Veste bună pentru români. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 3,15%, cel mai scăzut nivel din iunie 2018
Publicat: Miercuri, 28 August 2019 11:04 // Actualizat: Miercuri, 28 August 2019 11:04 // Sursa: romaniatv.net
Autor: Filip Stan
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,06%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Naţională a României (BNR). Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 3,15%, cel mai scăzut nivel din iunie 2018.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.
Euro începe ziua la 4,72 lei, aproape de cursul anunţa ieri de BNR.
Euro rămâne la 4,72 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 24 iulie 2019, euro a atins cea mai scăzută valoare în faţa leului din 10 iunie 2019 (4,7194 lei faţă de 4,7182 lei). Pe 28 iunie, moneda europeană a atins cea mai ridicată valoare din 3 iunie 2019. Pe 24 mai 2019, vinerea care a precedat alegerile europarlamentare, cursul oficial anunţat de BNR a fost de 4,7612 lei/euro). Maximul istoric în faţa leului a fost înregistrat pe 25 ianuarie 2019 când BNR a anunţat un curs de 4,7648 lei/euro.
Băncile comerciale au anunţat pe 28 august cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,75 lei şi 4,80 lei.
Dolarul creşte la 4,27 lei, faţă de 4,26 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 1 august dolarul a atins cea mai ridicată valoare în faţa leului din 10 martie 2017 – 4,2858 lei. Pe 24 iunie, moneda americană a atins cel mai mic nivel în faţa leului din 1 februarie 2019. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.
Lira sterlină a rămas ieri la 5,20 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 13 august 2019, moneda britanică a atins cel mai scăzut nivel din septembrie 2017: 5,0921 lei.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,7277 lei/euro, 4,2688 lei/dolar, 5,2067 lei/liră sterlină, 4,3403 lei/franc elveţian.
ROBOR la trei luni a scăzut ieri la 3,05%, faţă de 3,06%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cel mai scăzut nivel de la 1 august 2019
ROBOR la şase luni a scăzut ieri la 3,14%, faţă de 3,15%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cea mai mică valoare din 21 iunie 2018.
BNR a anunţat noul IRCC valabil de la 1 iulie: 2,63%, faţă de 2,36%, cel anunţat pe 2 mai 2019.
ROBOR 2019 – IRCC BNR a anunţat pe 2 mai, pentru prima dată, noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, numit pe scurt IRCC. Cotaţia a fost de 2,36%.
Aurul a scăzut uşor ieri la 211,1312 lei pentru un gram faţă de nivelul de ieri, 211,5392 lei pentru un gram, când a atins un nou record istoric în faţa leului, conform datelor disponibile pe site-ul BNR. Nu există date pe site-ul băncii centrale pentru valorile metalului preţios înainte de 2005.
Marius Budăi, anunţ despre plata pensiilor majorate: „Nu îmi permit să îi panichez”
Publicat: (acum 9 ore) // Actualizat: (acum 9 ore) // Sursa: romaniatv.net
Marius Budăi, ministrul Muncii, a făcut noi precizări cu privire la majorarea pensiilor de la 1 septembrie, în direct la România TV. Ministrul a precizat și faptul că planul de majorări va continua și în 2020.
Ministrul Muncii a explicat că majorările vor continua conform planului și în 2020. „Sigur că legea pensiilor nu este o lege care să fie pusă în aplicare ușor. Dar avem nevoie de un lucru și o spun cu toată sinceritatea. Avem nevoie de iubire de părinții și bunicii noștri pentru că au un nivel al veniturilor din pensie, încă mic. Vă asigur că așa cum avem noi proiecțiile pentru 2020, se poate”, a mai precizat ministrul Muncii.
Pensionarii își pot calcula veniturile modificate din luna septembrie dacă adună numărul de puncte de pensie cu suma de 1265 de lei.
Litoralul pentru toţi 2019. Preţuri de la 50 de lei pe zi. Când începe
Publicat: (acum 14 ore) // Actualizat: (acum 14 ore) // Sursa: romaniatv.net
Autor: Iulian Tudor
Programul „Litoralul pentru toţi” începe la 1 septembrie, cu preţuri de la 50 la 140 de lei pe zi, iar biletele se pot cumpăra şi cu vouchere de vacanţă. 49 de hoteluri s-au înscris în program. FPTR susţine că multe hoteluri refuză rezervările în septembrie din cauza lipsei de angajați.
Citeşte şi Programul „Litoralul pentru toţi” aduce preţuri cu 70% mai mici faţă de vârful de sezon
„Aflat la a 36-a ediție, programul special prezintă același interes din partea turiștilor ca și acum 18 ani, când a fost lansat, fiind singurul program social din România susținut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone. Pentru a veni în sprijinul turiştilor, multe hoteluri intrate în program mențin aceleași tarife nemodificate de 7 ani, deși costurile utilităților au suferit în toată această perioadă majorări de peste 60%, iar în unele cazuri chiar s-au dublat. Și în cadrul acestei ediții, sejururile pot fi achitate și cu vouchere de vacanță”, arată FPTR.
Potrivit federației, pentru al treilea an consecutiv, turismul din România și în special hotelurile de pe litoral se confruntă cu o criză a forței de muncă fără precedent, multe hoteluri refuzând rezervări în septembrie din cauza lipsei de personal. Cu toate acestea, până acum s-au înscris în program 49 hoteluri din toate stațiunile de pe litoral, care pun la dispoziție 3.675 de locuri în fiecare dintre cele patru serii.
Nuclearelectrica a încheiat cu SDEE Transilvania Sud un contract de livrare energie electrică în valoare de circa 13 milioane leiSocietatea Naţională Nuclearelectrica a încheiat cu Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud un contract în sumă de 12,868 milioane lei pentru vânzarea de energie angro în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2020, conform unui raport remis, joi, Bursei de Valori Bucureşti.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie pe PCCB-NC (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale-Negociere Continuă), iar SDEE Transilvania Sud a constituit garanţii de 2,719 milioane lei.
Valoarea scrisorii de garanţie de bună execuţie emisă de Nuclearelectrica are o valoare de 1,286 milioane lei şi valabilitate până la 25 ianuarie 2021.
Orange ar fi cumpărat Romtelecom. Perfectarea tranzacţiei a intrat pe ultima sută de metri – surse
După vizita de la guvern a lui Srini Gopalan, membru în boardul Deutsche Telekom, şi a lui Charalampos Mazarakis, directorul Financiar al grupului OTE, de săptămâna trecută, grupul german ar fi luat acordul pentru vânzarea diviziei de telefonie fixă, fostul Romtelecom, către Orange. Tranzacţia a intrat pe ultima sută de metri. Surse din companie spun că în curând se va decide şi vânzarea fostei Cosmote (divizia de telefonie mobilă) către omului de afaceri bulgar Spas Roussev, în spatele căruia s-ar afla fonduri de investiţii ruseşti. Despre postul TV nu există încă informaţii clare.
Srini Gopalan, membru în boardul Deutsche Telekom (DT), responsabil de afacerile din Europa ale gigantului german, s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, pentru a discuta cu reprezentanţi ai Guvernului României despre planurile de vânzare a acţiunilor la grupul Telekom România şi cu ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, spun surse din companie.
Întrevederea cu reprezentanţii Guvernului României, care mai deţine 46% din Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom), a fost necesară pentru obţinerea acordului de vânzare în special a reţelei de telefonie fixă, care este de importanţă strategică şi are un statut special. Aceleaşi surse spun că, în urma acestor întâlniri, s-a dat acordul pentru vânzarea pachetului de 54% din acţiuni deţinute de Deutsche Telekom la fosta Romtelecom.
Drept urmare, săptămânile viitoare membri din conducerea celor două companii internaţionale vor tot veni în România. Săptămâna viitoare este posibil să se decidă şi vânzarea diviziei Telekom Mobile (fostul Cosmote) către omul de afaceri bugar Spas Roussev, în spatele căruia s-ar afla fonduri de investiţii ruseşti. Telekom Mobile este deţinută în proporţie de 70% de Telekom Romania Communications şi 30% de OTE, care este deţinut la nivel global în proporţie de peste 40% de Deutsche Telekom. Cei cu drept de vânzare în ambele tranzacţii sunt OTE Group, Deutsche Telekom doar supervizează.
Telekom România reunește operațiunile fostelor companii Romtelecom și Cosmote, care, în prezent, se numesc Telekom Romania Communications și respectiv Telekom Romania Mobile Communications.
Telekom Romania Communications este deținut de grupul elen OTE, cu 54,01% și Ministerul Comunicațiilor, cu o participaţie de 45,99%. În cazul fostului Cosmote, Telekom Romania Communications deține o cotă de 30%, restul acțiunilor revenind grupului elen OTE. Principalul acționar al OTE este grupul Deutsche Telekom, cu un pachet de 46% din acţiuni.
Contactaţi de ECONOMICA.NET, reprezentanţii Telekom au refuzat să comenteze informaţiile. De asemenea, reprezentanţii Orange şi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu au răspuns solicitărilor ECONOMICA.NET până la ora publicării acestei ştiri.
În momentul în care vom primi un răspuns, ştirea va fi actualizată.
Pentru ca statul român, ca acţionar minoritar, să aibă interesele protejate pe parcursul negocierilor derulate până în prezent şi a celor care urmează, a fost constituită pe 11 iunie comisia de gestionare şi optimizare a gestiunilor statului la SC Telekom România. Din Comisie fac parte Constantin Buciumeanu, consilier al ministrului Comunicaţiilor, Vanda Monica Lupşa, consilier MCSI şi Ruxandra Comănici, consilier preşedinte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
După această mişcare, la începutul lunii iulie, a avut loc şi majorarea efectivă cu 800 de milioane de euro a capitalului social al companiei de telefonie mobilă din grupul Telekom România, decisă în luna aprilie. Aceasta a fost realizată cu scopul de a şterge datoriile istorice ale companiei de telecomunicaţii către acţionarul majoritar – grupul elen OTE.
Grupul german Deutsche Telekom a mandatat banca de investiţii Barclays să găsească un cumpărător pentru pachetul majoritar de acţiuni la grupul Telekom România.
Kazahii aduc din ce în ce mai mult ţiţei în Marea Neagră. Rompetrol, actor-cheieProducția de țiței a Kazahstanului va crește susținut și, odată cu ea, și capacitatea conductei care îl aduce la Marea Neagră. Tot mai mult țiței va ajunge astfel în zona noastră, în care compania națională petrolieră a Kazahstanului deține una dintre cele mai moderne rafinării din zonă, Petromidia.
„Producția de țiței va crește de la 90 de milioane tone în 2020 la 100 de milioane de tone în 2024. Producția va fi crescută pe fondul extinderii câmpurilor petrolifere de la Tengiz, Karachaganak și Kashagan și comisionarea câmpurilor petrolifere maritime”, a spus ministrul Economiei Naționale, Ruslan Dalenov, care a prezentat planul de dezvoltare socio-economică a țării pentru 2020 – 2024.
Anul trecut, statul caspic a produs 90,3 milioane de tone de petrol, iar pentru acest an este previzionată o ușoară scădere, la 89 de milioane de tone.
Compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului, KazMunayGas (KMG), cea care exploatează, în parteneriate cu companiile occidentale, vastele resurse de petrol al Kazahstanului, este și proprietarul Grupului Rompetrol, care va beneficia și el de această creștere a producției de petrol. Mai jos vom explica de ce.
Întâi, câteva cifre pentru o comparație. Kazahstanul este al doilea producător de petrol din spațiul ex-sovietic, după Rusia, iar cele 100 de milioane de tone care vor fi extrase în 2024 înseamnă cam de 25 de ori producția anuală a României. Cum volumul este imens, doar o mică parte din el este rafinat în Kazahstan, restul fiind vândut pe piață, cea mai mare parte a lui în zona Mării Negre.
Ţiţeiul kazah este transportat până în estul Mării Negre prin conducta CPC (Caspian Consortium Pipeline), lungă de 1.500 km, ce face legatura între zăcămintele din vestul Kazahstanului – Marea Caspica (Tengiz, Kashagan), şi portul rusesc de la Marea Neagra Novorossiysk.
În 2018, peste 61 de milioane de tone de țiței au fost transportate prin această conductă, cu 11% mai mult (5 milioane de tone) față de anul precedent. Iar, din cele 61 de milioane de tone, mai mut de 54 de milioane au provenit din Kazahstan și mai puțin de 7 milioane din Rusia.
Iar, cum Kazahstanul va produce tot mai mult petrol, va fi crescută și capacitatea conductei, pentru a-l putea transporta. „În prezent, acționarii Consorțiului s-au gândit și au fost în general de acord să implementeze un Program de Modernizare extinsă a sistemului de conducte CPC”, a spus Nikolay Gorban, Director General al CPC JSC, luna trecută.
Acesta afirmă că, potrivit previziunilor, volumul de livrări de țiței din Kazakhstan pentru CPC va depăși capacitatea curentă a sistemului de conducte, începând cu 2022. Ca atare, capacitatea de transport trebuie crescută, iar, în acest sens, acționarii CPC au aprobat un program de investiții de 600 de milioane de dolari, care se va finaliza în anul 2023. Odată terminate, aceste investiții vor permite transportul a 72,5 milioane de tone de țiței pe an, din Kazahstan către Marea Neagră.
În total, din 2001 până la jumătatea acestui an, peste 613 milioane de tone de țiței au fost livrate pe piețele mondiale prin sistemul de conducte de țiței Tengiz – Novorossiysk (CPC). Iar marea majoritate a lui-peste 533 de milioane de tone, a fost țiței kazah.
Cel mai important activ al companiei nationale de petrol si gaze din Kazakhstan în regiunea Mării Negre este Grupul Rompetrol (KazMunayGas International-KMGI), ce deţine şi operează cea mai mare rafinărie din România (aproape 6 milioane de tone, acum) – Petromidia Navodari, dar şi un terminal de descărcare a ţiţeiului cu o capacitate anuală de 24 milioane tone.
Capacitatea de rafinare a Petromidia a tot crescut în ultimii ani și ne putem aștepta, în contextul în care kazahii aduc din ce în ce mai mult țiței la Marea Neagră, să crească în continuare. Anul trecut, rafinăria din Năvodari a bifat 11 recorduri operaţionale, cu niveluri istorice atinse la materiile prime procesate (5,92 milioane de tone), produse petroliere obţinute (5,78 milioane tone), producţia de benzine (1,36 milioane tone) şi motorine (2,75 milioane tone), combustibil pentru avioane (317.000 tone). Mai mult, rafinăria noastră a fost modernizată pentru a putea funcționa cu țiței greu dar din care produce carburanți euro 5, pentru piețele europene, deci kazahii ar putea avea o valoare adăugată mai mare, decât să vândă petrolul brut, prin rafinarea unor cantități cât mai mari la Petromidia.
De altfel, în 2018, vânzările totale de carburanţi ale rafinăriei au fost de 4,44 milioane tone, în creştere cu 5% faţă de volumul comercializat în 2017, iar jumătate dintre aceştia au fost livrați la export.
Pe de altă parte, chiar dacă majoritatea țițeiului suplimentar extras din Kazahstan va fi vândut pe piață, mare parte din tranzacții vor implica tot Grupul Rompetrol. Asta pentru că firma de trading a companiei mamă kazahe, KMG Trading, cea prin care se derulează mare parte din vânzările de țiței kazah pentru piețele occidentale, face parte din grupul Rompetrol-KMGI.
Anul trecut, importurile de petrol ale României au fost, de 59,4 milioane de barili, adică 71% din necesarul de consum al celor trei rafinării care mai există, Petromidia, Petrobrazi şi Petrotel, conform datelor statistice ale Comisiei Europene.
Valoarea totală a importurilor de ţiţei a fost, în 2018, de 4,1 miliarde de dolari (CIF). Preţul mediu la care România a importat ţiţei a fost, anul trecut, de 70,3 dolari.
Cel mai ieftin petrol a fost adus din Kazahstan, 68 de dolari, țara de origine a acționarului majoritar al gruplui Rompetrol fiind a doua sursă de import de petrol a României, după Rusia.
Autostrada Lugoj-Deva: Guvernul României reziliază contractul pentru un lot făcut 96%
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reziliat contractul pentru lotul 3 din Autostrada Lugoj – Deva, ce trebuia recepţionat pe 12 august, potrivit unor informaţii ale Asociaţiei Pro Infrastructură (API), confirmate de surse oficiale.
„CNAIR a reziliat contractul lotului 3 al Autostrăzii A 1 Lugoj – Deva”, anunţă Asociaţia Pro Infrastructură.
Contactat de către ECONOMICA.NET, Ionuţ Ciurea, directorul executiv al API a explicat că informaţia se bazează pe scrisoarea de reziliere emisă de CNAIR şi primită miercuri, 28 august, de către constructorul spaniol Comsa.
Surse oficiale au confirmat ulterior informaţia lansată de API.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea rezilierii contractului pentru lotul 3 din Autostrada Lugoj-Deva.
Răzvan Cuc a adăugat că deja a dat termen 10 zile pentru remedierea problemelor, care însă nu s-au rezolvat.
„Dacă ei n-au fost în stare să facă nişte decolmatări în 10 zile… n-au fost în stare să aducă două utilaje… Adică dacă ne chinuim aici facem noi cu 20 de inşi decolmatarea şanţurilor cu lopeţile, nu e greu. Dar eu cred că unele elemente din cadrul companiei (CNAIR – n.r.) au plecat şi s-au dus să lucreze la ei şi îi învaţă că n-au ce să vă facă, se poate merge şi aşa. Nu! Eu am spus-o, dar cred că n-au înţeles bine şmecheraşii. Nu mai merge aşa! Nu ştiu cine le-a dat asigurări, dar în acest moment, această firmă, Comsa SA, este în pericol să păţească următoarele lucruri: unu – rezilierea contractului. Doi: reţinerea sumelor care sunt depuse drept garanţie, neplata restului care trebuie plătit de companie şi certificatul negativ constatator. Deci nu stăm să negociem. Negocierea s-a făcut la momentul semnării contractului. Ei au încasat deja 90 şi ceva la sută din banii de autostradă. Nu suntem la piaţă, faceţi ce trebuie să faceţi, dacă nu, ne despărţim”, a continuat ministrul.
Când i s-a spus că respectiva companie a anunţat că are de recuperat bani de la statul român şi se va adresa Comisiei Europene în acest sens, Cuc a răspuns: „Să se ducă în instanţă dacă ei cred că li se cuvin aceste sume. Eu m-am săturat de ping-pongul asta. Eu cred că în Spania niciun constructor nu venea să pună condiţii ministrului Transporturilor”.
Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost contractate la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA. Din această sumă, 492,93 milioane lei, adică 85%, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.
FOTO Autostrada Lugoj – Deva lot 3, constructor Comsa
Piaţa spaţiilor industriale şi logistice din România traversează cea mai bună perioadă din istorie, atât din prisma cererii, cât şi a ofertei, asistând în ultimii 5 ani la o dublare a stocului total, potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, potrivit News.ro.
Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România a ajuns la finalul primului semestru al acestui an la 3,61 milioane metri pătraţi, peste 85% dintre aceste spaţii fiind situate în Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Piteşti, oraşe având conexiuni solide la reţeaua naţională de autostrăzi.
„Bucureştiul are în prezent un stoc de spaţii logistice şi industriale de aproximativ 1,8 milioane de metri pătraţi, având o pondere de 50% în stocul total, capitala fiind urmată de Timişoara (500.000 mp), Ploieşti (350.000 mp), Cluj-Napoca (280.000 mp) şi Piteşti (235.000 mp)”, se arată în comunicat, potrivit News.ro.În primele şase luni ale anului au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, livrările din Bucureşti având o pondere de 57% din total (115.000 mp). În ceea ce priveşte a doua parte a anului, sunt aşteptate noi proiecte care însumează aproximativ 300.000 metri pătraţi, dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale menţinând astfel acelaşi ritm puternic de expansiune.
