Preşedintele Iohannis a promulgat Legea pensiilor Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor pe 26 iunie, în formă reexaminată, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
Fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, iniţiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări.
Deputatul PNL Valeria Schelean a afirmat că „nici după decizia Curţii Constituţională, actuala majoritate nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie”. „Formula adoptată este absolut neclară. (…) Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a susţinut Schelean.
La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale. „Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”, a transmis Seidler.
Deputatul UDMR Csep Eva Andrea a spus că este o lege mult aşteptată şi formaţiunea sa o sprijină. „Ţin să atrag atenţia că nu se poate face economie pe spinarea nevoiaşilor, a persoanelor cu dizabilităţi”, a mai spus deputatul UDMR.
Emil Paşcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reuşit să creeze o categorie nouă de privilegiaţi cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.
Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.
De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este „persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege”, fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabili sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, „contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate”.
De asemenea, s-a mai stabilit că „pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii”.
Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.
Cu o săptămână înainte adoptării acestuia de către deputaţi, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
Băncile nu au participat la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de luni
Băncile nu au participat marţi la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de luni, când Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 500 de milioane de lei, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 115 de luni, la un randament mediu de 4,63% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în iulie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,21 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,4 miliarde de lei prin noi emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 510 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Faţă de luna iunie, împrumuturile programate de MFP în iulie sunt mai mici cu 215 milioane de lei, respectiv cu 4,86%. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Euro începe ziua la 4,72 lei. Dolarul creşte.
Euro rămâne la 4,72 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 28 iunie, moneda europeană a atins cea mai ridicată valoare din 3 iunie 2019. Pe 26 iunie, euro a atins cea mai scăzută valoare din ultimele două săptămâni în faţa monedei naţionale. Pe 10 iunie, euro a atins cel mai mic nivel înregistrat de euro în faţa leului, din ultimele patru luni şi jumătate (22 ianuarie 2019 – 4,7142 lei). Pe 24 mai 2019, vinerea care a precedat alegerile europarlamentare, cursul oficial anunţat de BNR a fost de 4,7612 lei/euro). Maximul istoric în faţa leului a fost înregistrat pe 25 ianuarie 2019 când BNR a anunţat un curs de 4,7648 lei/euro.
Citeşte şi Goana după aur: preţul metalului preţios a depăşit nivelul maxim din 2013 şi se îndreaptă către noi recorduri
Statul român se împrumută cu „efervescenţă”. Va căuta repede bani şi pe pieţele externe. Leul ar putea începe o cursă de devalorizare în toamnă
Băncile comerciale au anunţat pe 9 iulie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,75 lei şi 4,79 lei.
Dolarul a crescut la 4,21 lei, faţă de 4,29 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 24 iunie, moneda americană a atins cel mai mic nivel în faţa leului din 1 februarie 2019. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,7214 lei/euro, 4,2054 lei/dolar, 5,2706 lei/liră sterlină, 4,2422 lei/franc elveţian.
ROBOR la trei luni a rămas la 3,18%, nivelul din şedinţa precedentă când a atins cea mai mică valoare din 22 martie 2019 când cotaţia ROBOR 3M a fost de 3,16%.
ROBOR la şase luni a crescut la 3,37%, faţă de 3,34%, nivelul din şedinţa precedentă când a atins cea mai scăzută valoare din 2 aprilie 2019.
BNR a anunţat noul IRCC valabil de la 1 iulie: 2,63%, faţă de 2,36%, cel anunţat pe 2 mai 2019.
ROBOR 2019 – IRCC BNR a anunţat pe 2 mai, pentru prima dată, noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, numit pe scurt IRCC. Cotaţia a fost de 2,36%.
Calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, IRCC ar putea fi aplicat doar creditelor de consum, imobiliare şi cardurilor de credit şi descoperit de cont nou acordate de bănci. Faţă de media pe trim. IV 2018 afişată în trecut de BNR de 2,39%, indicele oficial anunţat astăzi a scăzut la 2,36%, fiind şterse probabil zilele în care nu a existat nici o tranzacţie pe interbancar. IRCC este mult mai mic decât ROBOR deoarece este un rezultat al negocierilor dintre bănci la împrumuturile efective realizate între ele şi datorită faptului că sunt dobânzile percepute cu aproximativ două trimestre în urmă şi ca medie, nu doar ROBOR din ultima zi lucrătoare a lunii la finalulul fiecărui trimestru ca până acum.
Aurul a scăzut uşor la 190,0059 lei pentru un gram, faţă de 190,7588 lei pentru un gram, nivelul din şedinţa precedentă. Pe 3 iulie aurul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani şi şapte luni în faţa monedei naţionale (192,3192 lei pentru un gram – 3 iulie faţă de 192,3643 lei pentru un gram – 11 decembrie 2012).
Angajații bucureşteni din noile clădiri de birouri fac, în medie, 46 de minute până la serviciu, la o viteză medie de 14 km pe oră
Angajaţii birourilor moderne din Bucureşti fac, în medie, 46 de minute între casă şi locul de muncă, 52% dintre aceştia considerând că timpul de deplasare până la serviciu este lung sau mult prea lung, potrivit primei ediţii a studiului Working Habits and Commuting Patterns, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Distanţa medie dintre casă şi locul de muncă este de 10,7 kilometri, astfel că viteza medie de deplasare la orele de vârf este de circa 14 kilometri pe oră, în studiu fiind cuprinşi atât angajaţii care folosesc maşina personală sau de serviciu, cât şi cei care folosesc transportul în comun sau mijloace alternative de deplasare.
Mai mult de jumătate (54%) dintre angajaţi folosesc metroul, 38% se deplasează cu maşina, şi un număr semnificativ de respondenţi au nevoie de mai multe mijloace de transport pentru a ajunge la birou.
Ajunşi la birou, 22% dintre respondenţi se declară nemultumiţi de facilităţile (servicii, restaurante, spaţii pentru petrecerea timpului liber) existente în zonă, în timp ce 47% consideră că oferta poate fi îmbunătăţită, cele mai solicitate fiind cele din zona de restaurante şi cafenele (37%), centre de fitness (26%) şi supermarketuri (24%).
„Modul în care lucrează angajaţii din Bucureşti este într-o continuă schimbare, fiind influenţat de dinamica oraşului, noile tehnologii şi schimbarea stilului de viaţă. Angajaţii caută mai multă flexibilitate pentru a-şi eficientiza timpul, au îmbrăţişat rapid mijloacele alternative de transport, precum bicicletele şi trotinetele, şi au o preferinţă către proiectele mixte, cu o componentă de rezidenţial şi de retail, dar şi către cele situate în zone centrale, mai bine conectate la reţeaua de transport public şi la punctele majore de interes ale oraşului”, spune Mădălina Cojocaru, Partener, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Cei mai mulți angajați ar prefera sa lucreze în Centru
Dacă ar putea alege sediul locului de muncă, jumătate dintre angajaţi ar prefera să lucreze în Centru, Tineretului – Unirii – Universitate (31%), şi CBD, Piaţa Victoriei – Aviatorilor (19%), următoarele zone în topul preferinţelor fiind Militari – Drumul Taberei (16%) şi Piaţa Muncii – Pallady – Pantelimon (13%), cartiere cu un stoc mai redus de birouri, dar cu o densitate ridicată a populaţiei.
Timpul petrecut în trafic se reflectă şi în apetenţa angajaţilor de a lucra din birou, astfel că, dacă ar avea libertate totală în stabilirea locului de desfăşurare a activităţii, doar 45% din timp l-ar petrece în birou, restul programului fiind alocat lucrului de acasă (35%), dintr-un spaţiu de coworking (10%) sau dintr-un spaţiu neconvenţional, precum o cafenea sau food-court (10%).
Cu toate acestea, în procesul de alegere a locului de muncă cele mai importante criterii luate în calcul rămân salariul şi descrierea postului, urmate de pachetul de beneficii şi flexibilitatea programului de lucru.
Proiect gigant la Gara de Nord: trenurile ar putea circula la 28 de metri pe sub Bucureşti FOTO
Statul ia în considerare mai multe variante de modernizare a Gării de Nord, prin care trenul ar urma să circule în subteran, chiar la 28 de metri adâncime. Vezi cum arată mega-proiectele de reconfigurare a celei mai mari gări din România, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare, elaborată de CFR SA şi Ministerul Transporturilor.
Modernizarea staţiei Bucureşti Nord trebuie să fie o prioritate a sistemului feroviar român, atât din perspectiva creşterii competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor, cât şi din perspectiva integrării sistemului feroviar român în spaţiul european unic al transporturilor, se arată în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.
Mai mult, modernizarea staţiei Bucureşti Nord este necesară şi în contextul activării „Drumului Mătăsii”, proiect ce include şi un coridor feroviar de transport intercontinental ce va conecta Europa cu Asia (în principal China), via Bucureşti şi Istanbul, se mai explică în proiectul citat.
Principala problemă a Gării de Nord este că, în configuraţia actuală, nu permite realizarea unui tranzit fluent prin Bucureşti, pe direcţiile est-vest (coridorul european Rin-Dunăre) şi nord-sud, ci impune segmentarea parcursului trenului în vederea rebrusării.
Prin urmare, au fost realizate mai multe studii pentru reconfigurarea funcţională a Gării de Nord. Aceste studii preliminare propun realizarea unor conexiuni feroviare de tip by pass pe direcţiile nord-sud şi est-vest.
Tren subteran Gara de Nord – Obor
„Se pune problema realizării unei conexiuni subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Obor, care asigură continuitatea pe relaţia est-vest, şi a unei conexiuni parţial subterane între staţiile Bucureşti Nord şi Bucureşti Progresu, care asigură continuitatea pe relaţia nord-sud. Implicit, se pune problema transformării staţiei Bucureşti Nord din staţie terminus în staţie de trecere”, explică autorii proiectul de act normativ.
Ei apreciază că o astfel de abordare poate rezolva problema fluidizării traficului internaţional şi naţional pe relaţiile est-vest şi nord-sud, dar prezintă dezavantajul unor costuri ridicate de contruire a conexiunilor subterane intraurbane.
Gara de Nord, mutată în Băneasa
O variantă alternativă, propusă în cadrul unui studiu realizat de Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, vizează construirea unei noi gări centrale pe un amplasament apropiat de cel al staţiei Bucureşti Băneasa.
Această variantă elimină necesitatea conexiunii subterane est-vest, dar generează alte costuri suplimentare pentru reconfigurarea reţelei de linii în zona Pajura-Chitila, coroborat cu relocarea (eventual parţială) a facilităţilor tehnice de compunere/descompunere şi pregătire a trenurilor de călători, mai spun autorii strategiei feroviare.
Tren suspendat între două terminale
În perioada 2013-2016, un colectiv al Centrului de Excelenţă în Urbanism (CEP) din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, condus de prof. Mircea Enache, a realizat un studiu de oportunitate privind o posibilă soluţie de modernizare a staţiei Bucureşti Nord şi de regenarare urbană a zonei aferente acesteia. Studiul a fost realizat inclusiv pe baza unor consultări cu specialişti din Ministerul Transporturilor, CFR SA, Ministerul Dezvoltării şi Primăria Capitalei.
Studiul propune structurarea staţiei Bucureşti Nord în două terminale feroviare: Terminalul A (terminalul principal), conceput ca staţie terminus la nivelul solului, pe un amplasament situat la nord de podul Grant şi Terminalul B (terminalul secundar), conceput ca staţie de trecere pentru trenurile în tranzit pe direcţiile nord-sud şi est-vest, realizat în subteran pe amplasamentul actual al Gării de Nord.
Cele două terminale ar urma să fie conectate printr-o linie de tip monorail, supraterană, care să asigure transferul rapid al pasagerilor între terminale, precum şi accesul facil la reţelele de transport public urban (tramvai, autobuze, metrou) prin nodul intermodal de la pasajul rutier Basarab.
De asemenea, în această variantă, va fi conservată clădirea actuală a Gării de Nord, care are statut de monument istoric, iar pe amplasamentul actual al staţiei Bucureşti Nord ar urma să fie construit un centru comercial şi administrativ modern şi multifuncţional. Pe de altă parte, liniile de cale ferată vor fi coborâte în subteran până la cota -28,50 m, astfel încât să subtraverseze tunelurile de metrou a căror cotă inferioară este -15,00 m.
Unul dintre meritele principale ale acestui proiect constă în identificarea unor oportunităţi de dezvoltare imobiliară pe terenurile administratorului infrastructurii feroviare care ar urma să fie eliberate prin relocarea facilităţilor feroviare existente, se mai arată în strategia guvernamentală pentru Gara de Nord.
Mai mult, calculele preliminare efectuate în cadrul studiului arată că beneficiile potenţiale sunt suficient de consistente încât să susţină investiţia de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, potrivit documentului citat.
Practica internaţională că o astfel de abordare ar fi posibilă prin înfiinţarea unei companii de tip joint venture pentru realizarea proiectului, care să reunească entităţi precum bănci, companii de dezvoltare imobiliară, administratorul infrastructurii feroviare şi alte entităţi interesate.
CFR SA ar participa în această companie cu terenurile puse la dispoziţie pentru proiectele adiacente de dezvoltare imobiliară. Această companie ar putea să asigure finanţarea şi realizarea investiţiei de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, împreună cu finanţarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare imobiliară aferente. Compania ar urma să asigure în continuare exploatarea şi valorificarea proiectelor de dezvoltare imobiliară, în scopul de a realiza recuperarea investiţiei realizate.
„O astfel de abordare este însă condiţionată de actualizarea şi consolidarea legislaţiei naţionale în domeniul reglementării parteneriatelor public-private”, mai spun autorii documentului oficial.
Aceştia arată că, din cauza magnitudinii investiţiei necesare, se exclude ipoteza finanţării majoritare din fonduri publice, naţionale şi/sau europene. Ca urmare, prin prisma practicilor internaţionale, rezultă că metoda adecvată de abordare a unui astfel de proiect constă în formarea unui parteneriat public-privat.
Producţia de hidrocarburi a OMV a crescut în trimestrul doi din 2019. Contribuţia Petrom a scăzut uşorProducţia de hidrocarburi a grupului austriac OMV AG a crescut la 490.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul doi din 2019, de la 474.000 barili echivalent petrol pe zi în precedentele trei luni, în timp ce contribuţia OMV Petrom a scăzut uşor, până la 151.000 de barili echivalent petrol pe zi, de la 153.000 de barili echivalent petrol pe zi, informează un comunicat de presă al companiei.
Marja de rafinare a OMV (un indicator al profitabilităţii afacerilor cu petrol şi gaze naturale) s-a redus la 3,18 dolari pentru un baril de echivalent petrol în perioada aprilie-iunie 2019, de la 4,04 dolari pe baril în primul trimestru din acest an. În cazul OMV Petrom, marja de rafinare a urcat până la 3,85 dolari pentru un baril de echivalent petrol, de la 3,62 dolari pe baril, scrie Agerpres.
De asemenea, vânzările totale de produse rafinate ale OMV au crescut în trimestrul doi din 2019 până la 5,15 milioane tone, de la 4,79 milioane tone în precedentele trei luni, dar au scăzut vânzările de gaze naturale, de la 38,06 până la 26,28 Twh.
Rezultatele financiare pentru al doilea trimestru al acestui an urmează a fi date publicităţii de grupul OMV în data de 31 iulie 2019.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
Accident pe Aeroportul Otopeni. Patru persoane au fost rănite
Un accident rutier între două autovehicule, un autobuz fără pasageri şi un microbuz aparţinând unei firme de handling, s-a produs marţi dimineaţa, la ora 6:15, pe platforma Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a anunţat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB). Acestea au fost transportate la spital în stare stabilă şi conştiente. Persoanele rănite aparţineau de o firmă de handling. Potrivit CNAB, Poliţia Transporturi efectuează cercetări la faţa locului.Traficul aerian nu a fost afectat, susţin reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.
Aeroportul Traian Vuia din Timişoara vrea să cumpere echipamente şi utilaje de securitate de aproape 53 milioane leiAeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara vrea să achiziţioneze un sistem integrat pentru controlul de securitate în valoare de 52,91 milioane lei, inclusiv TVA (echivalentul a 11,4 milioane euro), potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor, acţionarul majoritar al companiei, scrie News.ro.
Finanţarea investiţiei se va realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri europene nerambursabile, scrie News.ro.
Proiectul include achiziţia unor echipamente de scanare pentru bagajele de cală şi a celor de cabină, dar şi echipamente de detectare a urmelor de exploziv, detectoare de metale, precum şi a unui server de management al echipamentelor de securitate.
”Investiţia va răspunde nevoilor operaţionale privind creşterea volumului şi vitezei de procesare a tuturor categoriilor de persoane şi bunuri asupra cărora se aplică măsuri de securitate, respectiv de la 1,6 milioane pasageri la 3 milioane pasageri pe an şi de la 4.500 tone marfă la 15.000 tone pe an”, arată documentul.
Pentru perioada estimată de utilizare a sistemului (10 ani), aeroportul va avea nevoie de capacităţi specifice pentru controlul de securitate pentru aproximativ 1,5 milioane pasageri îmbarcaţi (respectiv pentru aproximativ 3 milioane de pasageri care tranzitează aeroportul), se arată în nota de fundamentare.
În medie, pe zi vor fi supuşi controlului de securitate un număr de peste 4.000 pasageri. Având în vedere că, de regulă, controlul de securitate se realizează în intervalul 04:00 – 21:00, rezultă un trafic mediu de 47 pasageri pe oră şi de peste 500 pasageri pentru orele de vârf.
Proiectul de act normativ arată totodată că ”fiecare operator aeroportuar care aplică standardele de securitate aeronautică este obligat să stabilească, să aplice şi să menţină un program de securitate pentru a se conforma atât dispoziţiile regulamentelor europene cât şi ale programului naţional de securitate a aviaţiei civile”.
Traficul aerian pe Aeroportul Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara a înregistrat o creştere semnificativă generată atât de diversificarea destinaţiilor pentru cursele aeriene ale operatorilor existenţi cât, mai ales, de începerea activităţilor de transport realizate de noi operatori aerieni.
Datele oficiale arată că Aeroportul Internaţional din Timişoara a fost tranzitat în anul 2017 de 1.621.529 pasageri şi a oferit suport logistic la peste 17.800 de zboruri. În anul 2018, deşi două companii aeriene low cost şi-au redus drastic activitatea, trendul ascendent al traficului nu a fost afectat în mod dramatic. Astfel, estimarea evoluţiei pentru anul 2019 prevede depăşirea maximului realizat anterior şi înregistrarea a peste 1.625.000 de pasageri.
De asemenea, echipamentele pentru controlul de securitate, situate pe fluxurile de securitate, care utilizează radiaţii ionizante, trebuie conectate la un server care realizează managementul caracteristicilor de exploatare a acestora.
Legislaţia europeană impune ca toate sistemele de control de securitate tip EDS care se instalează începând cu 1 septembrie 2014 să corespundă unui nou standard (standardul 3), perioada de tranziţie pentru implementarea acestui nou standard urmând a se încheia până la data de 1 septembrie 2020.
”În acest sens, o viitoare achiziţie trebuie să ţină cont de această cerinţă”, spun autorii proiectului.
