Trump vrea sa interzica Turciei sa mai cumpere avioane americane F-35 din cauza sistemului de aparare de la rusi Miercuri, 17 Iulie 2019, ora 10:25 Presedintele american, Donald Trump, a informat ca SUA vor interzice Turciei sa achizitioneze avioanele F-35 dupa ce Ankara a primit primele livrari ale sistemului rus de rachete S-400.
Trump nu a facut insa nicio referire la impunerea unor sanctiuni, ingrijorand astfel membri ai Congresului, atat republicani cat si democrati, informeaza CNN.
„Pentru ca au un sistem de rachete produs in Rusia, le-am interzis sa cumpere peste 100 de avioane. As crede ca Lockheed (firma care produce avioanele F-35) nu este multumita. Este vorba de multe locuri de munca. Eu sincer am avut mereu o relatie foarte buna” cu Erdogan, a afirmat Trump.
„Ei sunt intr-o situatie foarte dificila si este o situatie grea si cea in care am fost pusi noi, Statele Unite. Lucram la aceasta problema, vom vedea ce se va intampla. Dar nu este corect. Pentru ca a cumparat o racheta rusa, nu avem voie sa ii vindem avioane care valoreaza miliarde de dolari. Nu este o situatie corecta”, a adaugat Trump.
Congresul american a adoptat o serie de rezolutii prin care indeamna Executivul sa impuna sanctiuni Turciei, in cazul in care nu renunta la rachetele ruse.
Pentagonul i-a dat in mod oficial ultimatum – pana la 31 iulie – Ankarei, la inceputul lui iunie, sa renunte la rachetele ruse, amenintand ca altfel urmeaza sa fie exclusa din programul F-35, la care Turcia participa.
Astfel, analistii si fosti oficiali sunt ingrijorati de lipsa unor sanctiuni.
„Presedintele este in mod evident cauza amanarii. Nu doreste sa impuna sanctiuni. In primul rand pentru ca are o afinitate pentru Erdogan”, a declarat John Hanah, un consilier la Fundatia pentru Aparare si Democratie.
In culise, conform CNN, mai multi oficiali ai administratiei, printre care si Secretarul de Stat Mike Pompeo si consilierul pe securitate nationala John Bolton au pus presiune pentru a se impune sanctiuni insa Trump doreste sa mentina o relatie buna cu Erdogan, a informat o sursa familiara cu dezbaterile interne din Departamentul de Stat si Consiliul National de Securitate.
De asemenea, mai multi membri republicani ai Congresului l-ar fi telefonat pe Trump pentru a-i sa impuna sanctiuni Turciei.
Washingtonul considera ca exista un risc ca sistemul rus de aparare antiaeriana S-400 sa permita Rusiei sa patrunda secretele tehnologice ale noului sau avion de lupta invizibil pe radar de tip F-35, cu care Turcia vrea sa se doteze.
Trump da vina pe Obama
Trump a afirmat ca predecesorul sau democrat Barack Obama este vinovat de situatia actuala:
„Administratia Obama nu voia sa le vanda rachete de tip Patriot (…) . Asta a durat foarte mult timp”, a apreciat el, adaugand ca, atunci cand Casa Alba s-a razgandit, „Turcia a semnat deja cu Rusia si a platit multi bani”.
Mark Esper, nominalizat de Trump pentru postul de secretar al Apararii, a declarat marti ca „Turcia a fost un aliat vechi si capabil al NATO, insa decizia lor de a cumpara sistemul S-400 este gresita si dezamagitoare”.

Motiune votata in Camera Reprezentantilor, care condamna „rasismul” lui Trump

Miercuri, 17 Iulie 2019, ora 09:29 Camera inferioara a Congresului american, majoritar democrata, a adoptat, marti, o motiune condamnand „comentariile rasiste” ale presedintelui Donald Trump, o acuzatie pe care a respins-o, continuand, totusi, sa atace violent patru alese democrate provenite din randul minoritatilor.
„Camera Reprezentantilor condamna ferm comentariile rasiste ale presedintelui Donald Trump legitimand si accentuand frica si ura noilor americani si persoanelor de culoare”, potrivit textului pentru care au votat, de asemenea, patru alesi republicani, noteaza AFP.
Amintim ca, intr-o serie de mesaje pe Twitter, liderul de la Casa Alba a indemnat duminica mai multe alese democrate din Congresul american sa se „intoarca” de unde au venit, in loc sa critice Statele Unite.
A doua zi, el a insistat ca respectivele femei din Congres „urasc” America si ca, „daca nu le place in SUA, n-au decat sa plece”.
„Din punctul meu de vedere, daca iti urasti tara, daca nu esti fericit aici, poti sa pleci”, a declarat Trump la un eveniment la Casa Alba consacrat industriei.
„Daca nu esti fericit in SUA, daca te plangi tot timpul, e foarte simplu: poti pleca”, a spus liderul de la Casa Alba, atragand aplauzele unei parti din public. „Pot sa plece chiar acum. Nu stiu cine-o sa le simta lipsa”, a adaugat el.
„Nu-mi fac griji pentru ca multi sunt de acord cu mine”, a mentionat Trump, care a admis totodata ca „e posibil” sa greseasca, dar „alegatorii vor decide”.
Marti, Donald Trump le-a cerut alesilor partidului sau sa nu cada in „capcana” intinsa, potrivit lui, de adversarii sai democrati.
„Aceste tweet-uri nu au fost rasiste. Nu exista picatura de rasism in mine!”, a afirmat, evocand atacurile sale avandu-le ca tinta pe Alexandria Ocasio-Cortez (New York), Ilhan Omar (Minnesota), Ayanna Pressley (Massachusetts) si Rashida Tlaib (Michigan).
Fidel strategiei sale de alimentare a controverselor pe care el insusi le-a creat, miliardarul republican a avut grija sa repete mesajul transmis in ajun la adresa a patru alese democrate: „Tara noastra este libera, frumoasa si prospera. Daca urati aceasta tara sau nu sunteti fericiti aici, puteti pleca!”, a scris presedintele american pe Twitter.
Cu apropierea alegerilor prezidentiale din noiembrie 2020, Trump pare mai decis ca oricand sa consolideze baza sa electorala – predominant alba – si sa faca totul pentru a alimenta diviziunile in randul adversarilor politici.
Trump stie ca poate conta pe sprijinul liderilor republicani din Congres.
Pentru ca, desi alesi ai „Grand Old Party” (Partidul Republican) au denuntat ocazional tweeturi prezidentiale, ei sunt, in general, foarte prudenti in criticile lor fata de cel care va fi – cu exceptia unei surprize de proportii – candidatul lor in 2020.

Ursula von der Leyen, validata presedinte al Comisiei Europene. Promite echilibru intre Europa Centrala si cea de Est

de Magda Gradinaru Marti, 16 Iulie 2019, ora 21:04 Ursula von der Leyen a fost votata, marti seara, in plenul de la Strasbourg, pentru a prelua presedintia Comisiei Europene, dupa ce a convins cele trei grupuri mari din Parlamentul European sa o sustina. A obtinut 383 de voturi, din 733 de voturi.
Totusi, 327 de europarlamentari au votat contra, iar 22 s-au abtinut de la vot, ceea ce inseamna ca si oponentii sunt numerosi, doar noua voturi in plus aducandu-i victoria.

Ursula von der Leyen si David Sassoli au facut si declaratii, impreuna, intr-o conferinta de presa.

„Sunt decisa sa gasesc un echilibru geografic bun, in asa fel incat Europa Centrala si cea de Est sa fie bine reprezentate”, a spus der Leyen, intrebata despre nereprezentarea Estului in top job-urile europene.

„Ma simt onorata, sunt coplesita si va multumesc pentru incredere. Este o incredere pentru o Europa unita, de la Est la Vest si de la Sud la Nord.

Sarcina care ma asteapta ma face sa fiu umila, am multa munca in fata. Mesajul meu este sa cooperam in mod constructiv, pentru ca toti ne dorim o Europa unita si puternica”, a spus Ursula von der Leyen, dupa anuntarea rezultatului.

Statul de drept

Ursula von der Leyen a dat garantii, in plenul Parlamentului de la Strasbourg, ca va sprijini un mecanism aditional pentru respectarea statului de drept in toate statele membre ale UE.

Popularii si europarlamentarii Renew Europe si-au anuntat oficial sustinerea, in vreme ce verzii nu s-au declarat convinsi de discursul tinut in plen. Socialistii vor avea un cuvant greu, mai ales ca eurodeputatii socialisti din Germania contesta candidatura fostului ministru al Apararii.

Oficial totusi, Grupul S&D si-a anuntat sustinerea, chiar inainte de vot.

Vezi imaginea pe Twitter

S&D Group

✔@TheProgressives

Breaking: Following a decision in our Group meeting, we will support @vonderleyen.

However, we will be vigilant to ensure that she delivers on the progressive commitments she has made as a result of our pressure.

570

18:52 – 16 iul. 2019

643 persoane vorbesc despre asta

Informații despre Reclamele Twitter și confidențialitate

Donald Tusk, presedintele Consiliului European, a dat si el un impuls si a publicat un mesaj de sustinere, pe contul de Twitter.

„Nu exista niciun compromis cand vine vorba despre respectarea statului de drept. Sprijin un mecanism pentru apararea statului de drept”, a spus, ferm, candidatul propus de Consiliul European, in fata plenului de la Strasbourg, marti dimineata, inainte de vot.

Garantii pentru un mecanism eficient care sa determine statele membre sa respecte normele si procedurile democratiei au fost cerute de Renew Europe, iar raspunsul lui von der Leyen ii va aduce, cel mai probabil, voturile acestui nou grup politic din PE, a carei pozitionare a fost decisiva in negocierile din Consiliul European.

Ursula von der Leyen si-a dorit o intrare pionereasca in Parlamentul European, unde a tinut un discurs cu parti in franceza, germana si engleza, pus sub autoritatea si modelul Simonei Weil, in care a vorbit despre teme diverse, de la unitatea europeana si democratie pana la violenta impotriva femeilor si garantarea accesului la educatie pentru fiecare copil.

La fel ca Simone Weil, Ursula von der Leyen considera ca a facut pasi de pionerat in cariera ei politica, pe care a descris-o ca ascensiunea unui medic, mama a sapte copii, in politica de varf, ministru in Germania si astazi candidat pentru presedintia Comisiei Europene.

„In sfarsit, o femeie este candidatul pentru presedintia Comisiei Europene”, a spus, in limba franceza, von der Leyen.

Aceasta a vorbit despre unitatea Europei, care trebuie aparata din interior, pentru ca nimeni sa nu o poata diviza din afara.

Schimbarea climatica, intarirea economiei UE si a antreprenoriatului au fost teme din discursul candidatului pentru presedintia Comisiei Europene, care a amintit, de mai multe ori in discurs, ca este mama a sapte copii. In aceasta calitate, a vorbit despre importanta accesului fiecarui copil la educatie si mediu sanatos.

Jocuri de culise

Chiar daca a trecut de plenul PE, europarlamentarii nu au votat-o cu inima deschisa pe Ursula von der Leyen, din cauza felului in care le-a fost propusa de Consiliul European, care a decis sa puna punct sistemului de Spitzenkandidat (candidat cap de lista) si sa faca o propunere din afara celor legitimate in campanie de grupurile politice europene.

Luni, inainte de ziua votului, Ursula von der Leyen le-a transmis deputatilor europeni socialisti si liberal-centristi scrisori in care promite ca, daca o vor valida in functia de presedinte al Comisiei Europene, ea va propune salarii minime garantate pentru toti lucratorii europeni.

In plus, promite o schema de asistenta pentru somaj, reformarea politicii de azil pentru migranti in sensul impartirii poverii intre statele UE, revizuirea modului in care este monitorizata respectarea statului de drept in tarile UE, precum si sustinerea reducerii emisiilor de carbon cu 55% pana in anul 2030, relateaza agentiile Reuters si dpa.

In scrisorile transmise celor doua grupuri politice, Ursula von der Leyen se mai declara pentru a se acorda Parlamentului European dreptul de initiativa legislativa. In prezent, doar Comisia Europeana are dreptul sa propuna legi aplicabile la nivelul UE.

51% sustinere pentru Ursula. Invatam ceva de aici?

de Valentin Naumescu, presedinte ICDEmMiercuri, 17 Iulie 2019, ora 10:14

Pentru moment, tabara proeuropeana, asa divizata cum a fost, rasufla usurata. „Totul e bine cand se termina cu bine”, spune un cliseu care ascunde intotdeauna o doza de suficienta.
Ursula a trecut, asadar, peste stacheta. La limita, dar a trecut. 51% sau 383 de voturireprezinta de departe cea mai slaba sustinere in Parlamentul European pentru un presedinte al Comisiei Europene, din intreaga istorie a Uniunii.
Candidatii propusi de Consiliul European trec tot mai greu de vot in PE
Daca ne gandim ca cele 422 de voturi favorabile obtinute in 2014 de Juncker au fost, la randul lor, un minim istoric la vremea respectiva, situatia de acum pare si mai stanjenitoare. Cu atat mai mult cu cat majoritatea teoretica pe care se baza Juncker, intre populari si socialisti, avea doar 406 mandate, nu 444 ca actuala coalitie.
De la o legislatura la alta, candidatii propusi de Consiliul European trec tot mai greu de votul Parlamentului European. Conclavul sefilor de state si de guverne nu mai rezoneaza cu vibratia europarlamentarilor recent alesi.
Pentru orice minte lucida, acesta ar trebui sa fie semnalul de alarma pentru regandirea urgenta a mecanismelor decizionale si poate a intregii viziuni si arhitecturi institutionale a UE.
Mult nu mai tine Uniunea noastra, in felul acesta ipocrit de a lua decizii la Bruxelles. Ca sa intelegeti de la inceput ce vreau sa spun, mie cel putin imi place profilul cultural-politic al noii presedinte a Comisiei Europene, dar nu imi place modul in care aceasta a ajuns presedinte.
Jocul de culise din care a aparut nu corespunde, paradoxal, insasi transparentei si culturii democratice europene pe care ne asteptam sa o promoveze Bruxelles-ul.
In Germania, sta chiar mai prost la incredere
In Germania, procentul celor care o agreeaza pe noua sefa a executivului european este chiar mai mic, dupa un ministeriat lung si slab la Aparare, doamna von der Leyen avand un suport popular de 33%, asa cum arata un sondaj al ARD facut la cateva zile dupa nominalizarea de catre Consiliul European.
Doi din trei germani nu cred ca este potrivita pentru acest post, daca nu a performat timp de sase ani in Guvernul de la Berlin. S-ar putea, teoretic, ca cei doi din trei germani care au vazut-o la lucru din 2013 incoace sa se insele, iar lucrurile sa stea cu totul altfel in noua pozitie, dar cert este ca liderii UE atata au negociat pana au desemnat un „prim ministru” european care nu are sustinere nici in propria tara.
Lectiile acestui episod de alegeri europene urmate de negocieri sunt multe si dintre cele mai ingrijoratoare. In primul rand, observam ca nu a functionat pe deplin coalitia PPE-S&D-Renew Europe, care are 444 de europarlamentari.
Popularii, socialistii si liberalii nu au respectat in totalitate decizia grupurilor. Cel putin 61 dintre acestia nu au votat-o, adica aproape 15%, desi liderii de grup au anuntat oficial sustinerea.
Ar putea fi chiar mai multi de 61 cei care nu au votat-o, fiindca au existat indicii destul de clare inainte de vot ca vor fi si europarlamentari din alte grupuri care urmau sa ii dea votul de investire. Cum votul a fost secret, nu putem sti cine si ce a votat, dar este limpede ca cel putin 15% din europarlamentarii grupurilor proeuropene coalizate nu au sustinut decizia liderilor.
Problema de credibilitate pentru Consiliul European
A doua lectie este inceputul de ruptura intre Consiliul European si Parlamentul European, doua structuri ale UE esentialmente diferite, prima reprezentand interesele statelor, a doua interesele cetatenilor.
Iar daca aprobarea candidatului propus de Consiliul European a fost la limita, cred ca problema de credibilitate o are Consiliul European, nu Parlamentul European, recent legitimat prin votul cetatenilor. Sa nu uitam ca intre membrii Consiliului European se numarau destul de multi premieri demisionari sau interimari, precum cei din Austria, Belgia, Suedia, Grecia etc., care slabeau prin insasi prezenta lor acolo legitimitatea democratica a acestei institutii care oglindeste principiul interguvernamentalismului.
A treia lectie tine de sfidarea unui principiu democratic anuntat inainte de alegeri, faimosul principiu Spitzenkandidaten, al „candidatilor de frunte” ai partidelor europene, care, asa cum erau, mai mult sau mai putin convingatori, eliminau totusi cel putin subiectivitatea si caracterul discretionar al preferintelor personale ale membrilor Consiliului European.
Pe ce baza (mandat) l-au schimbat liderii din Consiliul European pe Manfred Weber cu Ursula von der Leyen? I-a intrebat oare vreun presedinte sau premier pe alegatorii sai daca o prefera pe Ursula lui Manfred? Ce criteriu au avut?
Nu e vorba de egalitate de gen
Ca sa punem punct si zgomotoasei povesti cu egalitatea de gen din conducerea UE, care scoate mult fum fara sa fie foc, aceasta nu impresioneaza de fapt pe nimeni, ci doar incearca sa acopere blocarea politicianista si netransparenta a lui Manfred Weber cu o fortare ideologica in care oricum lumea nu crede.
In lumea occidentala, si in primul rand in UE, femeile nu mai au demult nevoie de cote de reprezentare in viata politica impuse ideologic, pentru ca intregul model cultural a evoluat si lucrurile vin de la sine, odata cu cresterea bazei de selectie.
La un moment dat, ne vom ocupa si de aceasta tema falsa, care pare sa ocupe treptat scena si discursul public ca un tabu.
Personal, nu as fi avut nimic impotriva sa fie patru femei la conducerea UE, daca asa ar fi iesit pe principiul meritocratiei, dar nu imi place ideea impunerii unei paritati care nu are nicio justificare rationala. Orice exagerare ideologica, intr-un sens sau in celalalt, are mai devreme sau mai tarziu efecte contrare.
Discriminarea nu e buna nici cand este negativa, nici cand este pozitiva. A se vedea cum esecul exagerarii corectitudinii politice in SUA, ajunsa pe alocuri la forme aberante, l-a nascut pe Donald Trump.
Asa si in cazul de fata, toata lumea a aplaudat cu entuziasm fatarnic egalitatea de gen proclamata de Macron, iar la votul secret Ursula von der Leyen a iesit cu cea mai slaba sustinere in Parlamentul European din istoria UE. De ce? Bineinteles, nu pentru ca este femeie, ci pentru ca decizia de a vota pe X sau pe Y, intr-o democratie liberala, nu are niciodata nimic de a face cu obiectivul de a obtine neaparat egalitate de gen in functii. De ce sa fie acesta un obiectiv in sine?
Lasati-ne sa alegem pe cine credem ca sunt cei mai potriviti, femei sau barbati. Iar cand egalitatea de gen devine „criteriul” ipocrit in spatele caruia vrei sa iti ascunzi ostilitatea personala fata de un anumit candidat care ar fi trebuit nominalizat conform regulei anuntate inainte de vot, situatia devine si mai deranjanta.
In ceea ce ma priveste, sunt, de exemplu, iar asta se stie demult, un mare admirator al Angelei Merkel, probabil omul politic cel mai echilibrat al Europei din ultimii 14-15 ani, dar nu voi accepta sa ma prefac ca sustin un principiu ideologic care limiteaza dreptul oamenilor, deopotriva femei si barbati, de a alege asa cum cred si de a fi alesi asa cum merita, indiferent de rasa, gen, etnie sau religie.
Ipocrizia populismului si regandirea UE
A patra lectie este ipocrizia populismului, fie el si proeuropean. A te pretinde mare promotor al imputernicirii politice a poporului si cetateanului si a actiona in Consiliul European exact in sens invers, adica al anularii si sfidarii unui principiu democratic care avea legatura cu votul cetatenilor, scotand pana la urma din joben iepurele pe care nimeni nu l-a votat si prezentandu-ni-l triumfator ca pe ceva ce noi toti asteptam sa primim, asta e prea de tot.
In fine, a cincea si cea mai importanta lectie este nevoia unei regandiri urgente a mecanismelor decizionale ale UE.
Ce ar presupune o noua viziune si o noua definitie a UE, care sa fie cu adevarat o Uniune a cetatenilor, asa cum pretinde si presedintele Macron in discursuri, nu o simpla alianta a statelor, asa cum a actionat in realitate acelasi presedinte Macron in spatele usilor inchise?
Ar insemna sa i se ia Consiliului European prerogativa desemnarii candidatului pentru presedintia Comisiei Europene, iar aceasta functie sa fie investita cu legitimitate democratica si aleasa prin vot universal direct in doua tururi, de catre cetatenii UE, pe baza candidaturilor depuse de partidele europene.
In felul acesta, sigur am avea un presedinte al Comisiei Europene dorit de majoritatea cetatenilor europeni.
Am ajunge astfel la un sistem firesc de checks and balances intre legislativul si executivul european, Parlamentul European primind drept de initiativa legislativa, iar Consiliul European devenind a doua camera a legislativului, ca reprezentant al intereselor statelor membre ale federatiei europene, dupa modelul Senatului american sau al Bundesratului german.
Daca tot ne dorim o refondare a UE si cautam o viziune care sa schimbe cu adevarat ceva si sa creeze o Uniunea a cetatenilor, atunci acesta este drumul.
Daca nu, ruptura intre interesele politicienilor si opiniile cetatenilor se va adanci si va deveni iremediabila, ajungand in punctul in care va reaparea riscul ca aventurieri politici care promit miracole dar aduc dezastre sa preia intr-o zi puterea.
Valentin Naumescu este conferentiar doctor abilitat in domeniul relatii internationale la Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si presedintele asociatiei Initiativa pentru Liga Campionilor: Rezultatele inregistrate in meciurile de marti si programul de astazi

Miercuri, 17 Iulie 2019, ora 10:01 Steaua Rosie Belgrad s-a calificat, marti, in turul al doilea preliminar al Ligii Campionilor la fotbal, dupa ce a invins formatia lituaniana Suduva cu 2-1, pe teren propriu, in mansa secunda a primului tur preliminar.
Echipa sarba, castigatoare a Cupei Campionilor Europeni in 1991, terminase la egalitate in prima mansa, 0-0.
Richmond Boakye (4) si Marko Marin (29) au marcat golurile campioanei Serbiei, ramasa din minutul 60 in zece oameni, dupa eliminarea lui Marko Gobeljic. Pentru baltic a punctat austriacul Mihret Topcagic (90+6).
In turul secund, Crvena Zvezda va infrunta formatia finlandeza HJK Helsinki, care a trecut de HC Torshavn cu 3-0 si 2-2.Sheriff Tiraspol a fost eliminata din competitie de georgienii de la Saburtalo. In tur, campioana Georgiei a castigat cu 3-0 la Tiraspol, iar in mansa secunda Sheriff s-a impus cu 3-1 la Tbilisi, dupa ce in campioana Moldovei avea 3-0 in min. 11, prin golurile marcate de Liridon Latifi (3), Gaghi Margvelasvili (8, autogol) si Robert Tambe (11), atacant adus de la CFR Cluj. Ognjen Rolovic (59) a marcat golul calificarii echipei georgiene.
La Sheriff au jucat si croatul Antun Palic (ex-Dinamo).
Rezultatele inregistrate in primul tur preliminar:
(+) Skendija 79 (Macedonia) – Kalju Nomme (Estonia) 1-2 (in prima mansa 1-0)
(+) FC Saburtalo (Georgia) – FC Sheriff Tiraspol (R. Moldova) 1-3 (in prima mansa 3-0)
(+) Valletta FC (Malta) – Dudelange (Luxemburg) 1-1 (in prima mansa 2-2)
HB Torshavn (Feroe) – (+) HJK Helsinki (Finlanda) 2-2 (in prima mansa 0-3)
(+) Steaua Rosie Belgrad (Serbia) – Suduva Marijampole (Lituania) 2-1 (in prima mansa 0-0)
Feronikeli (Kosovo) – (+) The New Saints (Tara Galilor) 0-1 ((in prima mansa 2-2)
Echipele precedate de semnul (+) s-au calificat in turul al doilea preliminar.
Programul meciurilor de miercuri din mansa secunda a primului tur preliminar:
Riga (Letonia) – Dundalk (Irlanda) (in prima mansa 0-0)
Rosenborg Trondheim (Norvegia) – Linfield Belfast (Irlanda de Nord) (in prima mansa 2-0)
Qarabag (Azerbaidjan) – Partizani Tirana (Albania) (in prima mansa 0-0)
AIK Solna (Suedia) – Ararat-Armenia Erevan (Armenia) (in prima mansa 1-2)
Ludogoret Razgrad (Bulgaria) – Ferencvaros Budapesta (Ungaria) (in prima mansa 1-2)
Piast Gliwice (Polonia) – BATE Borisov (Belarus) (in prima mansa 1-1)
CFR Cluj (Romania) – FC Astana (Kazahstan) (in prima mansa 0-1)
NK Maribor (Slovenia) – Valur Reykjavik (Islanda) (in prima mansa 3-0)
Sutjeska Niksic (Muntenegru) – Slovan Bratislava (Slovacia) (in prima mansa 1-1)
Celtic Glasgow (Scotia) – FK Sarajevo (Bosnia-Hertegovina) (in prima mansa 3-1)

A murit muzicianul Johnny Clegg

Marti, 16 Iulie 2019, ora 21:39 Cantautorul sud-african Johnny Clegg (66 de ani) a murit marti de cancer, boala cu care a fost diagnosticat in 2015.
Nominalizat la premiile Grammy si laureat al Billboard Music Award, Clegg este cunoscut pentru folosirea dialectului Zulu, pe care il vorbea fluent, in muzica traditionala sud-africana mbaqanga. De asemenea, cantautorul a fost un critic al regimului de apartheid care a divizat societatea sud-africana pana in 1994.
In anul 2012 Johnny Clegg a fost decorat cu Ordinul prezidential sud-african Ikhamanga. A fost de asemenea decorat si de guvernul francez si de autoritatile britanice.
Clegg suferea de cancer pancreatic. El era casatorit cu Jenny, in varsta de 31 de ani, cu care are doi copii – Jesse si Jaron.