Exact acum 100 de ani, un regiment militar românesc, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu a intrat în Budapesta, unde a reinstaurat ordinea socială, după ce guvernul comunist din Ungaria, condus de Bela Kun, a instaurat teroarea și dezordinea. Trupele române au intrat în Budapesta pe data de 4 august 1919 și au stat până în luna noiembrie 1919, când s-au retras pe actuala graniță de vest a României.Camera de Comerț și Industrie a României, prin președintele Mihai Daraban, s-a ocupat de un proiect cu totul excepțional: de a reduce la lumină marile valori ale neamului românesc.

Generalul de armată Gheorghe Mărdărescu a fost comandantul trupelor militare românești trimise în Ardeal după decembrie 1918 și strategul care a reușit să învingă trupele maghiare care doreasu să recucerească Transilvania.

Și mai puțină lume știe faptul că generalul Mărdărescu a întocmit planurile de luptă de la Oituz, Mărăști și Mărășești, din Primul Război Mondial, lupte în care armata română a ieșit învingătoare.

Fotografia de pe pod

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, a declarat că a dorit să ridice o statuie în memoria generalului Mărdărescu, deoarece și înainte de 1989, dar și după, istoria a ocolit acest subiect glorios din istoria armatei române:

„Pe mine, personal, m-a obsedat opinca pusă pe Parlamentul din Budapesta. După cum știți, este vorba despre izgonirea bolșevicilor din Ungaria. În tot ce era manual de istorie înainte de 1989, acest capitol era complet cenzurat. Din păcate, subiectul nu a fost revitalizat după Revoluție, când s-a discutat foarte puțin”.

Statuia de la Cluj a fost realizată după o fotografie a generalului Mărdărescu, din timpul ocupației din 1919, de pe un pod din Budapesta. „Noi am realizat o documentare istorică a personalității generalului Mărdărescu. Am adunat fotografii pe care le-am predat sculptorului Ministerului Apărării Naționale, colonelul Valentin Tănase, care a realizat statuia din bronz. Pot să vă spun că proiectul a costat undeva la 100.000 de euro”, a mai spus Mihai Daraban.

La inaugurarea de ieri a statuii generalului Mărdărescu de la Cluj au participat președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, ministrul Apărării, Gabriel Leș, dar și șeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă.

Strănepotul generalului, prezent la inaugurare

Discret, în public, un bărbat trecut de 60 de ani, plângea de emoție. Înalt și slab, bărbatul se recomandă Gheorghe Vladimir Mărdărescu, strănepot al generalului Mărdărescu. În prezent, profesor universitar, Vladimir Mărdărescu a venit la Cluj cu fotografia străbunicului său, în uniforma de paradă a armatei române.

„Era un bărbat autoritar și clar. Nu iubea trădătorii de niciun fel. Era un militar pur sânge. Iubea țăranul și soldatul despre care spunea că au îndurat răutățile și greutățile istoriei”, povestește profesorul Mărdărescu despre înaintașul său.

Înaintea luptei pe care regimentele românești, în frunte cu Regimentul 4 Vânători, au dat-o cu armatele lui Bela Kun, generalul Mărdărescu a mers în fața trupelor și i-a îmbărbătat.

Profesorul Mărdărescu spune că mesajul a fost scris de general pe o foaie pe care a moștenit-o din tată în fiu. „Dragi soldați! În pericol nu este România. În pericol este numele român și tot ce înseamnă românește. De aceea, vă cer ca asemenea răzeșilor din vechime, încă o dată să puneți pieptul agresorilor din fața voastră și să le frângeți gâtul și trufia”, a mai spus profesorul Mărdărescu, care știe pe de rost acest îndemn.

A venit cu poza tatălui

Inaugurarea statuii generalului Mărdărescu, la înițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României, a stârnit un viu interes din partea clujenilor.

La un moment dat, de statuie s-a apropia un clujean trecut bine de 75 de ani. Se numește Mărie Miron și are în mână o fotografie, care înfățișează un grup de ofițeri din Regimentul 4 Vânători, care a intrat primul în Budapesta. În fotografie se pot vedea generalul Mărdărescu, generalul Moșoiu, dar și maiorul Ion Antonescu, care după 1940 a avut rangul de mareșal și conducător al Guvernului României. „De la tata știu toate poveștile despre generalul Mărdărescu. Era un strateg militar de excepție. Soldații îl iubeau foarte tare, așa încât au ales ca pe 4 august 1919, chiar de ziua generalului Mărdărescu, să-i dea onorul, în pas de defilare, pe bulevardul Andrasi Utca, din Budapesta”, spune clujeanul.

Tatăl lui Miron a luptat mai mulți ani sub comanda lui Mărdărescu. „După unirea Transilvaniei cu România, prima unitate românească avansată, din Transilvania, a fost Regimentul 4 Vânători, care a fost cantonat la Turda, în data de 18 decembrie 1989, până când regimul comunist de la Budapesta, sub comanda lui Bela Kun, a atacat Ardealul. Au fost mai multe lupte, marea majoritate date pe malurile Tisei. În cele din urmă, în data de 26 iulie 1919, ungurii au fost învinși. De la această dată, s-a stat în expectativă. Știu de la tata că un diplomat italian a insistat foarte mult ca românii să nu intre în Budapesta. În cele din urmă, la comanda maiorului Ion Antonescu, șeful operativ al Statului Major General al Armatei 1, s-a dat ordinul de a se intra în Budapesta”, a mai spus Mărie Miron.

Gică Hagi a lansat un atac devastator la Radu Mazăre: „Ați văzut cum arată Constanța? S-a renovat vreo școală generală, un teatru? N-au existat 20-50 de milioane să se renoveze un spital?”