Preşedintele Iohannis a promulgat Legea pensiilor Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor pe 26 iunie, în formă reexaminată, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

Proiect gigant la Gara de Nord: trenurile ar putea circula la 28 de metri pe sub Bucureşti FOTO
Statul ia în considerare mai multe variante de modernizare a Gării de Nord, prin care trenul ar urma să circule în subteran, chiar la 28 de metri adâncime. Vezi cum arată mega-proiectele de reconfigurare a celei mai mari gări din România, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare, elaborată de CFR SA şi Ministerul Transporturilor.
Modernizarea staţiei Bucureşti Nord trebuie să fie o prioritate a sistemului feroviar român, atât din perspectiva creşterii competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor, cât şi din perspectiva integrării sistemului feroviar român în spaţiul european unic al transporturilor, se arată în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.
Mai mult, modernizarea staţiei Bucureşti Nord este necesară şi în contextul activării „Drumului Mătăsii”, proiect ce include şi un coridor feroviar de transport intercontinental ce va conecta Europa cu Asia (în principal China), via Bucureşti şi Istanbul, se mai explică în proiectul citat.
Principala problemă a Gării de Nord este că, în configuraţia actuală, nu permite realizarea unui tranzit fluent prin Bucureşti, pe direcţiile est-vest (coridorul european Rin-Dunăre) şi nord-sud, ci impune segmentarea parcursului trenului în vederea rebrusării.
Prin urmare, au fost realizate mai multe studii pentru reconfigurarea funcţională a Gării de Nord. Aceste studii preliminare propun realizarea unor conexiuni feroviare de tip by pass pe direcţiile nord-sud şi est-vest.
Tren subteran Gara de Nord – Obor
„Se pune problema realizării unei conexiuni subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Obor, care asigură continuitatea pe relaţia est-vest, şi a unei conexiuni parţial subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Progresu, care asigură continuitatea pe relaţia nord-sud. Implicit, se pune problema transformării staţiei Bucureşti Nord din staţie terminus în staţie de trecere”, explică autorii proiectul de act normativ.
Ei apreciază că o astfel de abordare poate rezolva problema fluidizării traficului internaţional şi naţional pe relaţiile est-vest şi nord-sud, dar prezintă dezavantajul unor costuri ridicate de contruire a conexiunilor subterane intraurbane.
Gara de Nord, mutată în Băneasa
O variantă alternativă, propusă în cadrul unui studiu realizat de Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, vizează construirea unei noi gări centrale pe un amplasament apropiat de cel al staţiei Bucureşti Băneasa.
Această variantă elimină necesitatea conexiunii subterane est-vest, dar generează alte costuri suplimentare pentru reconfigurarea reţelei de linii în zona Pajura-Chitila, coroborat cu relocarea (eventual parţială) a facilităţilor tehnice de compunere/descompunere şi pregătire a trenurilor de călători, mai spun autorii strategiei feroviare.
Tren suspendat între două terminale
În perioada 2013-2016, un colectiv al Centrului de Excelenţă în Urbanism (CEP) din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, condus de prof. Mircea Enache, a realizat un studiu de oportunitate privind o posibilă soluţie de modernizare a staţiei Bucureşti Nord şi de regenarare urbană a zonei aferente acesteia. Studiul a fost realizat inclusiv pe baza unor consultări cu specialişti din Ministerul Transporturilor, CFR SA, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Capitalei.
Studiul propune structurarea staţiei Bucureşti Nord în două terminale feroviare: Terminalul A (terminalul principal), conceput ca staţie terminus la nivelul solului, pe un amplasament situat la nord de podul Grant şi Terminalul B (terminalul secundar), conceput ca staţie de trecere pentru trenurile în tranzit pe direcţiile nord-sud şi est-vest, realizat în subteran pe amplasamentul actual al Gării de Nord.
Cele două terminale ar urma să fie conectate printr-o linie de tip monorail, supraterană, care să asigure transferul rapid al pasagerilor între terminale, precum şi accesul facil la reţelele de transport public urban (tramvai, autobuze, metrou) prin nodul intermodal de la pasajul rutier Basarab.
De asemenea, în această variantă, va fi conservată clădirea actuală a Gării de Nord, care are statut de monument istoric, iar pe amplasamentul actual al staţiei Bucureşti Nord ar urma să fie construit un centru comercial şi administrativ modern şi multifuncţional. Pe de altă parte, liniile de cale ferată vor fi coborâte în subteran până la cota -28,50 m, astfel încât să subtraverseze tunelurile de metrou a căror cotă inferioară este -15,00 m.
Unul dintre meritele principale ale acestui proiect constă în identificarea unor oportunităţi de dezvoltare imobiliară pe terenurile administratorului infrastructurii feroviare care ar urma să fie eliberate prin relocarea facilităţilor feroviare existente, se mai arată în strategia guvernamentală pentru Gara de Nord.
Mai mult, calculele preliminare efectuate în cadrul studiului arată că beneficiile potenţiale sunt suficient de consistente încât să susţină investiţia de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, potrivit documentului citat.
Practica internaţională că o astfel de abordare ar fi posibilă prin înfiinţarea unei companii de tip joint venture pentru realizarea proiectului, care să reunească entităţi precum bănci, companii de dezvoltare imobiliară, administratorul infrastructurii feroviare şi alte entităţi interesate.
CFR SA ar participa în această companie cu terenurile puse la dispoziţie pentru proiectele adiacente de dezvoltare imobiliară. Această companie ar putea să asigure finanţarea şi realizarea investiţiei de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, împreună cu finanţarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare imobiliară aferente. Compania ar urma să asigure în continuare exploatarea şi valorificarea proiectelor de dezvoltare imobiliară, în scopul de a realiza recuperarea investiţiei realizate.
„O astfel de abordare este însă condiţionată de actualizarea şi consolidarea legislaţiei naţionale în domeniul reglementării parteneriatelor public-private”, mai spun autorii documentului oficial.
Aceştia arată că, din cauza magnitudinii investiţiei necesare, se exclude ipoteza finanţării majoritare din fonduri publice, naţionale şi/sau europene. Ca urmare, prin prisma practicilor internaţionale, rezultă că metoda adecvată de abordare a unui astfel de proiect constă în formarea unui parteneriat public-privat.

Producţia de hidrocarburi a grupului austriac OMV AG a crescut la 490.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul doi din 2019, de la 474.000 barili echivalent petrol pe zi în precedentele trei luni, în timp ce contribuţia OMV Petrom a scăzut uşor, până la 151.000 de barili echivalent petrol pe zi, de la 153.000 de barili echivalent petrol pe zi, informează un comunicat de presă al companiei.
Marja de rafinare a OMV (un indicator al profitabilităţii afacerilor cu petrol şi gaze naturale) s-a redus la 3,18 dolari pentru un baril de echivalent petrol în perioada aprilie-iunie 2019, de la 4,04 dolari pe baril în primul trimestru din acest an. În cazul OMV Petrom, marja de rafinare a urcat până la 3,85 dolari pentru un baril de echivalent petrol, de la 3,62 dolari pe baril, scrie Agerpres.
De asemenea, vânzările totale de produse rafinate ale OMV au crescut în trimestrul doi din 2019 până la 5,15 milioane tone, de la 4,79 milioane tone în precedentele trei luni, dar au scăzut vânzările de gaze naturale, de la 38,06 până la 26,28 Twh.
Rezultatele financiare pentru al doilea trimestru al acestui an urmează a fi date publicităţii de grupul OMV în data de 31 iulie 2019.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
Accident pe Aeroportul Otopeni. Patru persoane au fost rănite
Un accident rutier între două autovehicule, un autobuz fără pasageri şi un microbuz aparţinând unei firme de handling, s-a produs marţi dimineaţa, la ora 6:15, pe platforma Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a anunţat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB). Acestea au fost transportate la spital în stare stabilă şi conştiente. Persoanele rănite aparţineau de o firmă de handling. Potrivit CNAB, Poliţia Transporturi efectuează cercetări la faţa locului.Traficul aerian nu a fost afectat, susţin reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara vrea să achiziţioneze un sistem integrat pentru controlul de securitate în valoare de 52,91 milioane lei, inclusiv TVA (echivalentul a 11,4 milioane euro), potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor, acţionarul majoritar al companiei, scrie News.ro.
Finanţarea investiţiei se va realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri europene nerambursabile, scrie News.ro.
Proiectul include achiziţia unor echipamente de scanare pentru bagajele de cală şi a celor de cabină, dar şi echipamente de detectare a urmelor de exploziv, detectoare de metale, precum şi a unui server de management al echipamentelor de securitate.
”Investiţia va răspunde nevoilor operaţionale privind creşterea volumului şi vitezei de procesare a tuturor categoriilor de persoane şi bunuri asupra cărora se aplică măsuri de securitate, respectiv de la 1,6 milioane pasageri la 3 milioane pasageri pe an şi de la 4.500 tone marfă la 15.000 tone pe an”, arată documentul.
Pentru perioada estimată de utilizare a sistemului (10 ani), aeroportul va avea nevoie de capacităţi specifice pentru controlul de securitate pentru aproximativ 1,5 milioane pasageri îmbarcaţi (respectiv pentru aproximativ 3 milioane de pasageri care tranzitează aeroportul), se arată în nota de fundamentare.
În medie, pe zi vor fi supuşi controlului de securitate un număr de peste 4.000 pasageri. Având în vedere că, de regulă, controlul de securitate se realizează în intervalul 04:00 – 21:00, rezultă un trafic mediu de 47 pasageri pe oră şi de peste 500 pasageri pentru orele de vârf.
Proiectul de act normativ arată totodată că ”fiecare operator aeroportuar care aplică standardele de securitate aeronautică este obligat să stabilească, să aplice şi să menţină un program de securitate pentru a se conforma atât dispoziţiile regulamentelor europene cât şi ale programului naţional de securitate a aviaţiei civile”.
Traficul aerian pe Aeroportul Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara a înregistrat o creştere semnificativă generată atât de diversificarea destinaţiilor pentru cursele aeriene ale operatorilor existenţi cât, mai ales, de începerea activităţilor de transport realizate de noi operatori aerieni.
Datele oficiale arată că Aeroportul Internaţional din Timişoara a fost tranzitat în anul 2017 de 1.621.529 pasageri şi a oferit suport logistic la peste 17.800 de zboruri. În anul 2018, deşi două companii aeriene low cost şi-au redus drastic activitatea, trendul ascendent al traficului nu a fost afectat în mod dramatic. Astfel, estimarea evoluţiei pentru anul 2019 prevede depăşirea maximului realizat anterior şi înregistrarea a peste 1.625.000 de pasageri.
De asemenea, echipamentele pentru controlul de securitate, situate pe fluxurile de securitate, care utilizează radiaţii ionizante, trebuie conectate la un server care realizează managementul caracteristicilor de exploatare a acestora.
Legislaţia europeană impune ca toate sistemele de control de securitate tip EDS care se instalează începând cu 1 septembrie 2014 să corespundă unui nou standard (standardul 3), perioada de tranziţie pentru implementarea acestui nou standard urmând a se încheia până la data de 1 septembrie 2020.
”În acest sens, o viitoare achiziţie trebuie să ţină cont de această cerinţă”, spun autorii proiectului.