Cei mai mulţi salariaţi străini non-UE se regăseau în domeniul construcţii clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, respectiv 3.400, aproape jumătate dintre aceştia (1.548) provenind din Vietnam.
Pe locul doi ca şi domeniu de activitate este cel al restaurantelor, unde se regăsesc 1.589 lucrători străini din afara UE, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, cei mai mulţi angajaţi străini non-UE proveneau din Vietnam şi anume 3.487, pe locurile următoare situându-se cei din Turcia – 2.110 şi China – 1.826.
De asemenea, mai erau înregistraţi în REGES/Revisal 878 muncitori din Republica Moldova, 808 din Nepal, 781 din Sri Lanka, 573 din Filipine şi 389 din India etc.
„Registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic se completează de angajatori în ordinea încheierii, modificării sau încetării raporturilor de muncă încheiate doar pe baza contractelor individuale de muncă şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în termenele prevăzute în HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor. Corectitudinea completării registrului şi a transmiterii datelor informatice este în sarcina exclusivă a angajatorilor„, precizează MMPS.

Sase lucruri mai putin stiute despre meseria de somelier

Luni, 04 Noiembrie 2019, ora 12:32

Sase lucruri mai putin stiute despre meseria de somelier

Foto: Marina Samoila, somelier
Desi in prezent meseria de „somelier” este asociata cu arta si rafinamentul si nimeni nu s-ar gandi sa o incadreze la ocupatii riscante, cei care ii cunosc istoria si inceputurile stiu ca era una dintre cele mai periculoase activitati.
In functie de regele, lordul sau persoana importanta servita la masa si intrigile de la curte, viata somelierului se putea termina rapid cu o doza de otrava in pocalul de argint.
Initial, cuvintele de inspiratie franceza „sommerier” si „bete de somme” il desemnau pe cel care conducea animalele de povara incarcate cu alimente sau bauturi. El putea fi responsabil si cu mutarile de marfuri care aveau loc la curte. Responsabilitatea a crescut considerabil cand, intr-un soi de nomenclator al vremii, acesta a fost promovat si a primit noi atributii.
Astfel, somelierul era si cel care alegea vinul, aranjamentul mesei si selectia de deserturi. Si, cea mai interesanta dintre toate, desigur o onoare, degustarea vinului si a mancarurilor, astfel ca stapanul sa evite neplacerea unei morti subite.
In zilele noastre, conditiile de munca pentru un somelier s-au imbunatatit considerabil, dar meseria ramane una aparte, cu multe aspecte si particularitati despre care se stiu putine lucruri. De exemplu, acela ca, dintre toate simturile, nu gustul este cel mai important in testarea initiala a vinului, ci mirosul.
Care sunt lucrurile mai putin stiute despre istoria si prezentul meseriei de somelier, ce mituri exista, dar si ce ritualuri au practicantii acestei meserii, explica Marina Samoila, somelier si Event Manager la compania Cramele Recas, cea mai mare exportatoare de vinuri din Romania si singura din tara recompensata de European Vegetarian Union cu certificarea de „producator vegan”.
1. De ce calitati ai nevoie pentru a deveni somelier?
In primul rand ai nevoie de pasiunea pentru vin, de deschiderea de a invata si de a practica, practica si iar practica. Nu exista calitati de genul „doua papile in plus” sau simtul mirosului mai dezvoltat ca al altor persoane.
2. Cum a aparut primul somelier, cu atributiile care s-au pastrat si azi?
Primul Master Sommelier in perioada moderna a fost Fred Dame, in 1984. Dar inceputurile sunt legate de restaurantele care au inceput sa aiba meniuri a la carte, dupa Revolutia Franceza.
3. Care este cea mai cunoscuta scoala de somelier si care este cea mai mare distinctie?
Exista mai multe scoli in lume si mai multe „ideologii”, dar cea mai prestigioasa este „Court of Master Sommelier”, infiintata in 1977 in UK, ulterior avand sedii in toata lumea. Distinctia de Master Sommelier este cea mai mare pe care o poate castiga un somelier.
4. Care sunt cele mai surprinzatoare informatii care se predau la scoala?
Se invata despre tipicitatile soiurilor, despre stilurile de vinificare, despre caracteristicile fiecarei zone ce produce vin, din lume. Se invata sa se recunoasca intr-o degustare „in orb” (adica fara sa vada eticheta vinului) soiul/soiurile, zona in care a fost produs, producatorul si chiar si anul in care a fost obtinut.
5. Ce ritualuri au somelierii?
Sa nu manance unt, branzeturi, oua, lapte sau sa bea cafea, ceai negru/verde inainte de degustari si sa nu fumeze. Sa se clateasca cu spumant sau vin alb pentru a-si pregati papilele inainte de degustari.
6. Care e limita de bauturi testate intr-o zi?
Intre 40 si 80 de probe de vin, la bauturile spirtoase mult mai putin (desi 80 este enorm), dar sa ne imaginam ca vorbim de cateva zeci de ml din fiecare proba care nu se inghit, doar se testeaza.
Pericol de explozie: Un turc a intrat cu tirul intr-o masina si pe DN5 s-a scurs azotat de amoniuDuminica, 10 Noiembrie 2019, ora 13:42Un autocamion incarcat cu azotat de amoniu a fost implicat intr-un accident rutier produs duminica pe DN 5, in localitatea Uzunu, traficul rutier intre Giurgiu si Bucuresti fiind blocat in ambele sensuri.
Din autocamion s-a scurs azotat de amoniu, pompierii actionand pentru prevenirea unei explozii.
Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Politiei Romane, in zona localitatii Uzunu a avut loc un accident rutier in care au fost implicate doua autovehicule, un tir incarcat cu azotat de amoniu si un autoturism. In urma impactului, soferul autoturismului a decedat.
Potrivit ISU Giurgiu, o autospeciala cu apa si spuma, o masina de descarcerare, o ambulanta SMURD si un elicopter SMURD au intervenit la locul accidentului.
„Punctul de lucru Calugareni cu o autospeciala cu apa si spuma, o masina de descarcerare si o ambulanta SMURD de la Detasamentul Giurgiu intervin pe DN 5, in dreptul localitatii Uzunu, dupa ce un tir incarcat cu azotat de amoniu si condus de un cetatean turc a intrat in coliziune cu un autoturism.
La fata locului a sosit si un elicopter SMURD, dar, din pacate, medicul a constatat decesul soferului autoturismului, care fusese incarcerat”, a declarat purtatorul de cuvant al ISU Giurgiu, Florin Negut.
Conform aceleiasi surse, echipajele ISU aplica toate masurile pentru evitarea „unei posibile explozii ca urmare a intrarii in contact a azotatului de amoniu cu motorina scursa din rezervorul tirului”.Un credit pentru o operatie estetica i-a dat de gol pe escrocii care au pacalit bancile cu 4 milioane de lei

de Ionel Stoica Duminica, 10 Noiembrie 2019, ora 08:3 O tanara care voia sa faca un credit pentru o interventie chirurgicala estetica in Turcia a dat de gol o retea de escroci din Capitala, specializata in obtinerea de imprumuturi bancare in baza unor acte falsificate. Prejudiciul: 3,7 milioane de lei in dauna mai multor banci si IFN-uri (institutii financiare nebancare – n.red.).
Un caz care a fost intens mediatizat saptamana aceasta. Persoane cu studii medii si cu situatie materiala precara au accesat imprumuturi/credite, pretinzand, in mod mincinos, ca sunt angajate si obtin venituri salariale peste medie pentru a putea achita ratele lunare.
Era vorba de persoane care nu aveau loc de munca sau o sursa sigura de venit si nici nu detin bunuri mobile/imobile care ar putea constitui obiect al unei masuri asiguratorii in vederea recuperarii prejudiciului. Acestea nu plateau ratele, iar bancile si IFN-urile erau pacalite.
Reteaua care falsifica acte pentru credite
Potrivit procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) care au anchetat acest caz, in spatele solicitantilor de credite se afla o retea foarte bine organizata.
Gruparea controla mai multe societati comerciale, iar membrii acesteia aveau roluri bine stabilite. Unii dintre membrii ei racolau posibilii „clienti”, altii se ocupau de consilierea acestora.
„Specialistii” gruparii se ocupau de intocmirea in fals de contracte individuale de munca, adeverinte de venit, rapoarte per salariat etc. si remiterea acestor inscrisuri solicitantilor produselor de creditare.
Nu in ultimul rand, alti membri ai gruparii raspundeau la telefoane, erau „directori de Resurse Umane”, atunci cand functionarii bancari sunau sa confirme datele depuse la accesarea creditului.
Sefii retelei insoteau persoanele la sediul bancii, pentru a se asigura ca solicitantii creditelor le vor remite partea convenita din sumele de bani obtinute.
Comisionul standard era de regula in jur de 55%, dar varia in functie de valoarea imprumutului. Gruparea viza mai multe tipuri de creditare: credite de nevoi personale, credite ipotecare, carduri de credit, lesinguri auto etc.
Procurorii DIICOT au retinut in acest caz 3 persoane, iar 9 persoane au fost plasate sub controlul judiciar.
Creditul pentru operatia estetica
Potrivit unor surse judiciare, ancheta in acest caz a demarat dupa ce o tanara care voia sa-si faca o interventie estetica in Turcia a incercat sa ia un credit. O prietena s-ar fi oferit sa o ajute sa obtina un credit de nevoi personale, avand in vedere ca femeia nu dispunea de resurse financiare suficiente.
Tinerei i s-a precizat ca va fi angajata scriptic in cadrul unei societati si o sa fie ajutata sa obtina creditul, cu conditia ca, dupa obtinerea imprumutului, sa-i remita 35% din valoarea acestuia, sub pretextul platii contributiilor catre stat aferente contractului de munca incheiat.
Fapt care s-a si intamplat. Primele doua cereri de a primi credite au fost insa respinse de banci, dar tanara a fost „mutata” cu serviciul pe alta firma, pentru a incerca a treia oara. Dua ce a discutat insa cu un prieten care era broker de credite, ea a renuntat la aceste demersuri si a povestit totul la DIICOT.
Interceptarile
Documente de la mai multe societati, sute de acte bancare, interceptari si monitorizari sunt probe ale procurorilor DIICOT in acest caz, potrivit dosarului aflat pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti.
Liderul grupului are cunostinte in randul brokerilor bancari, acestia inducandu-i unitatile bancare la care trebuie sa fie inregistrate cererile de creditare pentru ca sansele de aprobare sa fie mai mari„, explica un detaliu important procurorii DIICOT.
Cei implicati in aceasta afacere erau foarte prudenti la interceptari si schimbau frecvent cartelele telefonice.
Cum decurgeau discutiile cu reprezentantii bancilor
Zeci de interceptari intre functionari bancari si falsi directori de Resurse Umane au fost depuse in dosarul de la tribunal. Reprezentatii bancilor voiau sa verifice daca datele depuse sunt conforme cu realitatea.
In cazul prezentat de Ziare.com, falsul director de Resurse Umane ii transmite reprezentantului bancii ca „angajatul” sau a avut ultimul salariu brut in valoare de 6.679 lei, iar salariul net era de 3.907 lei,

Fals director: Alo?
Reprezentant banca: Alo, buna ziua.
Fals director: Buna ziua.
Reprezentant banca: De la X (numele bancii este anonimizat din motive ce tin de confidentialitatea anchetei – n.red.) va sun. Societatea X. (numele firmei este anonimizat din motive ce tin de confidentialitatea anchetei – n.red.) SRL?
Fals director: Da.
Reprezentant banca: Numele meu este A*** D***.
Fals director: Da.

Reprezentant banca: Pentru confirmarea unei adeverinte de venit a unui angajat al dumneavoastra, mi s-a dat numarul dumneavoastra de telefon.
Fals director: Va rog, daca spuneti, dar cred ca stiu despre cine este vorba, despre doamna V***, nu? Ca a fost o problema cu numarul.
Reprezentant banca: Da.
Fals director: …ca nu avem fix, ca nu avem, asta-i situatia, asa..
Reprezentant banca: Nu ca nu aveti fix, nu aveti numar de telefon pe nicio pagina de Internet.
Fals director: Pentru ca nu lucram, eu am inteles, daca nu ne intereseaza.
Reprezentant banca: Eu v-am inteles, dar v-am spus care a fost de fapt problema.

Fals director: Da, deci pe noi nu ne intereseaza, asta-i situatia, ce sa facem? Daca seful, da. Cu ce va pot ajuta?
Reprezentant banca: Sa-mi spuneti, va rog, doamna este angajata pe perioada determinata sau nedeterminata?
Fals director: Nedeterminata.
Reprezentant banca: Incepand cu data de? 19?
Fals director: Stati numai putin. Sa ma uit, sa nu va…
Reprezentant banca: …sigur…
Fals director: 19 aprilie 2017.

Reprezentant banca: Imi puteti spune va rog ultimul venit net incasat de doamna?
Fals director: Da. Stati numai putin ca mi s-a blocat asta. Stati putin ca mi s-a blocat asta si pana nu se gandeste putin nu pot sa intru pe salarii.
Reprezentant banca: Stati linistita. Nu este nicio problema. Astept. Pana atunci imi puteti spune va rog cu cine am placerea?
Fals director: P*** A***. Sunt sef Resurse Umane, sunt in locul doamnei. Doamna este in concediu si…daca nu ma-nsel, stati numai putin, are vreo 3.258, dar stati sa va spun exact, ca nu-mi …se gandeste. Stati asa ca-l inchid si deschid din nou ca sa va spun exact, ca poate ma mai intrebati ceva si sa nu fac vreo greseala. L-am inchis si l-am deschis din nou. Lucram in ceva si…
Reprezentant banca: Am inteles.

Fals director: …am iesit repede, mi s-a blocat ca aveam multe fisiere deschise.
Reprezentant banca: Am inteles.
Fals director: Domnisoara, am vazut ca m-ati sunat si ieri, eu am incercat sa sun inapoi.
Reprezentant banca: Nu merge pentru ca este numar de centrala.
Fals director: Bine si la noi asta e numar de serviciu si toata lumea si vorbesc si vorbesc si nu pot sa …inchid, exact.
Reprezentant banca: Da, era ocupat de cate ori…
Fals director: …si nu pot sa inchid sa raspund altcuiva, am incercat ieri sa sun ca nu stiam ca sunteti dumneavoastra, si am aflat ca…da…si lucrati? Lucrati, nu? Si de sarbatori?
Reprezentant banca: Da.
Fals director: Si noi avem un program infernal, acum toata lumea…comanda, e aglomerat si orasul si telefoanele si…
Reprezentant banca: Da. Asa este si la noi.
Fals director: Este…zici ca a innebunit lumea, parca nu mancam toti cu aceeasi gura.
Reprezentant banca: Pai sunt Sarbatorile…de obicei se intampla asta.
Fals director: Sunt Sarbatorile, da.
Reprezentant banca: Da, de obicei e lumea agitata de Sarbatori.

Fals director: Lumea agitata si…haide ma…asa deci are ultimul brut 5.570 si netul 3.258.
Reprezentant banca: Asta este pe ce luna? Ca pe adeverinta vad ca are alte valori.
Fals director: Stati numai putin, stati putin. Asa. Nu. Deci 6.679 cu 3.907, aia era inainte de marire.
Reprezentant banca: Am inteles. E-n regula.
Fals director: Da, si eu va multumesc.
Reprezentant banca: Va multumesc frumos. O zi buna va doresc. La revedere.
Fals director: Si eu va multumesc.

Angajarea fictiva si creditul

In dosar sunt zeci de marturii ale unor persoane care au apelat la aceasta retea pentru credite. Un barbat a povestit ca a ajuns sa faca un credit fictiv, la sfaturile unui prieten. Acesta i l-a recomandat unei persoane pe nume Gicu.

„Gicu mi-a propus initial sa contractez un credit, iar din banii ce urma sa ii obtin sa ii inmanez jumatate. De asemenea, mi-a spus ca o sa ma angajeze la o firma, ca imi plateste din urma salariul, fara a fi nevoie sa ma prezint la munca.

Cu aceeasi ocazie, acesta m-a mai rugat sa il ajut cu achizitionarea unor produse electrocasnice pentru care urma sa ma plateasca. Am fost de acord cu propunerea acestuia si i-am dat lui Gicu o copie dupa cartea mea de identitate”, povesteste barbatul.

Creditul, impartit

De actele pentru angajarea fictiva si demersurile la banca s-a ocupat Gicu. Barbatul doar s-a dus la banca si a semnat contractul de credit.

Functionarul bancar mi-a dat sa semnez contractul de credit si alte documente legate de credit, nu am citit niciun document, nu stiam despre ce suma de bani este vorba, functionarul spunandu-mi ca o sa imi dea aproximativ 10.000 de euro, probabil avand in vedere salariul care era declarat.