana, pe criterii politice, sustin mai multi consilieri locali consultati de Ziare.com.
Asociatia Salvati Bucurestiul a depus, in martie, o plangere penala impotriva Gabrielei Firea si a primarului Sectorului 3, Robert Negoita – din cauza ca acestia au pus cruce mai multor spatii verzi din estul Capitalei.
Printre respectivele spatii verzi desfiintate se numara si unul de circa 4 hectare de la intersectia Caii Vitan cu strada Nita Elinescu.
