Un deputat PSD, NERVOS că poliţiştii stau la pândă cu radarele după BOSCHEŢI: Să vă fie ruşine! 

De asemenea, judecătorii au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată privind „articolul unic [cu referire la eliminarea fostului alineat (5)] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este constituţional în raport cu criticile formulate”.

Camera Deputatilor a adoptat decizional, pe 14 mai, legea care interzice amplasarea aparatelor radar în locuri de unde nu sunt vizibile pe drumurile publice, cu 186 voturi „pentru” și 21 „împotrivă”.

Citeşte şi: Concedieri la stat la sfârşitul lunii iulie. Ministrul de Finanţe face anunţul după o amplă analiză în instituţiile statului

Ministrul Finanţelor a amintit că a avut o discuţie cu reprezentanţii FMI legat de adoptarea noi legi a pensiilor. „Indiferent de Guvernul pe care Romania il va avea la anumite momente, aceasta lege se va aplica pentru ca este o masura de indreptare a unei situatii nedrepte asa ca nu intra in discutie in Romania acest subiect. Ea se va aplica. Cei de la FMI au apreciat deschiderea fata de subiect. Am spus care sunt calculele facute de noi, prevazute in executia bugetara pe urmatorii ani. Cu o mentiune foarte clara. Economia trebuie sa mearga. Trebuie sa ne indreptam catre investitii pentru ca lucrurile sa fie aplicabile”, a explicat ministrul.

Citeşte şi: Surse. PSD a decis că rectificarea bugetară va avea loc pe 31 iulie. Obiectivul principal este încadrarea în deficitul bugetar de 3%

Despre pensiile speciale

„Am sa va spun ca toate aceste masuri printre care si cea cu pensiile speciale se vor discuta in Guvern si  Coalitie pentru a iesi clar cu masurile intr-un viitor foarte apropiat. Sunt mai multe scenarii pe care le vom propune in Guvern, o situatie cu toate pensiile, numarul lor, cuantumul lor, se va discuta in Coalitie pentru a ne putea asuma o masura care poate va crea o mare dreptate in majoritatea populatiei. Vad corelatul momentul pe pachetul de masuri cu rectificarea bugetara pentru a sti ce impact va fi luat in calcul pentru ce a ramas din an. Va fi o discutie pe intregul pachet de masuri. Toate masurile pe care MFP le discuta de foarte mult timp, inclusiv situatia cand avem in adminsitratie situatii de pensionari la o varsta scazuta, apoi raman in sistem pe o functie simpla. Nu stiu daca este o situatie corecta. Ce spune legea pensiilor, asta aplicam. Dar sunt situatii care trebuie reglate. Am vorbit de cateva masuri care vor avea toate datele. Trebuie sa avem o analiza foarte clara si o asumare a tuturor masurilor propuse. Cel care se pensioneaza la 40 de ani nu poate ramane in sistem sa ia si pensie si salariu. Luam în calcul si taierea pensiilor speciale de peste 200-300 de milioane. Luam în calcul absolut tot”, a declarat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a precizat că orice astfel de măsură se va aplica ţinând cont de toate prevederile legale în vigoare.

„Nu vom propune o măsură care să fie atacabilă din orice punct de vedere, pentru că, altfel, nu poţi aplica o măsură dacă are aceste slăbiciuni din punct de vedere legislativ”, a mai spus Teodorovici.

El a menţionat că măsurile vor fi prezentate public înainte de a fi reglementate şi că este posibil ca, odată cu rectificarea bugetară, să fie făcut un act în prealabil în care să fie prinse unele dintre măsuri.

„Unele dintre măsuri se pot aplica imediat şi este normal să le discutăm public, să le prezentăm public înainte de a fi reglementate. Este posibil ca odată cu rectificare bugetară să se facă un act prealabil în care se prind anumite măsuri, pe diferite zone. Atunci poate fi momentul în care unele dintre măsuri să fie prinse în acest act normativ. Dar, prealabil, obligatoriu trebuie să fie o prezentare publică a acestor măsuri, o justificare a acestor măsuri şi, desigur, o discuţie cu categoriile vizate. Nu va fi o surpriză, adică să legiferăm fără să fi prezent public, în prealabil”, a mai afirmat şeful de la Finanţe.

Veste bună pentru români! Fiscul va pune poprire pe conturi în limita sumelor înscrise în actele de executare silită

Publicat: (acum 12 ore) // Actualizat: (acum 12 ore) // Sursa: romaniatv.net 

„Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF propun un nou mecanism pentru automatizarea înfiinţării şi ridicării popririlor bancare de către organele fiscale, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. Astfel, disponibilităţile băneşti existente în conturile contribuabililor nu vor fi afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înfiinţare a popririi bancare şi, astfel, nu se vor produce sincope în activitatea desfăşurată de aceştia”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară va fi realizată cu operativitate, în timp real, având în vedere că încetarea măsurii de înfiinţare a popririi bancare se va efectua de la nivelul central al ANAF, pe baza schimbului rapid de informaţii cu instituţiile de credit.

„Un avantaj considerabil pentru contribuabili îl reprezintă şi faptul că nu mai este necesară deplasarea acestora la sediul organelor fiscale, în vederea ridicării popririlor bancare”, subliniază documentul.

ANAF şi-a propus, de asemenea, scurtarea duratei de comunicare a actelor de executare, inclusiv a celor emise ca urmare a încetării măsurilor de executare silită, concomitent cu reducerea costurilor de comunicare /operare a actelor de executare silită.

„Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au ca prioritate, în relaţia cu contribuabilii, un amplu proiect care priveşte simplificarea, debirocratizarea şi transparentizarea activităţilor de încasare a debitelor acestora. Implementarea sistemului electronic de poprire a conturilor bancare, prin automatizarea înfiinţării şi ridicării popririlor bancare, este una dintre măsurile adoptate în cadrul acestui proiect”, se mai arată în comunicat.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat, la începutul acestei luni, că modificarea legislativă privind poprirea electronică a conturilor va fi efectuată începând cu luna iulie.

„Azi am avut pe birou nota de la colegi, ceea ce am cerut, nota pentru a informa mâine, în şedinţă, Guvernul despre modul în care această poprire va deveni electronic efectuată, fără să se mai trezească omul cu sume de bani blocate, plata, pentru ca, după aia, deblocarea să dureze n zile, firma sau persoana fizică. (…) Eu am promis că se va schimba şi mâine în Guvern avem o informare exactă în acest sens. Începând cu luna iulie se face modificarea legislativă. Am făcut deja, este o aplicaţie la ANAF care va ţine legătura cu toate băncile, va comunica efectiv suma de plată (…) ANAF va notifica şi banca va popri exact suma pe care acea persoană sau firmă o are de plătit. O să vedeţi prezentarea în următoarele zile, exact noul mecanism cum va fi aplicat. Adică lumea va fi mulţumită, şi companiile, nu se vor mai crea astfel de blocaje sau abuzuri din partea ANAF”, a explicat Teodorovici

UPDATE Sorin Scarlat, noul şef al autostrăzilor din România, ar fi omul care a „pierdut” contractul cu Bechtel

Sorin – Florin Scarlat a fost numit miercuri director general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după ce Narcis Neaga şi-a dat demisia. Printre altele, noul şef al autostrăzilor s-a ocupat şi de proiectul – gigant al Autostrăzii Transilvania, fiind ultima persoană din CNAIR care a avut contractul original cu Bechtel, înainte de a fi „pierdut”. UPDATE: CNAIR a răspuns în această noapte că celebrul contract  pierdut cu Bechtel s-ar aflaîn arhiva instituţiei.

10 iul, 2019 | ECONOMICA.net

Cu 15 ani de experienţă în domeniul construcţiei de drumuri, Sorin – Florin Scarlat a fost, printre altele, şef de proiect al Autostrăzii Transilvania (Braşov – Cluj – Oradea) în perioada septembrie 2005 – februarie 2008, potrivit informaţiilor din CV-ul propriu (foto jos).

Tot din CV-ul lui Sorin Scarlat aflăm că valoarea contractului cu Bechtel pentru proiectul – gigant al Autostrăzii Transilvania era de 2,8 miliarde de euro, fără TVA.De altfel, numele actualului şef al CNAIR a fost vehiculat în cazul dispariţiei contractului original încheiat cu americanii de la Bechtel. Mai exact, Sorin Florin Scarlat a fost identificat ca fiind ultima persoană care a avut în custodie documentul original, potrivit unui raport al Corpului de Control al fostului premier Victor Ponta, citat de Evenimentul Zilei.

„Prin adresa 05.08.2013, Ministerul Transporturilor a comunicat faptul că la nivelul instituției nu se regăsește, în orginal, contractul de proiectare și construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș,…, regăsindu-se doar o copie a variantei în limba română, care nu este certificată pentru conformitate cu originalul”, se arată în raport.Și DNA a transmis, pe 26 și 28 august 2013, un răspuns Corpului de Control în care se precizează că nu s-a găsit contractul, iar în CNADNR nu s-a găsit nicio dovadă că acesta ar fi fost predat Ministerului Transporturilor. Din documentele transmise Corpului de Control al primului-ministru a rezultat că ultima persoană din cadrul CNADNR care a primit în custodie contractul original este fostul șef de proiect al autostrăzii Transilvania, Sorin-Florin Scarlat, potrivit sursei citate.În urmă cu cinci ani, Dan Șova, fost ministru al Marilor Proiecte a depus plângere pentru abuz în serviciu, neglijență în serviciu și distrugere după dispariția contractului original. Dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, care a decis clasarea acestuia, pe motiv că faptele erau deja prescrise.

Ulterior, în ianuarie 2017, publicaţia „România Curată” a prezentat o copie scanată a celebrului contract Bechtel, declarat pierdut de fostul ministru al Marilor Proiecte, Dan Șova. Conform jurnaliștilor de la Românai Curată, în mod inexplicabil totuși, 4 dintre paginile inițiale ale contractului au fost înlocuite cu pagini care folosesc fonturi „ușor diferite”, o altă spațiere față de partea de sus și de jos a paginii și care sunt nesemnate (pag. 62, 82, 84, 85).

În 2013, statul român a reziliat contractul cu Bechtel, care în circa zece ani construise doar 52 de kilometri din cei peste patru sute contractați şi pentru care a încasat peste un miliard de euro.

UPDATE: Răspuns CNAIR: Contractul integral se află în arhivele noastre

În urma apariţiei articolului de faţă, în această noapte, CNAIR a trimis ECONOMICA.NET o reacţie, în care spune că acel contract pierdut undeva în 2013, s-araflaîn arhiva instituţiei.

„Contractul Bechtel a fost predat de Sorin Scarlat, Ministerului Transporturilor, cu proces verbal in anul 2008. Acest lucru a fost dovedit fara echivoc cu documente predate structurilor de ancheta in anul 2013. Inclusiv Corpul de Control al primului ministru a primit aceste documente care demonstrau predarea Contractului Bechtel catre MT. Sorin Scarlat a fost in posesia acestui contract deoarece o perioada a fost responsabil de proiect din partea CNAIR. La ora actuala contractul Bechtel, atat varianta in romana cat si cea in engleza se afla in arhiva CNAIR”, au  spus oficiali CNAIR ECONOMICA.NET.

România trecea printr-un scandal mediatic de proporţii în 2013, când ministrul transporturilor declara public că nu mai găseşte contractul Bechtel. Ceea ce a atras o mobilizare acută a statului în căutarea actului pierdut.

Topul băncilor după cota de piaţă. În top 10, şase bănci şi-au crescut cota de piaţă în 2018, celelalte au scăzut

Cea mai notabilă surpriză a anului 2018 a fost desigur detronarea liderului BCR de către Banca Transilvania după preluarea Bancpost. Conform raportului anual al BNR, OTP, Alpha, ING, Unicredit şi Raiffeisen Bank au înregistrat majorări a cotei de piaţă deţinute în sistemul bancar din punct de vedere al activelor. Aceste bănci şi-au crescut activele organic, nu prin achiziţii ale altor business-uri, atrăgând clienţii celorlalte bănci. La polul opus, cele mai mici bănci sunt Alior Bank, cu o cotă de piaţă de 0,01% şi BRCI, banca omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, cu o cotă de piaţă de 0,03%.

10 iul, 2019 | Gabriela Ţinteanu | ECONOMICA.net

Conform raportului annual al BNR pe 2018, pe locul întâi s-a situat Banca Transilvania cu o cotă de piaţă de 16,48% în creştere de la 13,87% cu un an în urmă. Ea este urmată de BCR şi BRD care consemnează o scădere a cotei de piaţă de circa 0,5% fiecare. Cea de-a patra bancă din sistem este Unicredit, cu o cotă de piaţă de 9,21% în 2018 în creştere de laa 8,78% cât înregistra în 2017.Pe locurile cinci şi şase sunt alte două bănci care au consemnat o creştere a totalului activelor deţinute, deci şi a cotei de piaţă aferente: Raiffeisen Bank care şi-a majorat cota de piaţă de la 8,44% în 2017 la 8,88% în 2018 şi ING Bank, de la 7,87% la 8,51%. Urmează apoi CEC Bank, unde cota de piaţă a scăzut la 6,50% faţă de 7,41% în 2017.
Alpha Bank şi OTP Bank, următoarele două bănci clasate şi-au majorat uşpr cota de piaţă deţinută: de la 3,66% la 3,76% în cazul Alpha şi de la 2,14% la 2,45% în cazul OTP Bank. Garanti Bank a scăzut de la 2,33% cotă de piaţă în 2017 la 2,27% în 2018. Cum gradul de intermediere financiară a fost în scădere în 2018 faţă de 2017, deci, pentru că nu au apărut clienţi noi în sistem, putem trage concluzia că mişcările de active se datorează doar fluxului de clienţi mutaţi de la o bancă la alta.

După cum arată raportul BNR, cea mai mică bancă din sistemul nostru bancar este a polonezilor de la Alior Bank, cu o cotă de piaţă de 0,01%. Următoarea ca nivel minim de deţinere este banca omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, cu o cotă de piaţă de numai 0,03%, bancă pe care omul de afaceri se chinuie de circa trei ani să o vândă.

În ceea ce privește concentrarea activității bancare, s-a înregistrat o diminuare a ponderii instituțiilor de credit cu o cotă de piață între 1 la sută și 5 la sută cu 2,4 puncte procentuale, de la 19,7 la sută la 31 decembrie 2017 la 17,3 la sută la 31 decembrie 2018, în timp ce segmentul celor cu o cotă de piață de peste 5 la sută, respectiv al celor cu o cotă de piață mai mică de 1 la sută au cunoscut o majorare cu 1,9 puncte procentuale, de la 74,7 la sută la 31 decembrie 2017 la 76,6 la sută la 31 decembrie 2018, respectiv cu 0,5 puncte procentuale, de la 5,6 la sută la 6,1 la sută.

Rețeaua teritorială a instituțiilor de credit a continuat să se restrângă și în 2018, un număr de 215 sucursale și agenții bancare fiind închise, în timp ce numărul salariaților din sistem s-a redus cu 1. 307 persoane.

În plus, până la data de 28 mai 2019, Banca Națională a României a primit notificări de la autorități de supraveghere competente din alte state membre ale UE pentru un număr de 299 de instituții care intenționează să furnizeze servicii bancare în mod direct pe teritoriul României.

Banca               Cota de piaţă în 2018

1. Banca Transilvania       16,48%

2. BCR                              15,05%

3. BRD                              11,99%

4.Unicredit                         9,21%

5. Raiffeisen Bank             8,88

6. ING Bank                      8,51%

7. CEC Bank                     6,50%

8. Alpha Bank                   3,76%

9. OTP Bank                     2,45%

10. Garanti Bank             2,27%