Sinteza zilei. Denunț penal pentru crime împotriva umanității pe numele lui Augustin Lazăr
Sinteza zilei. Fost congressman american: Luptați împotriva statului paralel!
„După cum știți, rușii sunt implicați peste tot în Europa și în Statele Unite în operațiuni foarte costisitoare – cheltuie o grămadă de bani pentru a încerca să influențeze nu doar alegerile, dar și relațiile dintre țări. La început, pentru noi a fost foarte dificil să înțelegem ce însemnau aceste acțiuni. (…) Simularea unui atac asupra unei ținte militare din România ar trebui să fie luată foarte în serios.
Suntem de partea voastră. Ne-am săturat de golăniile lor, de lucrurile pe care le fac și vom fi acolo, militar, pentru a le da asigurări că susținem nu doar România, ci mai ales oamenii de aici”, a subliniat Sessions.
Asigurările de susținere date de fostul congressman american au fost comentate de fostul ministru al Afacerilor Externe Titus Corlățean.
„Este o poziție pe care o apreciem la București. Nu e o supriză pentru noi, nu e o supriză pentru mine și nu întâmplător am dorit și am invitat reprezentantul administrației republicane, care are o expertiză deosebită cu privire la modul în care Rusia își joacă în mod agresiv cărțile din punct de vedere politic și strategic.
Congressmanul și-a servit țara 22 de ani care republican în Texas, având o relație și cu G.W. Bush și a condus unul dintre comitetele speciale, foarte puternice, din Congresul American, dar având și competență pe zona militară. E un mesaj de susținere foarte important”, a spus Titus Corlățean.
Tensiuni uriaşe Bucureşti-Bruxelles. Guvernul ar fi primit „to do list” în patru puncte
1. Să se modifice doar articole care au legătură cu directivele europene
2. Să se schimbe doar articolele pentru care s-a făcut o analiză de impact detaliată
3. Să se schimbe doar articolele care au fost verificate de Curtea Constituțională și au trecut testul constituțional.
4. Să nu se adopte la pachet OUG pe codurile penale și OUG pe completurile de 5 de la ÎCCJ. Oficialii europeni sunt de acord cu principiul legal, dar vor să vadă mai întâi efectul modificărilor la codurile penale.Informaţiile au fost prezentate de Radu Tudor, miercuri seară, la emisiunea „Punctul de întâlnire„.Comisia Europeană a avertizat miercuri România să revină pe calea unui proces de reformă în justiţie corect şi să se abţină de la orice măsuri care ar însemna regres în privinţa statului de drept
Viorica Dăncilă răspunde criticilor lui Frans Timmermans: „M-au surprins declarațiile sale”. Mesaj și pentru ambasade: „Să aibă respect pentru România!”03 APR 2019 • 16:24
Premierul Viorica Dăncilă și-a arătat surprinderea vizavi de recentele declarații ale lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.
„M-au surprins astăzi declarațiile prim-vicepreședintele Comisiei Europene Timmermans, având în vedere că a existat și că există o deschidere totală în privința pașilor pe care îi avem de urmat. Avem grup de experți, s-a lucrat în grup de experți, atât din partea Comisiei Europene, căci și din partea Ministerului Justiției”, a declarat Viorica Dăncilă.Tot astăzi am văzut punctul de vedere al unor ambasatori, al anumitor ambasadori. Le reamintesc că suntem în România și că am direct dialog cu omologii mei. Trebuie să arate respect pentru România, așa cum ambasadorii noștri au respect pentru statul respectiv”, a adăugat premierul.
Judecătorii din CSM îi acuză pe Manfred Weber, Guy Verhofstadt și Antonio Tajani de presiuni politice în dosarul Kovesi
03 APR 2019 • 18:25
Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii reacționează la seria de declarații venite de la Bruxelles pe tema dosarului în care este inculpată Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA. Judecătorii CSM acuză presiuni politice pe acest dosar venite din declarațiilor unor înalți oficiali europeni.” Scrisoare deschisă pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi
Având în vedere că în ultimele zile s-au intensificat declarațiile și acțiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruța Kovesi, declarații care au potențial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiți magistrați din România, separat de susținerea politică pentru numirea sa în funcția de Procuror șef al Parchetului European, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 126 alin. (1) și 133 alin. (1) din Constituție și a prevederilor Legii nr. 317/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare adoptă prezenta poziție publică:Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate impun respectarea fundamentelor Uniunii și a competențelor autorităților statelor membre și instituțiilor europene. Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competențelor și urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii și de constituțiile statelor membre.Tratatul Uniunii Europene stabilește în art. 2 că statul de drept și justiția independentă fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toți oficialii și instituțiile europene și trebuie garantate și asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competența aparține statelor în baza principiului autonomiei de decizie și trebuie să fie respectate standardele unei justiții independente, atât funcțional, cât și personal pentru magistrați.
Constituția României stabilește, cu relevanță în prezenta situație, în art. 124-126, 131 alin. (1) și 132 alin. (2) cadrul organizării judiciare, în condiții de independență, imparțialitate, legalitate și responsabilitate, iar, în art. 133, stabilește atribuția exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, competență exercitată conform atribuțiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Standardele internaționale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independență funcțională și personală a justiției și magistraților, iar jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României definește în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România. Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autoritățile judiciare și judecătorii să nu poată fi supuși niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanție generală cu obligație corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituții, indiferent cine sunt acestea, de a nu acționa în sensul creării unor presiuni asupra instituțiilor judiciare sau magistraților relativ la cauze concrete.
În concluzie, declarațiile și acțiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat și în afara atribuțiilor lor statutare, au afectat independența justiției din România în ceea ce privește o procedură judiciară aflată în curs de soluționare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe doamna Laura Codruța Kovesi.
Declarația domnului Manfred Weber președinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European
Eurodeputatul și președintele grupului politic menționat a solicitat direct și fără echivoc ca procedurile judiciare de instrumentare a cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi măsurile luate privind pe doamna Laura Codruța Kovesi să înceteze de îndată. În acest sens prezentăm declarația integrală publicată pe Tweeter în data de 29.03.2019 în original în limba engleză și traducerea în limba română:
“If the legal proceedings against Ms Kövesi are not undone, we will ask for a debate in the next plenary session of the European Parliament. We also urgently call on the @PES_PSE and @ALDEParty to speak out against their sister parties in the Romanian government”
“Dacă procedurile legale împotriva dnei Kovesi nu vor fi revocate/reconsiderate vom cere o dezbatere în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European. Facem, de asemenea, apel la @PES_PSE şi @ALDEParty să ia poziţie publică împotrivă partidelor surori din Guvernul României.”
Astfel, în condițiile în care doamna Laura Codruța Kovesi a depus contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva măsurii adoptate de procurorul de caz, deci în condițiile în care judecătorul de drepturi și libertăți era sesizat, solicitarea oficialului european de revocare, de îndată, a măsurilor luate sub amenințarea organizării unei dezbateri privind sistemul de justiție din România în Plenul Parlamentului European, reprezintă fără echivoc un element de presiune asupra judecătorului național.
Raportat la principiile statului de drept și separației între puteri, gestul omului politic de ordin imperativ reprezintă o încălcare a valorilor statuate în art. 2 din Tratat raportat la independența justiției din România.
Declarația domnului Guy Verhofstadt președinte al grupului ALDE din Parlamentul European
“The ongoing Rule of Law backsliding in #Romania cannot be tolerated and the EU should stand up for anti-corruption fighter Laura Codruta Kovesi, who is now abusively under judicial control on a politically instrumented file and banned to leave the country.”
“Actuala direcţie a statului de drept în #Romania nu poate fi tolerată și UE ar trebui să ia poziţie în favoarea luptătoarei împotriva corupției Laura Codruţa Kovesi, care se află acum abuziv sub control judiciar într-un dosar instrumentat politic și îi este interzisă părăsirea țării”
Deși în spațiul public acuzațiile cu privire la aspectele ce formează acum obiectul unor proceduri judiciare erau prezentate cu mult înainte de depunerea candidaturii doamnei Kovesi, autorităților române li se solicită să ia măsuri pentru ca orice procedură judiciară să fie sistată având în vedere procedurile administrative la nivelul Uniunii.
Sub acest aspect trebuie menționat faptul că este inadmisibil să se considere că autoritățile naționale din cadrul puterii executive sau legislative pot dispune asupra activităților ce sunt în competența instanțelor naționale de control asupra legalității măsurilor procesuale luate de procuror. De asemenea, este de neconceput în baza principiilor statului de drept și al independenței justiției ca instanțele naționale să își desfășoare activitățile raportat la alte criterii decât legea sau să își condiționeze exercitarea atribuțiilor de activitatea altor autorități politice de la nivelul statului membru sau al Uniunii.
Soluționarea cauzelor cu care magistrații sunt învestiți se realizează independent de calendarul politic, agenda și activitatea altor instituții, așa cum în mod constant s-a reținut în numeroase hotărâri ale CSM. Raportat la acest aspect solicitarea liderului politic ca procedurile judiciare să fie înghețate până se soluționează procedurile politice de numire a Procurorului European reprezintă un demers de natură a afecta independența instanțelor naționale. În acest context, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că o asemenea conduită reprezintă o modalitate de afectare a independenței justiției din România.
Decizia domnului Tajani Președintele Parlamentul European de punere pe ordinea de zi a Conferinței Liderilor Politici a discutării unui caz aflat în procedură judiciară
Luni, 01.04.2019, domnul Antonio Tajani a transmis convocator pentru ședința Conferinței președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) ce urma să aibă loc pe data de 3 aprilie 2019 în vederea discutării situației judiciare a doamnei Laura Codruța Kovesi. La aceeași dată, de 3 aprilie 2019, se desfășoară și procedura de contestare a măsurii preventive în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul doamnei Kovesi.
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, îngrijorat în privința Laurei Codruța Kovesi: „Cer autorităților române să respecte principiul cooperării sincere”
Inițiativa de discutare a acestui aspect în forul de conducere al Parlamentului European, for eminamente politic, care are și competența de a stabili subiectele de dezbatere privind situații din statele membre, mai ales după declarația domnului Manfred Weber, arată o presiune concertată privind cauze aflate în investigare și decizii ce sunt așteptate de la judecătorul național.
Ulterior ședinței care a avut loc în data de 3 aprilie 2019, deși domnul Antonio Tajani s-a referit la principiul neingerinței, domnia sa a menționat că va transmite o scrisoare în care să arate îngrijorarea cu privire la măsurile judiciare. Este în afara principiului independenței justiției să primească scrisori de la autorități politice sau să primească indicații de la autoritățile naționale în situația în care scrisoarea convenită în Conferința președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) este destinată Guvernului statului membru. Scrisoarea menționată a fost anunțată la ora la care judecătorul național se afla în derularea procedurii judiciare.
Conchizând, Președintele Tajani a menționat că dorește să discute măsura controlului judiciar al doamnei Kovesi raportat la alte proceduri administrative din Parlamentul European exact pe data de 03.04.2019, în Conferința Președinților, domnul Manfred Weber a cerut dezbatere în Plenul Parlamentului dacă investigațiile privind-o pe doamna Kovesi nu sunt oprite, iar domnul Guy Verhofstadt a considerat că autoritățile judiciare din România derulează o anchetă politică abuzivă, deși cenzura acestui fapt este de competența exclusivă a judecătorului național.
În măsura în care se afirmă public că este o anchetă asupra căreia autoritățile trebuie să intervină se pun în discuție chiar principiile funcționării independente a justiției și al separației puterilor în stat de către înalți demnitari europeni.
Așadar, discutarea unor situații judiciare de către una dintre structurile de conducere ale Parlamentului European, care nu are niciun fel de competență conform Tratatului pe aceste chestiuni, anunțată public pentru aceeași dată la care un judecător dintr-un stat membru este învestit să dea o soluție judiciară, reprezintă în mod evident un element de presiune asupra instanțelor naționale.
Atunci când ingerința este referitoare la un caz concret și când aceasta vine de la o persoană care deține funcții de răspundere politică națională sau europeană, reprezintă o încălcare a independenței justiției și nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem.
În privința afectării independenței justiției, în practica C.S.M., dar și în documentele care cuprind standardele internaționale în materie, s-a arătat că nu este necesar a se demonstra dacă acțiunea de presiune a avut sau nu un rezultat concret, pentru ca aceasta să fie încadrată ca afectare a independenței justiției.
Astfel, analizând soluțiile Consiliului Superior al Magistraturii din România privind interpretarea situațiilor generatoare de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a magistraților, având consecința subminării independenței justiției în ansamblul său, așa cum este definită de art. 126 alin. (1) din Constituție, modul în care CSM a interpretat și sancționat declarații și acțiuni ale oamenilor politici sau instituțiilor din sfera celorlalte puteri, se impune constatarea faptului că situațiile semnalate sunt cu mult mai severe din perspectiva funcțiilor celor care le-au generat și prin impactul acestora asupra societății românești.
Conform competențelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independența justiției se garantează conform mecanismelor constituționale din statele membre, iar în cazul de față, fiind creată presiune nelegitimă pe judecători și instituții judiciare din România, în baza art. 133 din Constituție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să facă aplicarea prevederilor legale privind apărarea independenței justiției.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii analizează cu imparțialitate și obiectivitate conduita oamenilor politici raportată la independența justiției, indiferent de nivelul lor de reprezentare național sau european, pentru că numai prin acțiune imparțială, obiectivă şi neselectivă se pot promova deplin valorile europene ale independenței justiției și domniei legii, prin identificarea derapajelor și corectarea lor.
Față de cele de mai sus, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii constantă că, prin declarațiile și prin acțiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt și Antonio Tajiani au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul național învestit cu soluționarea cauzei, ingerințe cu consecința subminării independenței justiției, înfăptuită prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe”, se arată în documentul semnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, atac dur la Guy Verhofstadt și Manfred Weber: „Destul! M-am săturat!”
Renate Weber, surprinsă de intervenția lui Manfred Weber în favoarea lui Kovesi: Nu cred că a pierdut din șanse. Sigur că e o situaţie absolut inedită
Tăriceanu: „Oficialii europeni nu pot să ofere un singur element concret, ce a făcut guvernul greșit”
„Oficialii europeni nu sunt în măsură, nu sunt capabili, în sensul acesta, să ofere un singur element concret, ce a făcut guvernul greşit. Ei vorbesc despre nişte intenţii de a aprobare a unor ordonanţe care ar avea anumite consecinţe. Eu n-am văzut proiectul de ordonanţă, nu ştiu în ce măsură ei sunt capabili să definească intenţiile guvernului. Acum, eu ştiu foarte bine că nu este vorba de a garanta impunitate pentru nimeni. Dar este o situaţie foarte gravă, care a fost tranşată de CCR şi care a constatat că acele completuri de cinci judecători care au pronunţat diferite sentinţe în România au fost alcătuite ilegal. (…) Al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez în legătură cu aceste declaraţii este că ele se circumscriu toate campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Deci colegii noştri de la PE au găsit o temă cu care să se laude în faţa publicului propriu, uite cum sunt ei vigilenţi şi acţionează în ce priveşte independenţa justiţiei în România”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu la România Tv.
În opinia sa, este aplicat un dublu standard atunci când oficialii europeni îşi exprimă preocuparea pentru justiţia din România şi sunt adresate mesaje pentru influenţarea deciziilor din justiţie.
„Şi eu sunt preocupat ca justiţia în România să funcţioneze independent. Până una alta, guvernul nu intervine în funcţionarea justiţiei în România, parlamentul nu intervine în funcţionarea justiţiei în România, dar în schimb văd că primim de la CE sau de la PE diverse mesaje şi îndemnuri prin care se încalcă sau ni se spune: interveniţi voi în justiţie, ca să îi fie ridicate măsurile de control judiciar aplicate doamnei Kovesi. E vorba în mod evident de un dublu standard, pe care eu nici nu-l mai înţeleg, dar care, sigur, probabil are o explicaţie în (…) apropierea de alegerile pentru PE. Adică se discută într-un dublu standard, în funcţie de interese. Se pare că doamna Kovesi este de preferat unora din PE care vor să ne impună şi nouă această alegere”, a adăugat Tăriceanu.
Preşedintele ALDE a susţinut că îi este indiferent cine va fi ales procuror european, dar consideră „o jignire” ca acesta să fie un procuror din România sancţionat în două rânduri.
Tăriceanu crede că „excesele” petrecute în justiţia din România din ultimii ani s-au făcut cu „girul” Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
„Una din chestiunile pe care încep să le cred este că toate abuzurile care au avut loc în România, toate excesele care s-au petrecut în justiţie în ultimii ani s-au făcut cel puţin cu cunoştinţa CE, prin MVC şi cu girul lor. Şi acest lucru este foarte grav. (…) Eu cred că CE, prin MCV, ori nu şi-a dat seama ori a închis ochii la această gravă componentă de corupţie care a fost corupţia puterii, când statul a fost confiscat, practic. Instituţiile statului au fost confiscate de un mic grup de persoane dintre care făcea parte şi doamna Kovesi”, a mai declarat Tăriceanu.
Miercuri, Comisia Europeană a avertizat România să revină pe calea unui proces de reformă în justiţie corect şi să se abţină de la orice măsuri care ar însemna regres în privinţa statului de drept.
„România trebuie să revină urgent la un proces de reformă corect, asta înseamnă paşi înainte, nu înapoi, şi înseamnă şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea să ducă la un regres al tuturor lucrurilor care s-au realizat în ultimii ani”, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după reuniunea săptămânală a Colegiului Comisarilor.
Tot miercuri, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, s-a declarat preocupat de presiunile statului român asupra fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi, care este candidata preferată de legislativul comunitar pentru noul rol de procuror-şef european, relatează Reuters.
De asemenea, douăsprezece ambasade ale mai multor state – parteneri internaţionali şi aliaţi ai României -, printre care Franţa, SUA şi Germania, îşi „exprimă îngrijorări cu privire la statul de drept” din ţara noastră şi solicită părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.
Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.Sursă: Agerpres
Tariceanu: Incep sa cred ca abuzurile din Romania s-au facut cu cunostinta Comisiei Europene. Oficialii UE nu sunt capabili sa spuna ce a facut gresit Guvernul
Miercuri, 03 Aprilie 2019, ora 22:24
Liderul ALDE Calin Popescu Tariceanu a declarat, miercuri, cu privire la criticile si avertismentele oficialilor europeni cu privire la justitia din Romania, ca acestia nu sunt capabili sa ofere un singur element concret cu privire la ce a facut gresit Guvernul.
„Vreau sa va explic care e pozitia mea bazata pe doua elemente. Primul: oficialii europeni nu sunt in masura, capabili, sa ofere un singur element concret, ce a facut Guvernul gresit. Ei vorbesc despre niste intentii. Eu nu am vazut proiectul de OUG. Eu stiu foarte bine ca nu e vorba de a garanta impunitate pentru nimeni, dar e o situatie foarte grava care a fost transata de CCR si care a constatat ca completurile de 5 judecatori au fost constituite ilegal in Romania. Ca urmare, o serie din cei condamnati au putut fi eliberati pentru ca au facut contestatiile in timp util, altii din pacate stau in continuae si zac in inchisoare”, a afirmat Calin Popescu Tariceanu, miercuri seara la Romania TV.
Liderul ALDE a precizat ca oficialii UE au un dublu standard si dau semne ca sunt in campanie electorala, folosind ca tema justitia si statul de drept.
„Indiferent de cine e vorba, ca sunt oameni politici sau obisnuiti, nu exista in justitie ideea de a accepta daune colaterale. Ele se circumscriu toate campaniei electorale pentru Parlamentul European. Colegii nostri europeni au gasit o tema cu care sa se laude sa spuna uite cum sunt ei vigilenti si actioneaza. Guvernul nu intervine in functionarea justitiei din Romania. De la PE vin diverse mesaje si indemnuri prin care se incalca sau ni se spune interveniti voi in justitie. E vorba de un dublu standard pe care eu nici nu il mai inteleg, dar care probabil are o explicatie in ceea ce spuneam mai devreme – campania electorala”, a explicat Tariceanu.
Acesta a mai spus ca, in cazul Laurei Codruta Kovesi si a candidaturii acesteia la sefia Parchetului UE, nu pot fi ignorate abuzurile acesteia si faptul ca a fost sanctionata prin decizii ale CCR.
„Acelasi lucru l-am spus si eu, cat de credibil mai poate fi? Evident ca nu poate a unora din PE care vor sa ne impuna si noua aceasta alegere. Eu consider ca e o jignire fata de UE la care tin prea mult ca viitorul procuror general european sa fie unul din Romania care a fost sanctionat cel putin in doua randuri prin decizii clare ale CCR. Asta e o incalcare care dovedeste dispretul fata de legea suprema a tarii. In cazul doamnei Kovesi, cred ca aceste lucruri nu pot fi neglijate”, a precizat liderul ALDE.
Tariceanu a conchis ca reprezentantii Comisiei Europene au stiut despre abuzurile si excesele in justitia din Romania, iar aceste lucruri s-au intamplat cu girul acestora.
„Da, am mai multe raspunsuri. Incep sa cred ca toate abuzurile din Romania, excesele in justitie, s-au facut cel putin cu cunostinta CE, prin MCV si cu girul lor si acest lucru e foarte grav, dar evident ca nimeni nu e dispus sa recunoastem asa ceva. Noi discutam despre coruptia financiara, dar nu discutam despre abuzul de putere care a avut loc in Romania. Eu cred ca CE a inchis ochii la aceste abuzuri grave de putere, iar institutiile au fost confiscate de un grup mic de interese din care facea parte si doamna Kovesi”, a conchis Calin Popescu Tariceanu.
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat Guvernul roman sa nu mai ia nicio masura care sa afecteze in vreun fel sistemul judiciar, mentionand ca a avut numeroase discutii cu premierul Viorica Dancila in ultimele doua luni.
Presedintele PE, Antonio Tajani, a facut miercuri o declaratie de sustinere a Laurei Codruta Kovesi, afirmand ca va trimite o scrisoare autoritatilor romane in care le va cere sa nu puna obstacole la participarea acesteia la toate fazele procedurii de selectie pentru postul de procuror sef european.
Ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis admiterea contestatiei depuse de Laura Codruta Kovesi si a hotarat ridicarea masurii controlului judiciar dispus de Sectia de ancheta a magistratilor in cazul fostei sefe DNA, in dosarul aducerii in tara a lui Nicolae Popa. Decizia judecatorilor este definitiva.
Ambasadele a 12 state au transmis, miercuri, un mesaj public in care isi exprima ingrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar romanesc si cheama guvernul sa se abtina de la modificari care ar slabi statul de drept si capacitatea Romaniei de a lupta impotriva criminalitatii sau coruptiei.
Judecatorii din CSM, in frunte cu Savonea, spun ca liderii UE care o apara pe Kovesi afecteaza independenta justitiei
de Alexandra Sandru Miercuri, 03 Aprilie 2019, ora 17:55 Sectia de judecatori a CSM a acuzat miercuri liderii europeni care au facut declaratii publice de sustinere pentru Laura Codruta Kovesi dupa ce a aceasta a fost inculpata de Adina Florea in dosarul deschis pe baza acuzatiilor lui Sebastian Ghita ca au incalcat independenta justitiei din tara noastra.
Judecatorii CSM, in frunte cu sefa Consiliului, Lia Savonea, ii vizeaza pe Manfred Weber, liderul PPE, Guy Verhofstadt lider al ALDE european si Antonio Tajani, presedintele Parlamentului Europrean.
Mentionam ca in comunicat nu se precizeaza daca decizia a fost luata in unanimitate sau au fost si judecatori care au votat impotriva. Surse din CSM au precizat pentru Ziare.com ca votul a fost de 6 la 3.
„Conform competentelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independenta justitiei se garanteaza conform mecanismelor constitutionale din statele membre, iar in cazul de fata, fiind creata presiune nelegitima pe judecatori si institutii judiciare din Romania, in baza art. 133 din Constitutie, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii urmeaza sa faca aplicarea prevederilor legale privind apararea independentei justitiei.
(…) Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii constanta ca, prin declaratiile si prin actiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt si Antonio Tajiani au procedat de natura a pune presiune pe judecatorul national investit cu solutionarea cauzei, ingerinte cu consecinta subminarii independentei justitiei, infaptuita prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante”, se arata in comunicatul CSM.
Mai mult, acestia sustin ca, avand in vedere functiile celor 3 in cadrul UE, declaratiile lor au un impact mai grav decat il au declaratiile politicienilor romani.
„Analizand solutiile Consiliului Superior al Magistraturii din Romania privind interpretarea situatiilor generatoare de presiuni asupra institutiilor judiciare si a magistratilor, avand consecinta subminarii independentei justitiei in ansamblul sau, asa cum este definita de art. 126 alin. (1) din Constitutie, modul in care CSM a interpretat si sanctionat declaratii si actiuni ale oamenilor politici sau institutiilor din sfera celorlalte puteri, se impune constatarea faptului ca situatiile semnalate sunt cu mult mai severe din perspectiva functiilor celor care le-au generat si prin impactul acestora asupra societatii romanesti”, sustin judecatorii CSM.
Declaratiile vizate de CSM sunt urmatoarele:
Manfred Weber, presedinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European: „Daca procedurile legale impotriva dnei Kovesi nu vor fi revocate/reconsiderate vom cere o dezbatere in urmatoarea sesiune plenara a Parlamentului European. Facem, de asemenea, apel la @PES_PSE si @ALDEParty sa ia pozitie publica impotriva partidelor surori din Guvernul Romaniei”.
Guy Verhofstadt, presedinte al grupului ALDE din Parlamentul European: „Actuala directie a statului de drept in #Romania nu poate fi tolerata si UE ar trebui sa ia pozitie in favoarea luptatoarei impotriva coruptiei Laura Codruta Kovesi, care se afla acum abuziv sub control judiciar intr-un dosar instrumentat politic si ii este interzisa parasirea tarii”.
In ce-l priveste pe Antonio Tajani, presedintele Parlamentului European este acuzat ca a incalcat independenta justitiei in mai multe situatii, de la declaratiile de saptamana trecuta, la cea de astazi, din plen, cand a anuntat inclusiv ca trimite o scrisoare autoritatilor de la Bucuresti pentru a cere sa nu ii puna piedici lui Kovesi.
„Desi domnul Antonio Tajani s-a referit la principiul neingerintei, domnia sa a mentionat ca va transmite o scrisoare in care sa arate ingrijorarea cu privire la masurile judiciare. Este in afara principiului independentei justitiei sa primeasca scrisori de la autoritati politice sau sa primeasca indicatii de la autoritatile nationale in situatia in care scrisoarea convenita in Conferinta presedintilor (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) este destinata Guvernului statului membru. Scrisoarea mentionata a fost anuntata la ora la care judecatorul national se afla in derularea procedurii judiciare”, se arata in comunicatul CSM.
Prima reactie a PSD la scrisoarea celor 12 ambasade: Acuza lipsa de curtoazie si critica lipsa de reactie a MAE
Miercuri, 03 Aprilie 2019, ora 20:52 Social-democratii au transmis, pe Facebook, ca scrisoarea celor 12 ambasade incalca prevederile Conventiei de la Viena cu privire la relatiile diplomatice, fiind si o lipsa de curtoazie la adresa unui Guvern desemnat prin majoritate legitima parlamentara, un Executiv cu o agenda pro-europeana.
Reactia PSD vine in contextul in care ambasadori din 12 state si-au exprimat ingrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar romanesc.
12 ambasade ale unor state occidentale cer Guvernului Dancila sa nu adopte OUG pe Justitie
„Am luat nota cu surprindere de textul scrisorii deschise adresate de douasprezece ambasade acreditate la Bucuresti, prin care isi exprima ingrijorarea pe tema situatiei justitiei din Romania.
Departamentul de politica externa al Partidului Social Democrat, ca principal partid aflat la guvernare, dar si din punctul de vedere al unui fost ministru al Afacerilor Externe al Romaniei, considera ca se impun urmatoarele precizari:
– Exista o practica larg dezvoltata in statele democratice, generata de prevederile pertinente ale Conventiei de la Viena cu privire la relatiile diplomatice, din 18 aprilie 1961, potrivit careia comunicarea oficiala a ambasadelor acreditate intr-un stat pentru obtinerea de clarificari sau pentru eventuale transmiteri ale unor preocupari se face in mod direct cu Ministerul Afacerilor Externe sau cu alte institutii de stat cu competente in materie, si nu prin intermediul unor mesaje date publicitatii”, au transmis reprezentantii PSD, intr-o postare pe pagina de Facebook a partidului.
„Scrisoarea celor 12 ambasade reprezinta o practica recurenta constatata anterior in Romania, care incalca in mod explicit prevederile Conventiei de la Viena. Reprezinta, in acelasi timp, o lipsa de curtoazie fata de un Guvern desemnat de o majoritate legitima din Parlament, Guvern care are o agenda consistenta pro-europeana si pro-atlantica si care are o contributie importanta in prezent in promovarea agendei europene si respectiv cea a Aliantei, inclusiv in efortul international de garantare a securitatii internationale si de combatere a terorismului. Chestiune in care de altfel o serie dintre semnatarii scrisorii mentionate nu exceleaza”, mai sustine sursa citata.
Potrivit sursei mentionate, „aceasta conduita contrazice practica corecta si respectuoasa fata de Conventia de la Viena, care exista in statele pe care le reprezinta si pe care Romania o respecta scrupulos”.
Astfel, in postarea de miercuri, PSD face urmatoarele precizari:
„- Remarcam inca o data cu profund regret ca in ultimii ani nu am inregistrat niciun fel de reactie publica din partea acestor ambasade de condamnare a abuzurilor grave comise, in numele principiului generos de combatere a coruptiei, de catre persoane decidente din institutii din Romania din domeniul Judiciarului si respectiv Serviciului Roman de Informatii, abuzuri grave care au luat forma protocoalelor clasificate incheiate de SRI si de institutii esentiale din Justitie, violarii unor drepturi fundamentale ale omului in Romania, incepand cu prezumtia de nevinovatie si continuand cu dreptul la un proces echitabil etc. Aceasta lipsa de reactie, aparent inexplicabila, s-a inregistrat chiar si atunci cand aceste violari grave ale regulilor de baza ale functionarii unei justitii corecte si independente in orice democratie au fost constatate atat de Curtea Constitutionala a Romaniei, cat si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si de alte instante judecatoresti teritoriale din tara noastra.
– Admitem, cu buna credinta, ca pot exista subiecte care necesita clarificari, dar toate acestea trebuie realizate in formulele legale din punctul de vedere al dreptului international, care trebuie respectate si pe teritoriul Romaniei asa cum sunt respectate si in alte state democratice, si nu prin intermediul unor corespondente cu caracter public, care pot constitui subiect de speculatii de natura politica sau de manipulare publica, mai ales intr-un context national cu doua competitii electorale importante in cursul acestui an in Romania.
– Incurajam, in acelasi timp, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale Romaniei si pe titularii acestor portofolii sa iasa din starea de pasivitate si de surprinzatoare discretie si sa invite sefii misiunilor diplomatice mentionate la un dialog deschis, fundamentat pe informatii si evaluari pertinente, intr-un spirit de respect reciproc necesar a fi manifestat intre parteneri si aliati.
– Suntem convinsi ca exista suficiente resurse de buna credinta si profesionalism, cu necesarul respect pentru suveranitatea Statului Roman, pentru a clarifica si pentru a gasi suficiente solutii care sa asigure atat realizarea unor masuri de reforma absolut necesare pentru garantarea independentei si impartialitatii reale pentru Justitia romana, inclusiv in esentialul domeniu de combatere a coruptiei, dar si confortul partenerilor Romaniei, cu amendamentul important al necesitatii evitarii cel putin pe viitor a aplicarii unor duble standarde in relatiile dintre statele noastre”, conform sursei citate.
Ambasadele a 12 state au transmis, miercuri, un mesaj public in care isi exprima ingrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar romanesc si cheama guvernul sa se abtina de la modificari care ar slabi statul de drept si capacitatea Romaniei de a lupta impotriva criminalitatii sau coruptiei.
Ambasadorii statelor respective mai afirma ca, „din pacate”, solicitarile lor oficiale de dialog privind aceste subiecte au ramas fara raspuns de la inceputul lunii ianuarie.
Semnatarii mai sustin ca ordonantele de urgenta care par a fi in curs de discutie pot avea un impact negativ asupra independentei justitiei romanesti, ceea ce ar slabi increderea cetatenilor si a partenerilor romani in sistemul judiciar, dar si in guvernul Romaniei.In replica, Viorica Dancila s-a aratat suparata de initiativa celor 12 ambasade: Nu permit sa imi faca agenda!
Comisarul european pe Justitie vine joi, la Bucuresti
de Redactia Ziare.com Joi, 04 Aprilie 2019, ora 07:48 LDE le aduce Legilor din Justitie.
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat luni, intr-o conferinta de presa la Bruxelles, ca are informatii ca Guvernul Dancila are de gand sa dea „foarte foarte curand” ordonantele pe Justitie si a avertizat Bucurestiul ca, daca se va intampla asa ceva, CE va actiona imediat impotriva Romaniei.
Amintim ca cei de la Luju.ro, site apropiat PSD-ALDE, au depus, in februarie, o plangere penala care ii viza pe Frans Timmermans, comisarul european pe Justitie – Vera Jourova, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania – Angela Cristea si procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar. De asemenea, plangerea ii viza si pe cei care au tehnoredactat ultimul raport MCV, cel din 13 noiembrie 2018.
La sfarsitul lunii martie sectia speciala de investigare a magistratilor a clasat dosarul.
SS il ameninta pe Timmermans si pregateste noi anchete impotriva oficialilor europeni?
Ambasadorii occidentali la Bucuresti refuza dialogul cu prim-ministrul Romaniei, Viorica Dancila contraataca, nediplomatic
de Magda Gradinaru Joi, 04 Aprilie 2019, ora 07:32 E fara precedent avertismentul partenerilor straini – UE si ambasade – si sunt semne ca regimul Dragnea asta a si vrut. Romania nu a mai fost in pericolul de astazi de la mineriade incoace.Atunci era insa proaspata memoria ororii comuniste si tesaturile rupte s-au refacut mai rapid, pe cand acum, la capatul a doi ani de ura diseminata, abuz politic si dramele celor care nu au mai putut ramane in tara, Romania isi va regasi cu greu, si mai ales cu sacrificii, drumul inapoi spre o democratie functionala.Mineriadele au pus in garda ambasadele occidentale la Bucuresti care, la fel ca astazi, au actionat si atunci. Mult mai discret insa – au fost discutii cu politicienii Puterii, avertismente, dar tonul a ramas moderat, in pofida severitatii evenimentelor.
Atunci lucrurile erau mai usor de explicat si de gestionat: vechea nomenclatura isi construia subteranele.
Astazi, insa, e destul de greu de explicat cum, la 30 de ani de la refacerea democratiei, Romania este condusa de un guvern mai toxic chiar decat regimul lui Ion Iliescu, care, clamand specificul national, risca statutul european al Romaniei.
Chiar si asa, in contexul in care astazi Romania nu mai e o democratie de tranzitie, vulnerabila, ci este membra NATO si membra cu drepturi depline a Uniunii Europene, statele occidentale – nu mai putin de 12 ambasade – apeleaza la tonul diplomatic cel mai sever si fara dubiu.
Oficialii occidentali avertizeaza, asadar, ca actiunile Guvernului controlat de Liviu Dragnea au erodat increderea in Romania si ca, daca regimul politic de la Bucuresti va persista in politicile antidemocratice privind Justitia, relatiile diplomatice vor intra intr-o noua paradigma.
Dincolo de tonul diplomatic, acest mesaj este un ultimatum, cam asa cum a fost cel din 1999, cand minerii au fost intorsi din drum doar datorita implicarii statelor occidentale.
Am mai spus-o: toate mesajele din ultima luna ale institutiilor si oficialilor UE, precum si ale oficialilor americani si canadieni, transmit fara echivoc ca puterea politica de la Bucuresti nu are legitimitate. Numai statutul de membru al UE salveaza, zilele acestea, Romania de la o izolare pe plan international, dar nici Comisia Europeana, nici Ambasada SUA, nici GRECO nu pot proteja la infinit cetatenii romani de prapastia in care regimul Dragnea arunca Romania.
Se contureaza deja ipoteza ca tocmai acesta a fost planul, de la un punct incoace
Uniunii Europene si normelor democratice asumate de toate statele membre, Tudorel Toader ii opune specificul national. Va amintiti, probabil, de o discutie relatata chiar la Ziare.com de presedintele partidului crestin-democrat din Luxemburg, din care reiesea ca Viorica Dancila a prezentat la Bruxelles coruptia romaneasca drept o diferenta culturala.
Uniunii Europene si statelor occidentale, prim-ministrul Viorica Dancila le opune suveranitatea guvernamentala, pe un ton extrem, in afara oricaror uzante diplomatice: „Le transmit ambasadorilor ca eu vorbesc numai cu omologii mei si aici suntem in Romania”, a spus premierul, de la pupitrul Guvernului. Un mesaj nu numai de fronda, ci complet ofensator, pe care il putem auzi doar dinspre Rusia.
Dancila a mai anuntat insa ceva esential: ca a incercat sa vorbeasca cu reprezentantii diplomatici si acestia au refuzat-o. Oficial, asta inseamna ca Guvernul de la Bucuresti este considerat nelegitim.
Nu e de mirare, sigur, ca Viorica Dancila nu detine fineturi diplomatice, dar e ceva mai mult decat atat. Sfidarea Uniunii Europene in chestiunea solutiei celor doua state pentru conflictul israelo-palestinian, in conditiile in care Romania detine presedintia prin rotatie a Consiliului UE, manipularea procesului de selectie a procurorului-sef european, fronda fatisa de a nu tine cont de recomandarile Comisiei de la Venetia, institutie fundamentala in materie de justitie, toate acestea contureaza elementele unui plan.
De curand, Statele Unite au remarcat o coincidenta de agenda intre regimurile politice de la Moscova si Bucuresti, pentru ca e evident ca cineva profita de frica lui Dragnea si a camarilei lui.
Guvernul nu a adoptat, miercuri, infamele ordonante, dar e un detaliu din planul eurofob pe care PSD il va desfasura in campanie. Informatia s-a scurs dinspre PSD, institutiile europene au intrat in garda si s-au mobilizat, iar Viorica Dancila a preluat imediat scenariul „imixtiunii”. A fost provocare, ca la carte.
Dar interventia partenerilor straini are limitele ei. Europa nu vrea sa abandoneze Romania in bratele iliberalismului, si din pragmatism, si din principiu, dar, in masura in care invalideaza un regim politic abuziv, are nevoie de un partener intern pe care sa il legitimeze.
Presedintele Klaus Iohannis si Opozitia politica trebuie sa isi asume acest rol, la unison, laolalta cu societatea civila.
