Avertizare meteo de vreme rea in 12 judete Duminica, 28 Iulie 2019, ora 10:24 dministratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis, duminica, o alerta de vreme rea – un cod galben valabil pentru opt judete si un cod portocaliu valabil pentru patru judete.Astfel, incepand de duminica, 28 iulie, ora 14, pana luni, 29 iulie, ora 10, este valabil un cod galben de vreme rea in judetele marcate pe harta.In intervalul mentionat, in Crisana, Banat, Oltenia si sud-vestul Transilvaniei, precum si in zonele montane, vor fi vijelii, descarcari electrice, averse ce vor avea si caracter torential si, pe arii restranse, grindina. Cantitatile de apa vor depasi 20…30 l/mp si, izolat, 40 l/mp.
Astfel de fenomene, dar pe suprafete mai restranse si in intervale scurte de timp, se vor semnala si in restul teritoriului.
De asemenea, in intervalul duminica, 28 iulie, ora 18 – luni, 29 iulie, ora 06, este in vigoare un cod portocaliu de vreme rea.
In intervalul mentionat, in judetele Caras-Severin, Mehedinti, Gorj si Dolj, vor fi perioade cu averse torentiale, intensificari puternice ale vantului cu rafale de peste 70…80 km/h, frecvente descarcari electrice si grindina. In intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitatile de apa vor depasi 35…40 l/mp si, izolat, 50…60 l/mp.
ANM informeaza si ca local, in zonele de campie si podis, in dupa-amiaza zilei de duminica, 28 iulie, va fi canicula, disconfort termic accentuat, iar indicele temperatura-umezeala (ITU) va atinge sau va depasi pragul critic de 80 de unitati.
In functie de evolutia si intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM va actualiza prezentul mesaj prin avertizari de vreme severa imediata.
Dupa ce a topit Europa, valul de caldura se deplaseaza inspre Groenlanda. Ce urmeaza
Duminica, 28 Iulie 2019, ora 07:45 Valul de canicula care a dus la depasirea recordurilor de temperatura in multe locuri din Europa, in aceasta saptamana, se deplaseaza inspre Groenlanda, unde va topi miliarde de tone de gheata, spun oamenii de stiinta.
Venit din Africa de Nord, acesta a adus la Paris temperaturi de aproape 43 de grade, inregistrandu-se record dupa record in mai multe locuri de pe continent, arata Live Science, care citeaza Accuweather.com.
World Meteorological Organization (WMO) a anuntat ca valul de canicula se indreapta inspre Groenlanda, care deja a pierdut peste 170 de miliarde de tone de gheata in iulie si 80 de miliarde in iunie.
Va urma un nou val de topire accelerata a ghetarilor, a explicat Twila Moon, om de stiinta american.
Topirea accelerata a ghetarilor, in timpul verii, a devenit mai degraba norma si nu exceptie in Groenlanda, inca in 2006. Se pierde tot mai multa gheata an de an, arata statisticile.
Iar implicatiile vor fi serioase in intreaga lume, cresterea nivelului marii si fenomenele climatice extreme fiind doar cateva dintre acestea, spun oamenii de stiinta.
„Ce se intampla in zona arctica nu ramane doar acolo”, avertizeaza un alt cercetator, Joyce Msuya.
In anii 70 si 80, Groenlanda a pierdut, in medie, 50 de miliarde de tone de gheata anual. In perioada 2010 – 2018, s-a ajuns la pierderi medii anuale de 290 de miliarde de tone. Iar anul acesta s-au depasit recordurile din 2012.
Vestea buna e ca pierderile dintr-un an nu sunt cruciale. Vestea rea e ca un astfel de fenomen care se intinde pe mai multi ani va duce la pierderi iremediabile, cu implicatii in toate colturile planetei.
Vezi si Recorduri de caldura in 2019: Din Europa pana la Polul Nord .P.
Suntem predispusi la bolile cardiace pentru ca am pierdut o gena, in urma cu 2 – 3 milioane de ani
Duminica, 28 Iulie 2019, ora 00:00 Pierderea unei singure gene, de-a lungul evolutiei speciei noastre, ne-a facut vulnerabili la bolile cardiace, arata un studiu recent realizat de cercetatorii americani.
Potrivit oamenilor de stiinta de la Universitatea California din San Diego, acest lucru s-a intamplat in urma cu 2 – 3 milioane de ani, relateaza Medical Xpress.
Pierderea genei CMAH, responsabila de producerea proteinei Neu5Gc (acid sialic) a mai avut ca urmare si cresterea riscului in urma consumului carnii rosii, implicit a unor tipuri de cancer.
Tot acest episod din evolutia noastra ne-a facut mai putin fertili, dar, in mod interesant, ne-a marit abilitatea de a alerga pe distante lungi.
In cadrul studiului realizat la universitatea amintita, oamenii de stiinta au dezactivat gena CMAH la unii soareci, ceilalti servind ca grup de control. S-a observat ca subiectii in cazul carora se intervenise genetic au aratat o predispozitie catre arterogeneza, procesul de formare a depozitelor de grasimi in interiorul arterelor. Practic, s-a facut primul pas, decisiv, catre bolile cardiace.A.P.
Un femur gigant de dinozaur, descoperit in sud-vestul Frantei
Sambata, 27 Iulie 2019, ora 16:23 Oameni de stiinta de la Muzeul National de Istorie din Paris au descoperit un femur de dinozaur intr-un sit aflat in sud-vestul Frantei, unde au gasit numeroase fosile in ultimul deceniu.Femurul cu o lungime de 2 metri gasit in Angeac ar fi apartinut unui sauropod, dinozaur ierbivor.Sauropodele, comune in era Jurasic, erau unele dintre cele mai mari animale care existau pe Pamant.Paleontologii s-au aratat uimiti de stadiul bun de conservare a osului. „Putem observa insertiile muschilor si tendoanelor si cicatrici”, a spus Ronan Allain pentru Le Parisien, citat de BBC. „Este ceva rar pentru fragmente mari care au tendinta de a se narui”.Astfel de dinozauri, care au trait cu mai mult de 140 de milioane de ani in urma, cantareau intre 40 si 50 de tone, a mai spus Allain.
Peste 100 de incendii in zona arctica. Focurile din Groenlanda, Siberia si Alaska produc fum vizibil din spatiu
Sambata, 27 Iulie 2019, ora 15:45 Zona arctica trece prin cel mai dificil sezon de incendii din istorie, cu flacari uriase in Groenlanda, Siberia si Alaska ce produc fum vizibil din spatiu.
Regiunea a inregistrat cea mai calduroasa luna iunie din istorie. De la inceputul acelei luni, peste 100 de incendii de vegetatie au ars Cercul Arctic. In Rusia, au izbucnit astfel de incendii in 11 dintre 49 de regiuni, scrie The Guardian.
Organizatia Mondiala Meteorologica (WMO), serviciul de monitorizare climatica a Natiunilor Unite, a spus ca acestea sunt „fara precedent”.
Cele mai mari flacari, cauzate – dupa cum cred specialistii – de fulgere au fost in Irkutsk, Krasnoyarsk si Buryatia. Vantul duce fumul departe, astfel ca in Novosibirsk, cel mai mare oras din Siberia, a fost afectata calitatea aerului.
In Siberia, temperatura medie in luna iunie a fost cu 10 grade Celsius mai mare decat media lunii iunie calculata in intervalul 1981 – 2000.
In Groenlanda, incendiul din Sisimiut, detectat pe 10 iulie, a izbucnit in timpul unei perioade neobisnuit de calde si secetoase, cand suprafata inghetata a inceput sa se topeasca mai devreme cu o luna decat in mod normal.
In Alaska, 400 de incendii au fost raportate.
Mark Parrington, cercetator la Climate Change Service si Atmosphere Monitoring Service pentru programul european Copernicus Earth Observation, a descris extinderea fumului drept „impresionanta”.
Thomas Smith, geograf la London School of Economics, a declarat pentru USA Today ca incendii de astfel de dimensiuni nu au fost vazute in inregistrarile satelit din ultimii 16 ani.
Astfel de incendii pot dura zile sau luni si produce cantitati semnificative de gaze cu efect de sera. „Acestea sunt unele dintre cele mai mari incendii de pe planeta, unele dintre ele afectand o suprafata mai mare de 100.000 de hectare”, a spus Smith.
Incendiile din luna iunie 2019 din zona arctica au produs mai mult dioxid de carbon decat toate incendiile din zona produse in aceeasi luna din 2010 si 2018 impreuna, a mai explicat el.
Doar in luna iunie a acestui an, WMO a transmis ca incendiile din regiunea arctica au emis 50 de megatone de CO2, egal cu emisiile produse de Suedia intr-un an.
Cel mai ciudat sistem binar: stelele orbiteaza la viteze fara precedent
Duminica, 28 Iulie 2019, ora 08:14
La aproximativ 7.800 de ani-lumina fata de Terra, atronomii au decoperit un sistem binar bizar: cele doua stele care il formeaza au o perioada de orbitare de numai 6,91 minute.
Este cea mai mica perioada de orbitare observata pana acum la un sistem de acest fel, arata Science Alert, care citeaza un raport publicat in jurnalul Nature.Sistemul binar, numit de catre astronomi ZTF J1539+5027 sau J1539, este format din doua stele pitice albe. Orbita celor doua stele este atat de restransa ca ar putea incapea in interiorul planetei Saturn.Una dintre cele doua stele ale sistemului, cea principala, are aproximativ 60% din masa Soarelui nostru, avand insa un volum mic, egal cu cel al Terrei. A doua are doar 20% din masa Soarelui, insa este mult mai mare decat prima.
Interesant este ca, peste circa 130.000 de ani, perioada orbitala va ajunge la numai 5 minute, aproximeaza astronomii. Din acel moment, e posibil ca stelele sa se uneasca, formand o supernova.
A.P.Duminica, 28 Iulie 2019, ora 08:14
