Doliu în televiziune! Tazeen Ahmad, prezentatoare BBC, a murit la vârsta de 48 de ani de
Doliu în televiziune! O fostă prezentatoare de știri Tazeen Ahmad a murit, la vârsta de 48 de ani, din cauza unei boli incurabile. Jurnalista britanică a lucrat la posturile BBC News, Channel 4 și NBC. „Suntem extrem de mândri de tot ce a realizat ca mamă, jurnalistă, scriitoare și activitatea de coach. Foarte multe persoane au fost impresionate de calitățile ei de schimba viețile oamenilor în bine”, au spus apropiații.
Doliu în televiziune!
De-a lungul timpului, Tazeen Ahmad s-a făcut remarcată în meseria ei şi a fost descrisă de colegi drept „unul dintre cei mai talentați jurnaliști din generația ei”. Potrivit presei din Marea Britanie, Tazeen Ahmad și-a început cariera ca reporter la BBC Three, iar ulterior a prezentat numeroase buletine de știri. Jurnalista a realizat mai multe investigații despre rețele de traficanți de ființe umane sau despre femei jihadiste.
Mai mult de atât, în urmă cu 4 ani de zile, Tazeen Ahmad a prezentat documentatul intitulat „Adevărul despre abuzurile sexuale comise asupra copiilor” difuzat de BBC Two. Aceasta a fost și gazdă la BBC One pentru Noaptea cea mai lungă, așa cum s-a chemat emisiunea de alegeri, dar a prezentat și show-ul 60 seconds. Ahmad a trecut bariera televiziunii și în august 2009 a publicat și o carte primită foarte bine de public.
Tazeen Ahmad, prezentatoare BBC, a murit la vârsta de 48 de ani
„The Checkout Girl” a fost vândută în câteva mii de exemplare. „Tazeen a fost iubita noastră, a avut grijă de noi până în ultima zi a vieții ei. Am stat alături de ea, i-am oferit compasiune, am căutat să-i alinăm din dureri. A luptat până în ultima clipă, am sperat împreună, am râs, am plâns și am căutat să învingem. din păcate, dumnezeu a avut alte planuri.
Sunteș șocați și devastați. Am pierdut un om atât de bun, un suflet minunat, un om care nu cred că a supărat pe cineva vreodată. Tazeen ne-a învățat pe toți să fim mai buni”, au mai spus apropiați ai familiei
Trump ar vrea sa mearga la parada militara programata la Moscova in mai 2020
Vineri, 08 Noiembrie 2019, ora 21:17 Donald Trump, presedintele Statelor Unite, a declarat vineri ca analizeaza posibilitatea de a participa, la invitatia omologului sau rus Vladimir Putin, la parada care va fi organizata in Moscova pe 9 mai 2020, de Ziua Victoriei.
„Apreciez invitatia. Este exact in mijlocul sezonului politic, deci voi vedea daca reusesc, dar mi-ar placea sa merg daca voi putea”, a declarat Donald Trump, citat de agentia de presa Reuters.
„Va fi ceva foarte interesant sa celebram sfarsitul razboiului”, a adaugat liderul de la Casa Alba.
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, va organiza o parada in Moscova pentru a marca victoria Uniunii Sovietice impotriva Germaniei naziste in al II-lea Razboi Mondial.
Trump, condamnat sa plateasca 2 milioane de dolari pentru ca si-a folosit fundatia de binefacere ca instrument politic in scop personal
Vineri, 08 Noiembrie 2019, ora 17:54 Donald Trump a fost conamnat de un tribunal de la New York sa plateasca doua milioane de dolari reprezentand reparatii, in cadrul unui acord amiabil, din cauza ca si-a folosit fundatia – Trump Foundation – ca instrument politic.
Procurorul statului New York a atacat in justitie fundatia si pe administratorii acesteia in iunie 2018, acuzandu-l pe Trump de faptul ca a folosit aceasta orgaizatie in scopuri personale si nu pentru a face acte de caritate, relateaza AFP.
In pofida faptului ca presedintele american a dat asigurari in mai multe randuri ca nu a comis vreo infractiune in acest dosar, Trump a incheiat – la fel ca trei dintre copiii sai, si anume Donald Jr, Eric si Ivanka – un acord amiabil cu procurorul Letitia James, pentru ca aceasta sa puna capat procedurii, potrivit unor documente depuse la dosar.
Ultima parte a acestui acord vizeaza o gala de caritate organizata in ianuarie 2016 in Iowa.
Evenimentul a fost gestionat, de fapt, de echipa sa de campanie. Suma de 2,8 milioane de dolari – stransa in cursul acestei gale – doar a tranzitat fundatia, folosita ca instrument de campanie de catre Donald Trump.
Banii au fost dati, pana la urma, unor asociatii de sustinere a veteranilor, insa procurorul a denuntat un amestec intre activitatile politica si umanitara, intr-o demostratie publica a generozitatii lui Donald Trump.
Pentru a sanctiona nerespectarea de catre Trump a obligatiilor sale de administrator de fundatie, o judecatoare de la Curtea Suprema a statului New York, Saliann Scarpulla, l-a condamnat pe presedintele Statelor Unite la plata sumei de doua milioane de dolari reparatii.
Aceste fonduri urmeaza sa fie impartite intre opt asociatii de caritate, au anuntat serviciile procurorului James intr-un comunicat.
„Procurorul New Yorkului denatureaza in mod voit acest acord, in scopuri politice”, a denuntat joi presedintele american intr-un comuncat publicat pe Twitter.
„Eu sunt singura persoana pe care o cunosc, poate singura persoana din lume care poate da multi bani operelor de caritate (…) si care sa fie atacata de politicieni din statul New York”, s-a aparat Trump.
Potrivit procurorului James, Trump „recunoate personal ca a folosit in mod necuvenit fonduri ale fundatiei”.
Potrivit hotararii, Donald Trump si-a asumat mai multe angajamente in fata Curtii prin care „comportamentul care a generat aceasta actiune sa nu se mai repete in viitor”.
Fundatia a fost dizolvatain mod oficial in decembrie 2018.

Lovitură pentru Putin. A fost luat în vizorul SUA. „Îşi omoară opozanţii politici”
Statele Unite şi aliaţii lor ar trebui „să apere ceea ce a fost câştigat atât de greu în 1989” şi „să conştientizeze că suntem într-o competiţie de valori cu naţiuni nelibere”, a adăugat el.
Secretarul de stat a criticat în special Rusia, condusă de „un fost agent al KGB”, Vladimir Putin, pe care a acuzat-o că „îşi invadează vecinii”, Ucraina, şi „îşi omoară opozanţii politici”.
El a reiterat opoziţia Statelor Unite faţă de proiectul gazoductului Nord Stream 2, apreciind că „aprovizionarea energetică a Europei (…) va depinde de capriciile preşedintelui rus”.
Pompeo a denunţat de asemenea regimul comunist chinez, care, în opinia sa, oferă „o nouă viziune a autoritarismului”, şi a avertizat în ce priveşte ‘intenţia întreprinderilor chineze’, cu referire la Huawei, de „a construi reţele 5G”, potrivit Agerpres.
Cu acelaşi prilej, fostul director al CIA a apreciat că prăbuşirea Zidului Berlinului, în urmă cu 30 de ani, nu a marcat „sfârşitul istoriei” prezis în epocă de intelectuali. „Cred că Occidentul, noi toţi, am fost orbiţi atunci de acest moment de mândrie”, a comentat el.
Secretarul de stat a dat asigurări că doreşte să profite de vizita sa în Germania pentru a consolida legăturile Washingtonului cu aliaţii săi europeni, fragilizate de conflictele comerciale şi dezacordurile privind cheltuielile militare.
În acest context, Pompeo a calificat drept simplă „agitaţie” afirmaţia din urmă cu o zi a preşedintelui francez Emmanuel Macron că NATO s-ar afla „în moarte cerebrală”.
Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni.
Statele UE au decis echiparea obligatorie a autoturismelor cu noi functii de siguranta: ne vor impiedica sa circulam cu viteza sau sa conducem dupa ce am baut
Vineri, 08 Noiembrie 2019, ora 21:36 Toate autoturismele noi care vor fi comercializate in statele UE incepand cu jumatatea anului 2022 vor fi prevazute cu functii de siguranta, cum ar fi de exemplu sisteme pentru franarea de urgenta, tehnologii de mentinere a directiei si detectoare de somnolenta, conform noilor norme de siguranta rutiera aprobate vineri de statele blocului comunitar, informeaza agentia DPA.Aceste masuri au fost propuse anul trecut de Comisia Europeana si aprobate de Parlamentul European, intr-un efort de a reduce numarul victimelor accidentelor rutiere, in fiecare an pe ansamblul UE circa 25.000 de oameni pierzandu-si viata si alti aproximativ 140.000 fiind raniti in astfel de accidente.Conform normelor aprobate, toate vehiculele noi vor trebui sa fie echipate cu o lista de aproape 30 de noi functii menite, printre altele, sa inregistreze datele unui accident, sa impiedice persoanele aflate sub influenta alcoolului sa conduca sau sa impiedice de asemenea depasirea limitei legale de viteza.
Autoturismele si autoutilitarele vor trebui sa fie prevazute de asemenea cu zone extinse de protectie a capului in urma unui impact, pentru a limita astfel ranirile in urma coliziunii cu pietoni sau biciclisti.
De asemenea, camioanele si autobuzele vor trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa fie diminuate unghiurile moarte si sa fie dotate cu sisteme capabile sa detecteze pietonii si biciclistii aflati in apropiere.
Jumatate dintre britanici cred ca Regatul Unit ar putea sa nu mai existe peste 10 ani – sondaj
Vineri, 08 Noiembrie 2019, ora 20:30 Regatul Unit ar putea sa nu mai existe in forma actuala peste zece ani, considera jumatate dintre cetatenii britanici, conform unui sondaj Ipsos MORI, ale carui rezultate sunt preluate vineri de Reuters.
Legaturile intre Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord – componentele actuale ale Regatului Unit – au fost slabite de sondajul pentru retragerea din Uniunea Europeana, din 2016, cand 52% din voturi au fost pentru Brexit, iar 48% impotriva. Rezultatul pentru intreaga tara a fost format din majoritati regionale diferite: scotienii si nord-irlandezii s-au pronuntat pentru ramanerea in UE, iar englezii si galezii pentru iesire.
In timp ce pentru Regatul Unit se apropie un nou termen-limita acordat de Bruxelles pentru realizarea Brexit-ului, in Scotia sunt tot mai insistente cererile de organizare a unui nou referendum pentru independenta, iar in Irlanda de Nord, a unui vot privind unirea cu Republica Irlanda, membra a UE.
Scotienii au votat impotriva independentei in 2014, in cadrul unui referendum incheiat cu 55% din voturi in favoarea apartenentei la Regatul Unit si 45% contra.
In acest context, sondajul Ipsos MORI arata ca 50% dintre cetatenii Regatului cred ca acesta nu va mai exista peste 10 ani; procentajul este in crestere de la 43% in 2014. Doar 29% dintre cei care au raspuns sunt convinsi ca se va mentine si peste un deceniu uniunea conform Tratatului din 1707.
Soarta Regatului pare si mai nesigura pe termen scurt: doar 42% dintre britanici considera ca tara lor va mai avea forma actuala peste cinci ani, iar 44% sunt de parere ca nu.
Directorul executiv al Ipsos MORI pentru Scotia, Emily Gray, apreciaza ca „publicul britanic este acum mult mai divizat in privinta asteptarilor pentru viitorul Uniunii decat in 2014, cand viitorul Uniunii era dezbatut intens, cu doar trei luni inainte de referendumul pentru independenta Scotiei”. „Cu independenta ca falie in dezbaterea electorala din Scotia, rezultatele vor fi ingrijoratoare pentru cei care doresc ca Scotia sa ramana in Uniune, iar cei care fac campanie pentru o Scotie independenta vor spera ca este vorba de o tendinta continua”, a explicat ea.
Pentru realizarea sondajului, Ipsos MORI a intervievat un esantion de 1001 de adulti in varsta de peste 18 ani, in intreg Regatul Unit, in perioada 25-28 octombrie.
Ankara anunta ca de luni ii trimite in tarile lor pe membrii straini ai Statului Islamic aflati in inchisori turce
Vineri, 08 Noiembrie 2019, ora 18:10 Ankara urmeaza sa-i trimita inapoi in tarile lor – incepand de luni – pe membrii straini ai Statului Islamic (SI) detinuti in inchisori turce, a anuntat vineri ministrul turc de Interne Suleyman Soylu, relateaza AFP.
„Va spunem ca ca-i vom trimite inapoi. Vom incepe de luni”, a declarat Soylu, citat de agentia turca de presa, de stat, Anadolu.
Ministrul turc nu a precizat care sunt tarile vizate de aceasta masura.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan declara joi ca peste 1.150 de membri SI sunt incarcerati in prezent in inchisorile turce.
Ankara indeamna cu regularitate tarile europene sa-si ia inapoi cetatenii care au intrat in SI in Siria, insa acestea sunt putin dispuse sa o faca, din motive de securitate si din cauza nepopularitatii unei asemenea masuri.
Suleyman Soylu ameninta luni ca Turcia ii va trimite pe combatatii straini din SI in tarile lor de orogine, chiar daca acestea le-ar retrage cetatenia.
Insa este neclar cum ar putea Turcia sa procedeze pentru a trimite o persoana intr-o tara in care aceasta persoana nu mai este, teoretic, cetatean.
Suspectata mult timp ca i-a lasat pe jihadisti sa-i traverseze frontiera pentru a intra in Siria, dupa izbucnirea razboiului care devasteaza aceasta tara din 2011, Turcia, insangerata de mai multe atentate comise de SI, a intrat in 2015 in coalitia antijihadista condusa de Statele Unite.
Insa Ankara a fost acuzata, in ultimele saptamani, de slabirea luptei impotriva elementelor dispersate ale SI, prin lansarea la 9 octombrie a unei ofensive impotriva militiei kurde siriene Unitatile protectiei Poporului (YPG), varful de lance al luptei impotriva organizatiei jihadiste.