Autostrada Lugoj – Deva: tunelurile pentru urşi au fost scoase la licitaţie. Cinci candidaţi s-ar bate pe contractul de 300 milioane euro Licitaţia pentru proiectarea şi execuţia secţiunii cu tunelurile pentru urşi de pe Autostrada Lugoj – Deva a fost lansată miercuri, 3 iulie 2019, pe platforma de achiziţii publice SICAP. Statul preconizează că vor intra 5 – 6 candidaţi în lupta pentru acest contract estimat la aproape 300 de milioane de euro.Pentru atribuirea acestui contract, CNAIR a optat pentru utilizarea procedurii de licitație restrânsă, procedura ce va fi derulată în două etape.
Astfel, prima etapă va fi cea de selecție a candidaților în funcție de criteriile de selecție stabilite în cadrul Documentației de Atribuire, iar cea de a doua etapă va fi cea de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați și stabilirea câștigătorului în conformitate cu criteriul de atribuire stabilit în cadrul Documentației de Atribuire.
Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea, execuția și finalizarea lucrărilor pentru obiectivul major de investiții Autostrada Lugoj –Deva (A1), Lot 2: km 27+620 – km 56+220, Secțiunea E și finalizare Secțiunea D în lungime de aproximativ 9,13 km, din care 2,13 km de tunel forat.
Lungimea celor două tuneluri va fi de aproximativ 2,13 km. Tunelurile vor fi formate din două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație cu platforma de 11,25 m din care parte carosabilă 2×3,75 m, banda de încadrare de 0,25 m, banda de urgență de 2,50 m și acostamente de 2×0,50m, la care se mai adaugă trotuare laterale 2×0,75 m.De asemenea, tunelurile vor fi prevăzute cu galerii de evacuare în caz de urgențe, nișe de serviciu pentru amplasarea echipamentelor de securitate, instalații electrice, de ventilare, de stingerea incendiilor și echipament ITS.Valoarea estimată a procedurii de atribuire este de 296.000.000 euro fără TVA, potrivit CNAIR.
Cine controlează judeţele cu cele mai fertile terenuri din RomâniaECONOMICA.NET a realizat un clasament al primilor trei latifundiari din trei judeţe ce se evidenţiază prin fertilitatea terenurilor arabile, dar şi prin preţurile mari. Dacă terenul arabil din Timiş aparţine în mare parte străinilor, în Constanţa se nasc noi mari fermieri, iar Teleormanul „aparţine” unor nume celebre-Ioan Niculae şi Valentin Dragnea.03 iul, 2019 | ECONOMICA.net
Cu preţuri ce variază între 6 şi 8.500 de euro hectarul de teren arabil, judeţele Timiş, Constanţa şi Teleorman sunt printre cele mai scumpe din acest punct de vedere, conform datelor Agricover. Tranzacţii încă se mai fac, dar zonele sunt deja „securizate” de jucători mari din agricultură. Astfel, agricultura din Timiş este controlată de un investitor străin, grupul danez Ingelby, cea mai mare suprafaţă de teren arabilă din Constanţa aparţine familiei primarului din localitatea Valu lui Traian, Florin Mitroi, în timp ce în Teleorman „conduce” una dintre firmele din grupul Interagro a omului de afaceri român Ioan Niculae, arată o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor transmise de APIA. Clasamentul Agenţiei de Plăţi a fost realizat luându-se în calcul suprafeţele pentru care deţinătorii de terenuri arable au depus cereri unice de plată anul acesta, cu scopul de a primi subvenţii în contul anului agricol 2018.
Un grup danez şi un investitor italian controlează cele mai mari terenuri din Timiş
Mai exact, primele trei cele mai mari exploataţii de teren agrcol din Timiş, judeţ unde tranzacţiile cu terenuri se învârteau în 2018 între 6 şi 8.500 de euro hectarul, sunt deţinute de C’ ampo Doro SRL, Emiliana West Rom şi Agro Nevada Tim.
C’ ampo Doro SRL este una dintre companiile deţinite de grupul danez Ingelby, controlat de familia miliardarului de origine suedeză Hans Rausing, unul dintre cei mai bogaţi 100 de oameni din lume. Prin societatea Campo D’Oro din judeţul Timiş pe care a cumpărat-o de la investitorul italian Giovanni Roncato, familia daneză exploatează o parte din cele aproximativ 19.400 de hectare pe care le deţine în România, restul fiind controlate prin alte două companiii ale grupului- Cross Wind SRL, Green Gate SRL. Potrivit unei raportări a companiei aferente activităţii 2017/30 iunie 2018, compania deţine, de asemenea, şi aproximativ 7.261 de hectare de pădure, în Topoloveni, Iedera şi Siriu şi o cireadă de vite de rasă.Emiliana West Rom deţine a doua cea mai mare exploataţie de teren din Timiş şi a cincea la nivel naţional, din datele APIA. Compania este controlată de omului de afaceri italian Luciano Martini care exploatează în jur de 12.000 de hectare de teren în judeţ-Pe locul trei în Timiş este un investitor român, Mateiu Corvin Petru, care, prin compania sa Agro Nevada Tim, este protagonistul celor mai mari tranzacţii cu terenuri arabile din 2019 şi 2018. Mai exact, antreprenorul a cumpărat la începutul acestui an, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, 420 de hectare de teren agricol în localitatea Ciacova, judeţul Timiş, la un preţ mediu de 8.000 de euro.De asemenea, ultima tranzacţie cu teren arabil din România, semnată la finele lui decembrie anul trecut, l-a avut drept protagonist tot pe Mateiu, care a cumpărat de la cetăţeanul italian Marchionnu Ruggero şi românul Adrian Mocanu 142,2 hectare de teren arabil situat în localitatea Voiteg pentru aproximativ 1,3 milioane de euro. Mateiu, care a plătit în medie 9.180 de euro pe hectar, era, prin intermediul companiei pe care o administrează, arendaşul suprafeţei cumpărate de la italian, având astfel drept de preemţiune în achiţionarea suprafeţei.
Noi latifundiari „se nasc” în Constanţa
În Constanţa, judeţul unde hectarul de teren arabil poate ajunge la 7.000 de euro hectarul, numele latifundiarilor este mai puţin cunoscut, dar şi suprafeţele pe care aceştia le exploatează sunt mai mici. Astfel, niciuna dintre companiile constănţene cu cele mai mari suprafeţe pentru care s-a cerut subvenţii, nu figurează şi în top 15 la nivel naţional.
Potrivit APIA, subvenţii pentru cea mai mare suprafaţă va aunge anul acesta la primarul localităţii Valu Traian, Florin Mitroi, care, alături de fiul şi fiica sa controlează, potrivit termene.ro, societatea Andra International SRL, un business de 83,5 milioane de lei în 2017. Compania a fost înfiinţată în 1997, are 115 angajaţi şi 11,6 milioane de lei profit.
Urmează Sava Zootehnic SRL, un business de peste 26 de milioane de lei în 2017 generat pin creşterea bovinelor de lapte, controlat, potrivit termene.ro, de către Sava Dumitrel.
Totodată, al treilea cel mai mare latifundiar de Constanţa este, potrivit termene.ro, Vasile Gheorghe, unicul asociat al companiei Alvicoli Comert SRL, un business de 12,2 milioane de lei în 2018.
Dragnea jr. are a doua cea mai mare suprafaţă din Teleorman
În judeţul Teleorman, unde terenurile arabile se vindeau anul trecut cu preţuri între 3 şi 6.000 de euro, conform analizelor Agricover, cele mai mari exploataţii sunt ale omului de afaceri Ioan Niculae, prin Intercereal SA. Firma deţine terenuri şi în Ialomiţa unde cultuvă pe o suprafaţă de 10.455 de hectare, ceea ce o plasează societatea pe poziţia a treia în topul celor mai mari exploataţii de teren de la Agenţia Domeniilor Statului.
Urmează SC Nutrelo Group SA, deţinută, potrivit Termene.ro , de către fiul fostului lider PSD Liviu Dragnea, Dragnea Valentin Ştefan (80% din acţiuni) şi Gabriel Putineanu. Firma exploatează aproximativ 1.200 de hectare în judeţul Teleorman, conform hotnews.ro.
Nu în ultimul rând, a treia poziţie din judeţul Teleorman este ocupat de compania Agrinatura SRL, controlată, conform termene,ro, de Spearhead International Limited din Marea Britanie, companie a fondului de investiţii american Paine Schwartz Partners.Compania exploatează şi a cerut subvenţii în 2017 pentru o suprafaţă de aproximativ 9.195 de hectare, din care 726 sunt deţinute în proprietate, iar restul în arendă.Menţionăm că topul APIA este realizat în funcţie de suprafeţele pentru care companiile şi persoanele fizice au depus declaraţia unică pentru a putea primi subvenţii în contul anului agricol 2018. Suprafeţele declarate pot fi în proprietatea compniilor, sau arendate de la terţi ori Agenţia Domeniilor Statului.
Furtunile au facut ravagii in tara miercuri: Acoperisuri luate de vant, copaci doborati la pamant si strazi inundate (Foto&Video) Miercuri, 03 Iulie 2019, ora 15:29
Furtunile au creat probleme in mai multe zone din tara miercuri.
In Bistrita, unde a fost cod portocaliu de furtuni dimineata,strazile s-au umplut de apa si cativa copaci au fost doborati la pamant, unul ajungand pe o casa.
Mai multi copaci au fost doborati de vant si pe DN13A, la iesirea din Miercurea Ciuc, circulatia rutiera fiind blocata din aceasta cauza. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Harghita, Gheorghe Filip, a precizat ca nicio masina nu a fost avariata si ca circulatia va fi reluata imediat dupa ce arborii vor fi indepartati, la fata locului fiind prezent un echipaj de la Politia Rutiera, noteaza Agerpres.
Pe drumul de munte care face legatura intre judetele Alba si Cluj, mai multi brazi doborati la pamant de furtuna au ingreunat traficul. Mai multi copaci au fost doborati de vant, iar grindina a fost destul de mare, arata Monitorul de Cluj.
Si la Sibiu au fost probleme dupa o furtuna cu grindina, canalizarea din oras fiind pusa in dificultate, conform Ora de Sibiu.
Si in Bacau furtuna a facut prapat. Acoperisul colegiului Economic a fost smuls de vant si s-a prabusit peste mai multe masini. De asemenea, subsolul colegiul National „Ferdinand I” a fost inundat, iar pompierii au intervenit pentru a scoate apa, conform Observator. Si acoperisul unui bloc din oras a fost afectat de furtuna.
In judetul Neamt patru localitati au ramas fara curent electric din cauza vijeliilor.
La Buzau prefectul a convocat o sedinta extraordinara a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Buzau. Si aici furtuna a pus la pamant mai multi copaci, in specia in zona de munte, arata Stiri de Buzau.
La Vaslui in doar cateva minute mai multi copaci au fost pusi la pamant de vant. Vremea Noua noteaza ca a fost si grindina.
Strazile din Barlad au fost inundate in urma ploii.
In Bacau a fost trimis si un mesaj de avertizare prin sistemul RO-ALERT, insa oamenii au transmis ca acesta a ajuns dupa furtuna.
Iata ce marime a avut grindina cazuta in judetul Bistrita Nasaud.
Amintim ca Administratia Nationala de Meteorologie a emis, miercuri, mai multe atentionari de tip cod galben si portocaliu de furtuni pentru aproape toata tara.
Kaufland va dezvolta o clădire de birouri de 3.150 mp, suprafaţă construită, care va deveni sediul central al companiei Kaufland România a depus cererea de obținere a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru o clădire de birouri cu un regim de înălțime P+6E, de maximum 14 de metri, pe un teren de 8.224 mp și o suprafață construită de 3.150 mp, pe strada Ramuri Tei din Sectorul 2.Compania va ceda statului 695 mp pentru infrastructură, iar spațiile verzi vor totaliza 2.258 mp, dintre care pe sol 1.475 mp, iar 783 mp pe placă de beton.
Imobilul va deveni, la finalizare, sediul central al Kaufland România. În prezent, compania germană folosește ca sediu central clădirea de birouri amenajată deasupra hipermarketului din Barbu Văcărescu.
Kaufland în 2019
Anul acesta, compania va deschide zece magazine, și a ajuns deja la o rețea de 125 de hipermarketuri pe piața românească și va investi între opt și zece milioane de euro per magazin.
Kaufland a remodelat interiorul celui mai vechi magazin din rețea, Kaufland Colentina, deschis acum 14 ani, și în funcție de răspunsul clienților operațiunile de remodelare, oricum frecvente, se vor extinde și la alte hipermarketuri din rețea.
„În funcție de răspunsul clienților și de perioada de recuperare a investiției vom decide dacă remodelarea pe care am operat-o la unitatea din Colentina va fi extinsă și la alte magazine”, spune Valer Hancaș, director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.
Hipermarketul Kaufland Colentina are o suprafață de 6.400 metri pătrați și pune la dispoziția clienților o parcare de 330 de locuri, redesenată și ea. De asemenea, s-a renunțat la gardurile de la stradă, a apărut un soi de sushi bar și un salad bar iar vitrina de servire asistată a fost mutată în centrul magazinului.
În total, operațiunile de remodelare au durat cinci luni.
La sfârşitul lunii mai, Kaufland România a deschis şi primul magazin din mediul rural, situat în comuna Crevedia. Noul magazin are o suprafață totală de 3.300 de metri pătrați, din care cea de vânzare de 2.900 de metri pătrați și o parcare cu o capacitate de până la 250 de locuri pentru mașini, la care se adaugă 10 rastele pentru biciclete.
Se urcase în tramvaiul 34 din București, când a văzut ceva oripilant. „Cum de se permite așa ceva?” (FOTO)
Se urcase în tramvaiul 34 din București, când a văzut ceva de-a dreptul îngrozitor. Deși era destul de aglomerat, un bărbat se urcase și cu tomberonul de gunoi în mijlocul de transport, spre disperarea călătorilor, care erau vizibil deranjați de acest lucru.Cineva a imortalizat momentul și a postat pe Facebook, alături de mesajul: „Nu mai sunt bani de mașini de gunoi care să umple străzile de zeamă împuțită? Nicio problemă, umplem tramvaiele!”
Spark, un nou serviciu de car-sharing intră pe piața din România. Oferă exclusiv maşini electrice Servicul de car-sharing își face încet încet loc și pe piața din România, cu o nouă companie care se pregătește să se lanseze săptămâna viitoare la București. Potrivit unei invitații de presă, Spark România se lansează oficial pe 10 iulie.03 iul, 2019 | Lidia Neagu | ECONOMICA.net Car sharing-ul este un serviciu de închiriere al mașinilor pe perioade scurte de timp, foarte popular în marile orașe ale lumii pentru că utilizatorii nu plătesc combustibilul sau locul de parcare. Spre deosebire de servicii de ride-sharing, precum Uber, Bolt sau Yango, în cazul Spark, utlizatorul este în același timp și șoferul mașinii.
Spark a fost creată prin colaborarea dintre compania bulgara Eldrive și o companie din Lituania. Tarifarea se face la minut, asemănător serviciilor de închiriere a trotinetelor din București. De asemenea, compania a realizat și o rețea de stații de încărcare a mașinilor, administrată de Eldrive, astfel că este posibil să vedem și la București o astfel de rețea.
Potrivit descrierii de pe pagina oficială de Facebook, Spark România se descrie ca fiind o „serviciu de transport alternativ. O aplicatie de car sharing orientată exclusiv spre mașinile electrice. Cu filiale în Vilnius și Sofia, Spark vine în România pentru a descongestiona Bucureștiul și a-l elibera de noxele poluante și zgomotele inutile din trafic”.
Directorul executiv al Spark, Stefan Spasov a anunțat încă de anul trecut extinderea pe piața din România, potrivit agenției de presă bulgare, Novinite.
Cum funcționează
Automobilele electrice pot fi localizate și rezervate prin intermediul aplicației mobile SPARK care se instalează pe smartphone. Pentru a deveni utilizator, trebuie să aveți permis de conducere din categoria B valabil și o experiență de cel puțin un an, precum și un card bancar.
Rezervarea este gratuită și garantează valabilitatea mașinii pentru 15 minute. După acest interval, se poate anula rezervarea sau se poate face una pentru înca 15-30 de minute, pentru un cost suplimentar.
Odată ce ați ajuns la mașină, o puteți să vă debloca apăsând butonul „Deblocare” din aplicație. După ce ați terminat traseul dorit, lăsați cheia de contact în interiorul vehiculului și apăsați butonul „Finalizați călătoria” din aplicația SPARK pentru a bloca mașina și a termina sesiunea de închiriere.De asemenea, compania folosește și un sistem de fidelizare a clienților. Fiecare utilizator colectează puncte eGO: fiecare kilometru condus este egal cu un punct eGO. După atingerea unui anumit nivel de puncte eGO, ele pot fi convertite în noi călătorii. Punctele eGO sunt valabile timp de 24 de luni.Din flota companiei fac parte Nissan Leaf, Volkswagen e-GOLF, Volkswagen e-UP, Tesla Model X, Hyundai Kona, și Hyundai Ioniq. În funcție de tipul mașinii, călătoria poate dura între 159 și 243 de kilometri.
La fel ca în cazul companiilor de ride sharing, utilizatorii pot acorda un rating, care în cazul de față, este dat șoferului anterior care a folosit mașina pe o scară de la 1 la 5 stele. Sistemul de rating este conceput pentru a evalua dacă mașina a fost parcată regulamentar, dacă interiorul este curat și dacă device-urile și alte obiecte din mașină sunt prezente.
Compania a lansat și o promoție pentru cei care se înregistrează pe site, care vor primi un voucher de 50 de lei pentru călătoriile din București.
Site-ul companiei nu prezintă tarife pe care le va practica în România, acestea urmând să fie dezvăluite la evenimentul de lansare, care va avea loc pe 10 iulie. În Lituania, însă, o zi de închiriat costă 22 de euro. Prețul pe minut este 0,15 euro (0,29 leva) în Bulgaria și 0,17 euro în Lituania, mult sub tarifele practicate de alte companii.
In Bulgaria, compania s-a lansat în 2017 cu doar 25 de mașini. În primele două zile peste 2.000 de persoane s-au înregistrat pe site, ceea ce a dus la blocarea acestuia, potrivit presei bulgare. În prezent Spark deține la Sofia o flotă de 400 de mașini și are peste 20.000 de utilizatori, în condițiile în care populația orașului este de circa 1,3 milioane.
Pe piața de car-sharing din România mai activează Get Pony, Caby (tot cu mașini electrice, dar la Iași) și BCR eGo, care este însă destinată propriilor angajați
