
În plină criză de supra-lichiditate a sistemului bancar, pe fondul dezvoltării plasamentelor financiare preponderent pe leu, Raiffeisen Bank s-au gândit că cea mai bună soluţie pentru maximizarea profitului este scoaterea din ofertă a depozitelor în euro, ca instrument de economisire. Astfel, banca a decis să renunţe la toate depozitele în euro ale populaţiei şi IMM-urilor, singurele valute acceptate fiind lei şi dolari. Singurii deponenți care au dreptul să deschidă conturi în euro la Raiffeisen Bank sunt multinaţionalele. Un alt produs scos din ofertă sunt conturile minorilor deschise la ei la bancă.
Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate.
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) prelungeşte până la iarnă suspansul privind câştigătorul licitaţiei pentru 100 de tramvaie. Iniţial, trebuia finalizată până pe 15 august evaluarea ofertelor celor doi participanţi care se bat pe cel mai mare contract de tramvaie din ţară.
PMB i-a anunţat pe cei doi participanţi la licitaţia pentru 100 de tramvaie că perioada de evaluare a ofertelor se prelungeşte cu patru luni, până pe 15 decembrie.
„Perioada de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de licitaţie deschisă online pentru atribuirea contractului de furnizare având ca obiect ‘Achiziţionare a 100 de tramvaie’ a fost prelungită până la data de 15 decembrie 2019”, se arată într-o înştiinţare a PMB, publicată luna aceasta pe platfoma de achiziţii publice SICAP.
Licitaţia, blocată în etapa evaluării tehnice
În prezent, licitaţia apare în SICAP ca fiind tot în etapa evaluării tehnice, deşi PMB anunţa încă din luna mai finalizarea acesteia.
„În prezent, a fost elaborat Procesul verbal de evaluare a propunerilor tehnice şi încărcat în SICAP, în vederea validării de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP). Imediat ce se va obţine validarea de către ANAP, Comisia de evaluare va continua evaluarea ofertelor admisibile prin evaluarea propunerilor financiare”, anunţa PMB în luna mai printr-un comunicat.
Dar, iată că este deja august, iar procedura nu a trecut încă în următoarea etapă, cea a evaluării financiare.
Pentru a desluşi acest mister, ECONOMICA.NET a adresat întrebări încă de la finele lunii iulie atât Primăriei Bucureşti, cât şi ANAP.
Până la momentul publicării articolului, au răspuns solicitării noastre doar reprezentanţii ANAP.
Probleme cu condiţiile de calitate şi regularitate?
Bogdan Puşcaş, preşedintele ANAP, a explicat că instituţia pe care o conduce a emis „patru avize conform condiţionate” pentru faza evaluării propunerilor tehnice. Ce înseamnă asta?
Avizul conform condiţionat se emite atunci când se constată că NU sunt îndeplinite condiţiile cu privire la aspectele de calitate şi/sau de regularitate. Dacă ar fi fost îndeplinite aceste condiţii, ANAP ar fi emis aviz conform necondiţionat.
Oficialul ANAP a mai spus că stabilirea termenelor pentru finalizarea licitaţiei este atributul exclusiv al comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul PMB.
Amintim că la licitaţia PMB pentru 100 de tramvaie au depus oferte pe 15 martie turcii de la Durmazlar şi asocierea româno – chineză Astra Vagoane Călători – CRRC Sifang.
În aprilie, turcii de la Durmazlar au prezentat presei din România modelul lor de tramvai, fabricat în oraşul industrial Bursa şi au dat asigurări că au capacitatea de producţie necesară pentru a onora o comandă uriaşă precum cea din Capitala României.
Pe de altă parte, nu este clar ce tramvai oferă la Bucureşti celălalt competitor, asocierea româno – chineză. Deşi producătorul român Astra Vagoane Călători figurează ca lider al asocierii, acesta are deja alte comenzi de onorat de pe urma licitaţiilor din ţară unde a participat singur şi a oferit modelele Imperio şi Autentic. De asemenea, chinezii produc la rândul lor propriul model de tramvai.
În piaţă se mai vorbeşte şi despre dificultăţi în respectarea termenelor de livrare a tramvaielor, din această cauză fiind anulate de altfel unele licitaţii pentru tramvaie.
Primăria Muncipiului Bucureşti a publicat pe 11 decembrie 2018 anunţul pentru achiziţia a 100 de tramvaie, valoarea estimată a contractului fiind de 845,68 milioane de lei, fără TVA (180 milioane de euro).
Tramvaiele trebuie să aibă 36 de metri, podeaua coborâtă integral şi cinci uşi duble. Contractul include, de asemenea, piesele de schimb, consumabilele, serviciile de punere în funcţiune, servicii de întreţinere, service şi remedierea defecţiunilor pe perioada garanţiei. Totodată, câştigătorul va asigura şi şcolarizarea personalului care va opera tramvaiele.

Modernizarea Gării de Nord: CFR a primit o ofertă la licitaţia pentru studiul de fezabilitate
CFR Infrastructură a primit o singură oferta la licitaţia de elaborare a studiului de fezabilitate pentru modernizarea Gării de Nord. Reabilitarea celei mai mari gări din România se realizează şi în perspectiva introducerii unor trenuri de mare viteză către oraşe precum Istanbul, Budapesta, Viena, Varşovia şi Kiev.
Oferta a fost depusă de Consis Proiect SRL, firmă din sectorul 2 membră a unui grup spaniol. Aceasta are ca subcontractor Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.
Valoarea estimată a contractului este de 15,55 milioane de lei iar durata lui este de 198 de zile (6,6 luni).
Obiectivele specifice reabilitării staţiei CF Gara de Nord Bucureşti sunt următoarele:
• Regenerarea urbană a zonei Gara de Nord pe principiile de smart city / creative city / green city;
• Folosirea resurselor provenite din activele valoroase ale CFR pentru realizarea eurogării și a optimizării operațiunilor feroviare pentru călători fără subvenții din partea statului;
• Stimularea transportului regional/ local/ periurban/ urban pe calea ferată similar cu alte stații feroviare din Europa;
• Perspectiva introducerii transportului feroviar cu trenuri de mare viteză pe rute interne și internaționale (Istanbul, Budapesta, Viena, Varsovia, Kiev etc);
• Modernizarea / consolidarea / repararea clădirilor din stația de călători București Nord, precum și spaţiile destinate serviciilor pentru călători și zona comercială și asigurarea facilităților pentru persoanele cu mobilitate redusă, handicap vizual, auditiv;
• Asigurarea cu sisteme noi de ventilație/ încălzire;
• Înlocuirea instalațiilor electrice, sanitare, termice etc;
• Ridicarea nivelului peroanelor în conformitate cu standardele europene în vigoare și reabilitarea copertinelor; • Reabilitarea liniilor din staţie;
• Refacerea sistemului de drenaj;
• Montarea de panouri fonoabsorbante şi/sau soluţii alternative de reducere a nivelului de zgomot;
• Modernizarea echipamentului de telecomunicaţii inclusiv informare a publicului călător;
• Asigurarea elementelor de siguranță şi confort pentru calători reprezentate de balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilități, garduri de protecție între linii etc
Tramvaiele liniei 41 revin de la 1 septembrie, dar pe Podul Grant vor circula pe un singur fir – surse
Tramvaiele vor circula din nou pe linia 41 de la 1 septembrie, însă pe Podul Grant se va merge pe un singur fir, au spus pentru ECONOMICA.NET surse apropiate situaţiei. De asemenea, vor continua să circule şi autobuzele care înlocuiesc astăzi cel mai utilizat mijloc de transport în comun de suprafaţă din Bucureşti.
Circulaţia tramvaielor 41 va fi reluată de la 1 septembrie iar pe Podul Grant se va circula în sistem „paletă”, au spus sursele noastre. Adică la intrarea şi ieşirea de pe pod vor fi puse macazuri iar un tramvai din direcţia Turda – Crângaşi va aştepta să treacă cel de pe sensul Crângaşi – Turda pentru a traversa podul. Și invers.
Pentru a face faţă numărului mai mare de călători şi pentru că tramvaiele vor circula pe un singur fir pe Podul Grant, Primăria Capitalei vrea să menţină în circulaţie şi autobuzele care înlocuiesc astăzi tramvaiul 41.
Situaţia va continua până la refacerea liniei de tramvai pe sensul Turda – Crângaşi. Luni, 5 august, au fost deschise ofertele la licitaţia pentru traversele ce urmează să fie montate pe Podul Grant.
„La reabilitarea Pasajului Grant se lucrează la diverse detalii până când sosesc traversele pentru linia de tramvai (foto jos). Întârzierea acestei licitaţii a condus la o schimbare de planuri – va reveni tramvaiul de la 1 septembrie, dar va circula pe un singur fir, în timp ce lucrările se vor desfăşura pe celălalt fir. Atenţie la termenul de 1 septembrie pentru revenirea tramvaiului – este cel asumat pentru această lucrare, dar 41 este momentan oprit şi pentru încă alte două şantiere!”, spun şi reprezentanţii Asociaţiei Metrou Uşor.
Dacă lucrările de reabilitare a Podului Grant nu vor fi gata până la 1 septembrie, alt proiect ar putea trece „testul tramvaiului 41”.
Este vorba despre Pasajul Ciurel, care a traversat integral Şoseaua Virtuţii. Marţi, 6 august, subantreprenorul portughez Martifer a montat ultima grindă din cele opt peste şosea şi linia tramvaiului (foto jos).
De asemenea, antreprenorul general, asocierea Max Boegl – Astaldi, a montat până marţi dimineaţa 32 dintre cele 48 de hobane ale podului suspendat.
Deşi mai este mult de muncă până la finalizarea Pasajului Ciurel, cei implicaţi în proiect spun că de la 1 septembrie acest şantier nu va mai fi o piedică în calea reluării circulaţiei auto şi a tramvaiului 41.
Primele semne că Metroul de Drumul Taberei nu va fi gata în 2019
Dacă la Pasajul Ciurel şi Podul Grant există semne de activitate, la viitoarea staţie de metrou Parc Drumul Taberei, unde au avut nevoie de întreruperea circulaţiei pe linia 41, nu se întâmplă aproape nimic notabil, mai observă reprezentanţii Asociaţiei Metrou Uşor (foto jos).
Circulaţia tramvaiului 41 va fi reluată însă indiferent dacă lucrările de deviere din zona parcului vor fi sau nu terminate până la 1 septembrie, susţin sursele noastre.
Ţinând cont de această întârziere, şansele ca Metroul de Drumul Taberei să fie deschis circulaţiei anul acesta scad pe zi ce trece.
Circulaţia tramvaielor liniei 41 a fost suspendată începând din 29 iunie 2019, pentru realizarea unor lucrări la Pasajul Ciurel, staţia de metrou Parc Drumul Taberei şi la Podul Grant. Încă de atunci, termenul asumat pentru reluarea circulaţiei era de 1 septembrie 2019.