
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat vineri, la Bistriţa, că până pe 15 august va fi lansată documentaţia pentru Autostrada Nordului, Petea-Suceava.
„Anunţasem iniţial că undeva în luna septembrie vom lansa documentaţia pentru Autostrada Nordului. (…) Am discutat şi cu compania şi cu cei de la achiziţii, am trezit pe toată lumea aseară, azi noapte – până pe 15 august lansăm documentaţia pentru Autostrada Nordului. Aşa am promis, aşa vom face. Domnului primar de la Beclean i-am spus aşa: că în momentul în care finalizează documentaţia, studiul de fezabilitate, pentru că s-a angajat să-l facă dânsul, în două luni de zile lansăm noi proiectarea şi execuţia’, a declarat ministrul Transporturilor.
„Făcusem o promisiune tot în sala asta în 2017 cu privire la DN 17D Beclean-Cîrlibaba. (…) Până la sfârşitul lunii august dăm drumul şi la proiectare şi execuţie, cu clauze suspensive, cum ne-a învăţat domnul ministru Teodorovici. Să intrăm în linie dreaptă. Deci, astea sunt proiectele pe care ni le asumăm şi, totodată, centura de la Năsăud. Acum două săptămâni a fost o echipă de la Ministerul Transporturilor, a vorbit cu domnul primar despre acest obiectiv şi îl vom băga pe fonduri şi vom lansa documentaţia, tot aşa, sperăm până la sfârşitul lunii septembrie să dăm drumul la documentaţia pentru studiul de fezabilitate’, a mai precizat Cuc.

Varianta ocolitoare Bacău va fi finalizată înainte de termenul stabilit în contract, în condiţiile în care stadiul lucrărilor este de 20%, la două luni de la demararea lucrărilor, potrivit ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc.
„Finalizăm Varianta Ocolitoare Bacău înainte de termenul stabilit în contract! Am verificat lucrările la „Varianta Ocolitoare Bacău” şi am constatat că stadiul fizic este de 20%, în condiţiile în care constructorul a început lucrările în urmă cu 2 luni. O mobilizare exemplară! Chiar dacă vremea nu este optimă pentru lucrări pe şantier, am văzut că utilajele şi muncitorii sunt pe teren şi îşi fac treaba. O astfel de mobilizare aştept din partea tuturor constructorilor care au contracte cu statul român.
Să-şi respecte angajamentul, să lucreze cu seriozitate, să se încadreze în termenul stabilit şi să-şi plătească subcontractorii români!”, a scris Cuc pe pagina sa de Facebook.
„Autostrada Bacău – Braşov intră în linie dreaptă, iar Guvernul PSD merge mai departe cu investiţiile în infrastructură!”, a mai scris ministrul Transporturilor.

Centrul Infotrafic al Poliţiei Române informează că traficul rutier este intens, sâmbătă, pe DN 1, în zona staţiunilor montane.
„Coloană de la km 102 până la intrare în Comarnic şi de la km 128 până la intrare în Buşteni. Coloana s-a format şi de la limita cu judeţul Braşov până la Buşteni. Intens şi din Breaza către Braşov, până la ieşirea în DN 1. Se acţionează pentru fluenţă în ambele staţiuni, unde se circulă cu viteză între 30 – 40 km/h”, precizează Centrul Infotrafic, într-un comunicat de presă.
Un IT-ist se ofera sa repare sistemul din sanatate gratis, multi vor sa i se alature. Statul nu vede, nu aude, oamenii „mor fara sistem”
de Alexandra Sandru Duminica, 28 Iulie 2019, ora 07:38 istemul informatic de sanatate este la pamant de aproape o luna, dand peste cap intreg sistemul medical. Pacienti si medici laolalta fac tot ce pot, primii pentru a primi serviciile de care au nevoie si la care au dreptul legal si constitutional, cei din a doua categorie pentru a le putea oferi, riscand inclusiv sa nu fie platiti pentru ele.
Pana acum, din partea autoritatilor n-am obtinut nicio raza de speranta, ba din contra. Seful Casei de Sanatate a fost inlocuit cu un fost presedinte, Vasile Ciurchea, care, la ora actuala, este cercetat de DNA chiar pentru contracte paguboase legate de sistemul informatic. In plus, Razvan Vulcanescu, fostul sef proaspat „demis”, ocupa acum functia de vicepresedinte al CNAS!
Dancila il pune sef la CNAS pe Ciurchea, cercetat de DNA pentru sistemul informatic: Si eu am avut dosar, trebuia sa plec acasa?
Asadar, suntem in situatia in care blocajul sistemului informatic pare depasit de blocajul din institutiile de stat.
Un sistem informatic este creat insa de IT-isti, si Romania nu duce deloc lipsa de astfel de specialisti. Unul dintre ei este Bogdan Raduta. E pasionat de ce face, a condus echipe de peste 100 de oameni, a creat de la zero companii, e mentor pentru tinerii care-i impartasesc pasiunea si creeaza aplicatii mereu orientate catre oameni si nevoile lor, dorind sa foloseasca avansul tehnologiei pentru a face viata de zi cu zi mai usoara si mai buna. Si in timpul liber se mai uita si la stiri.
Asa a aflat de problema din sanatate si a auzit si cauzele invocate de CNAS pentru blocajul in care se afla. S-a mai documentat putin pe Internet si a decis sa faca un pas in fata, anuntand pe pagina personala de Facebook ca este dispus sa ajute, voluntar, la repararea sistemului si construirea ulterioara a unuia functional, asa ca ii roaga pe cei care-i pot duce mesajul in birourile unde se iau deciziile sa o faca.
„Vazusem cu o seara inainte la TV o stire, dna ministru spunea ca dureaza o saptamana-doua pana sa ajungem la finalitatea problemei… Toata lumea cauta vinovati, dar nu neaparat sa rezolve problema. Asa ca am ridicat mana sa rezolv problema”, ne-a declarat Bogdan Raduta.
Tot la stiri a auzit si explicatii cum ca 98% din capacitatea de stocare a serverelor e ocupata si trebuie facute achizitii noi, care dureaza. Asemenea explicatie i-a parut absurda, avand in vedere ca statul are zeci si zeci de institutii: „Nu pot sa cred ca nu poti sa imprumuti un server de la o alta institutie, ca sa rezolvi problema rapid”.
A vazut, cautand pe Internet, si paginile intregi de comunicate ale Casei despre perioadele in care sistemul nu a functionat. Si aici tinem sa mentionam ca acestea nu sunt toate situatiile in care sanatatea a fost offline. Si acum, a fost nevoie de 10 zile de cand medicii de familie au anuntat defectiunea pentru ca CNAS sa o recunoasca public.
„Sunt zece pagini de comunicate de presa cu intreruperile sistemului. 100 si ceva de intreruperi! Asta m-a dus la propunerea a doua, rescrierea sistemului. Este clar ca e o problema de cand a fost construit”, ne-a spus Raduta.
„Nu e nevoie de bani ca sa ceri ajutorul”
Si, desigur, l-am intrebat si de ce face asta fara a cere bani: „N-am auzit in perioada asta niciun mesaj de la un minister sau de la altul sa se ajute intre ele: ‘va ofer un server’, ‘va ofer angajatii mei de la IT sa rezolve problema’.
De aici am inteles ca totul e legat de bani, conditionat de bani. Si atunci am redus aceasta conditie: nu e nevoie de bani ca sa poti sa ceri ajutor si sa te ajute cineva, haideti sa facem treaba si sa porneasca sistemul”.
Pe masura ce postarea sa s-a viralizat pe Internet, Bogdan Raduta a venit cu o noua oferta, de data asta pentru colegii sai, cine vrea sa i se alature sa faca sistemul sa functioneze. Doar in acea zi a primit peste 10 „adeziuni” la echipa.
„Sunt din toate ariile – infrastructura, software, dezvoltatori… Au zis la fel, ca pun la dispozitie din timpul lor pentru dezvoltarea unui sistem in regim open-source. Ne punem capacitatea intelectuala la dispozitie pentru rezolvarea acelei probleme. Nu spun ca suntem cei mai destepti oameni de pe Pamant, dar suntem oameni care vor sa ajute”, ne-a mai spus specialistul.
Se poate ca un sistem destinat populatiei sa fie intretinut de populatie si nu capusat?
Amintim ca in urma cu un an, sistemul de sanatate s-a aflat in acelasi haos, doar ca pentru o perioada mai scurta. Problema atunci a fost ca SIVECO isi incheiase contractul de mentenanta, Casa nu-l mai prelungise si nici nu incheiase altul, asa ca nimeni nu s-a mai ocupat de platforma. Tot gratuit s-a rezolvat si atunci problema, SIVECO acceptand sa lucreze pro-bono. Compania anunta atunci ca si cauza principala „congestia aparuta din lipsa activitatilor obligatorii de mentenanta”. Ca si acum, de altfel, cand din nou contractul de mentenanta e de mult timp incheiat si, iata, ni se spune ca serverele si-au atins limita.
„Acesta este un sistem de securitate nationala, ca orice sistem de genul asta ar trebui sa aiba protectie. Mentenanta poate fi evolutiva sau corectiva: evolutiva cand se adauga noi capabilitati ale sistemului, corectiva, atunci cand se corecteaza problemele sistemului.
Asta ca nu a fost curatat de jumatate de an… operatiunile astea se fac in mod normal automat, nu trebuie cineva sa intre sa curete. Ar trebui sa fie standard si nu in plus, la orice sistem informatic”, spune Raduta.
Intrebat daca a fost pana cum contactat de cineva fie de la Ministerul Sanatatii, fie de la Casa Nationala, raspunsul a fost negativ.
„Nu inca, nu am trimis adrese la minister, la CNAS, nu am vrut sa fac super valva, am pus un mesaj ca sunt disponibil, pot sa fac si pot sa ajut. Din ce am inteles, mesajul meu a ajuns ‘unde trebuie’, dar nu m-a contactat nimeni”, ne-a spus Raduta.
In postarea sa initiala, ca „plata” cerea construirea unui spital. Spune ca nu e o conditie obligatorie, ci doar ceva ce s-ar putea face cu banii pe care, altfel, statul i-ar fi dat pentru un nou sistem informatic.
„Nu e o conditie, ca nu scriu o linie de cod pana nu vad un spital. Dar daca noi l-am face gratuit, cu banii pe care i-ar fi platit ar putea sa faca un spital”, isi explica cererea specialistul.
L-am intrebat si daca, in cazul in care autoritatile vor primi ajutorul sau si al celor care s-au raliat la idee, se va putea asigura, prin vreo solutie tehnica, faptul ca noul sistem nu va ajunge tot in starea celui vechi, din motivele pentru care de obicei lucrurile ajung sa nu functioneze in tara: incompetenta si coruptie.
Spune ca nu exista solutii magice: „Nu, open source inseamna ca codul e disponibil pentru toata lumea, daca apare o problema, oricine o poate rezolva. Acum, fiind un sistem de siguranta nationala, tine de vointa institutiilor statului de a permite ca un sistem destinat populatiei sa fie intretinut de populatie si doar gazduit de catre minister sau nu”.
Cardul de sanatate nu este functional nici astazi, pentru a 27-a zi consecutiva. Citeste aici mai multe despre problemele sistemului informatic:
Pintea sesizeaza DNA in legatura cu neregulile de la Casa de Sanatate: Exista fapte de natura penala

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a deschis sâmbătă, la Buzău, Festivalul Internaţional al Tomatelor şi al Biodiversităţii, un eveniment aflat la cea de a doua ediţie, la care au participat câteva sute de producători din România, Ungaria, Franţa şi Republica Moldova.
„Avem trei ani agricoli buni, fără precedent, ceea ce le va permite fermierilor să se capitalizeze”, a declarat ministrul Daea.
El a spus că se are în vedere „înfiinţarea unei bănci de gene la Buzău”.
„România are trei mari resurse – apa, solul şi fondul de gene. Avem în vedere înfiinţarea unei bănci de gene la Buzău. Actul normativ de înfiinţare se află în lucru. Au fost unele modificări care necesitau o anumită metodologie pe care a trebuit să o urmăm. Suntem pe drumul cel bun. Aştept să vadă lumina Monitorului Oficial acest act normativ, se va întâmpla în câteva luni, apoi să trecem la treabă să depozităm aici toată ştiinţa, toată preocuparea, pentru că aici e ce are România mai bun”, a precizat Petre Daea.
A doua ediţie a Festivalului Internaţional al Tomatelor şi al Biodiversităţii a fost organizată de Primăria Buzău în colaborare cu Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău şi Grupul Seminţe cu suflet.

Un centru balneoclimateric multifuncţional, care va cuprinde, printre altele, un aquapark şi o zonă de wellness, va fi construit în staţiunea Covasna, potrivit Agerpres.
Primarul localităţii, Gyerő József, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că centrul va fi construit pe o suprafaţă de teren de aproape trei hectare, pe strada Brazilor, în imediata vecinătate a pârtiei de schi, iar investiţia este prevăzut în Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Covasna.
Potrivit acestuia, viitorul centru va valorifica factorii terapeutici naturali de care dispune staţiunea – apa minerală, gazul mofetic şi aerul puternic ionizat – şi va contribui la diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber, urmând să fie deschis atât pentru turişti, cât şi pentru localnici.
Terenul va fi împărţit în două parcele aproximativ egale, pe una dintre ele urmând să fie construit centrul balnear, care va avea, printre altele, un ştrand, bazine interioare şi exterioare ce vor putea fi încălzite şi folosite şi pe timpul iernii, spaţii de alimentaţie publică şi de agrement, terenuri de sport şi de joacă pentru copii, precum şi o zonă de spa şi wellness, cu saune, hidromasaj, cascadă de gheaţă, camere pentru masaj şi camere de relaxare.
Pe cea de-a doua parcelă va fi construit, de către un antreprenor care va obţine în prealabil acest drept, un hotel cu o capacitate de peste o sută de locuri, iar cele două clădiri vor fi unite printr-o pasarelă, pentru a se putea asigura accesul clienţilor către centrul balnear.
Autorităţile locale au aprobat suma necesară pentru realizarea studiului de fezabilitate, iar construcţia centrului, evaluată la peste 5 milioane de euro, va fi realizată din bugetul local, din programe guvernamentale sau externe.
Primarul Gyerő József a mai spus că, până de curând, staţiunea Covasna a atras, în general, turişti veniţi la odihnă şi tratament cu bilete subvenţionate de stat, dar în ultimii zece ani, după construirea mai multor hoteluri de patru stele, s-a înregistrat o schimbare, devenind interesantă şi pentru „turiştii cu bani”.
Acesta şi-a exprimat convingerea că viitorul centru va contribui şi mai mult la dezvoltarea oraşului şi a turismului în zonă.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene cel mai scăzut număr de maşini la 1.000 de locuitori în 2017 se înregistra România (261 pe mia de locuitori), Ungaria (355) şi Letonia (356) şi Croaţia (374), arată datele publicate miercuri de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
În schimb, cele mai multe maşini se înregistrau în 2017 în Luxemburg (670 pe mia de locuitori), Italia (625), Finlanda (617), Malta (613) şi Cipru (609).
În 2017, Germania a raportat cel mai mare număr de maşini (46 milioane), urmată de Italia (37 milioane) şi Franţa (32 milioane).
În perioada 2013 – 2017 a crescut semnificativ numărul automobilelor înmatriculate în Slovacia (18%), Cehia şi Portugalia (ambele cu 17%), Estonia (15%), Malta şi Ungaria (ambele cu 14%).
Eurostat precizează că în cazul României sunt valabile datele din 2015, iar în cazul Italiei, datele din 2016.