:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2020/07/xi.jpg)
China întinde coarda și sancționează patru entități media americane
Associated Press, United Press International, CBS și radio NPR vor trebui să furnizeze liste cu angajații, bunurile imobiliare și operațiunile lor financiare din China, au informat, miercuri, autoritățile de la Beijing.Un nou episod în escaladarea, în domeniul mass-media, tensiunilor între primele două puteri ale lumii.
Beijingul a anunțat, miercuri, că va lua măsuri de retorsiune împotriva a patru mass-media americane din China, ca represalii pentru măsuri similare luate de Statele Unite împotriva organelor chineze de presă.
Agențiile de presă Associated Press (AP) și United Press International (UPI), postul de televiziune CBS și postul de radio NPR vor trebui să punnă la dispoziția autorităților chineze, în șapte zile, liste cu angajații acestora, cu bunurile lor imobiliare și cu operațiunile lor financiare în China, a făcut cunoscut, în fața jurnaliștilor, Zhao Lijian, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe.
Este vorba de „represalii care sunt necesare contra represiunii nerezonabile a administrației de la Washington împotriva presei chineze din Statele Unite”, a spus el oficialul chinez, în cadrul unei conferințe de presă periodice.
De la mijlocul lunii februarie, presa a devenit un subiect de fricțiune între Statele Unite și China.
Iar la 22 iunie, guvernul Statelor Unite a schimbat statutul a patru mass-media chineze de stat, acuzate că sunt „organe de propagandă” ale Beijingului, ale căror birouri din Statele Unite sunt considerate acum „misiuni diplomatice străine”.
Aceste organe de presă chineze, între care CCTV, televiziunea publică, și tabloidul naționalist Global Times, trebuie de acum înainte să notifice departamentul de Stat al Statelor Unite cu privire la personalul și bunurile lor imobiliare.
Această măsură americană s-a adăugat la o decizie identică luată deja, în februarie, împotriva altor cinci mass-media chineze.
La acea vreme, această decizie a marcat începutul tensiunilor în sectorul mass-media dintre China și Statele Unite, ale căror relații erau deja foarte tensionate, în special în ceea ce privește gestionarea noului coronavirus.
La sfârșitul lunii februarie, trei jurnaliști de la Wall Street Journal au fost expulzați din China în urma unui articol publicat în cotidianul american.
Acest articol fusese considerat rasist de Beijing și de un număr mare de chinezi, scrie Le Monde.
Intitulat „China este adevăratul bolnav al Asiei”, aceast articol a fost scris de Walter Russell Mead, un universitar american, care nu aparținea redacției. De atunci, cotidianul naționalist chinez Global Times și-a înmulțit articolele critice împotriva acestui text, în special față de titlul său.
Pentru chinezi, această expresie, cunoscută în a descrie China sub dominația Japoniei și puterilor occidentale, la sfârșitul secolului XIX și la începutul secolului XX, se referă la disprețul Occidentului față de ei.
Global Times, la fel ca ministerul chinez de Externe, a cerut cotidianului american să-și prezinte scuze , ceea ce Wall Street Journal nu a făcut.
Ulterior, Washingtonul a redus brusc numărul de chinezi autorizați să lucreze pentru mass-media de stat pe teritoriul Statelor Unite.
Autoritățile chineze au răspuns expulzând alți corespondenți americani care lucrau pentru Wall Street Journal și alte două cotidiane, New York Times și Washington Post.
UPDATE Referendum constituţional în Rusia: Vladimir Putin poate rămâne preşedinte până în 2036
Publicat: (acum 11 ore) // Actualizat: (acum 9 ore) // Sursa: romaniatv.net
Cetăţenii ruşi au aprobat cu largă majoritate reforma constituţională supusă referendumului, permiţându-i astfel preşedintelui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate şi să rămână şef al statului până în 2036, transmite Reuters.
În favoarea adoptării amendamentelor la Constituție au votat 73,24 la sută dintre ruși, iar împotrivă s-au pronunțat 25,8 la sută, a anunțat Comisia Electorală Centrală, după numărarea a 25 la sută din protocoale.
Potrivit ultimelor date, prezența la urnele de vot a constitui peste 64 la sută.
Ştirea Iniţială
Rezultatele parţiale au fost anunţate miercuri, cu cinci ore înainte de închiderea urnelor.
Conform Comisiei Electorale Centrale din Rusia, după numărarea a 2,68% din voturi, rezultatul este de peste 70% în favoarea modificării Constituţiei şi ceva mai puţin de 29% împotrivă. Noi rezultate vor fi anunţate la ora 19:00 GMT (22:00 ora României).
Ruşii au fost încurajaţi să participe la referendumul desfăşurat timp de o săptămână prin tombole cu premii în apartamente şi publicitate pentru celelalte modificări din pachetul de reformă, cum ar fi protecţia pensiilor şi interzicerea de facto a căsătoriilor homosexuale.
Din ordinul lui Putin, cei care mergeau miercuri la vot însoţiţi de copii au primit câte un premiu de 10.000 de ruble (141 de dolari).
Prezenţa la vot atinsese aproape 60% miercuri la prânz. Pentru validarea referendumului pragul era de 50%, iar pentru schimbarea Constituţiei este necesară doar majoritatea simplă a voturilor exprimate.
Într-un discurs ţinut marţi seara, preşedintele nu a menţionat efectul referendumului asupra carierei sale. Practic, în 2024, când se încheie actualul mandat, el va putea fi ales din nou pe un termen de şase ani şi va putea candida din nou şi în 2030. Putin susţine că nu s-a decis încă în privinţa candidaturii.
Conform institutului de sondare a opiniei publice Levada, 60% din cetăţeni au o opinie favorabilă despre şeful statului, în vârstă de 67 de ani.
Miercuri, în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc şi un protest simbolic al unui grup mic de activişti, care au scris cu trupurile pe caldarâm 2036, înainte de a fi arestaţi de poliţie.
Adunările publice sunt interzise în capitala Rusiei din cauza epidemiei de coronavirus, care a fost şi motivul pentru extinderea referendumului timp de o săptămână, astfel încât să se evite aglomeraţia în secţiile de votare.
Partidul Comunist, care le-a recomandat susţinătorilor săi să voteze ‘nu’, a reclamat unele nereguli la referendum. Liderul partidului, Ghenadi Ziuganov, a arătat că electoratul va trebui să suporte consecinţele sprijinului pentru politica lui Putin, care a afectat economia.
În imposibilitate de a protesta în stradă, opoziţia din Rusia a ridiculizat referendumul online, publicând fotografii cu secţii de votare în scări de bloc, curţi şi în portbagajul unui autoturism.
Organizaţia neguvernamentală Golos, care monitorizează alegerile, a anunţat că nu va putea confirma legitimitatea rezultatului.
:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2017/04/erdogan-planuieste-sa-transforme-sfanta-sofia-in-moschee-si-sa-s.jpg)
Dictatura lui Erdogan lovește și în Sfânta Sophia. Ce se întâmplă cu celebra catedrală
Consiliul de Stat al Turciei urmează să decidă dacă celebra Hagie Sfânta Sophia din Istanbul poate fi transformată într-o moschee.Consiliul de Stat al Turciei urmează să decidă dacă celebra Hagie Sfânta Sophia din Istanbul poate fi transformată într-o moschee. „Ideea” aparține președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Construită în secolul al VI-lea la ordinul împăratului bizantin Justinian I, a fost cea mai mare catedrală din lume timp de aproape 1.000 de ani.
Situl Patrimoniului Mondial Unesco a fost transformat într-o moschee când Imperiul Otoman a capturat orașul în 1453, dar a devenit muzeu în anii 1930.
Poate deveni din nou o moschee dacă instanța va aproba mutarea joi.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut schimbarea în timpul unui miting electoral anul trecut.
Islamiștii din Turcia au cerut de mult să fie convertită, dar membrii opoziției seculare s-au opus mișcării. Propunerea a determinat critici internaționale din partea liderilor religioși și politici din întreaga lume.
Șeful Bisericii Ortodoxe Răsăritene s-a opus mișcării, la fel ca Grecia – căminul a numeroase milioane de adepți ortodocși.
Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a acuzat Turcia că a reînviat „sentimentul naționalist și religios fanatic”, insistând că nicio schimbare a unui sit al Patrimoniului Mondial Unesco nu poate avea loc fără a fi aprobată de comitetul interguvernamental al organismului.
Directorul adjunct al Unesco, Ernesto Ottone Ramirez, a fost de acord că este nevoie de o aprobare mai largă, într-un interviu acordat ziarului grec Ta Nea.
El a scris organul ONU Turciei despre propunere, dar nu a primit niciun răspuns, a spus el.
Clădirea iconică, cu cupole, se află în cartierul Fatih din Istanbul, pe malul de vest al Bosforului.
Iustinian I a comandat construcția masivă construită în 532, când orașul – atunci cunoscut sub numele de Constantinopol – a fost capitala Imperiului Bizantin, cunoscut și sub numele de Imperiul Roman de Răsărit. Inginerii au adus materiale din toată Mediterana pentru a construi catedrala colosală.
Aceasta este acum unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Turcia
La finalizarea în 537 a devenit sediul patriarhului ortodox al Capitalei. La clădire au avut loc ceremonii imperiale bizantine, cum ar fi încoronările.
Hagia Sophia a servit drept casa Bisericii Ortodoxe de Est timp de aproape 900 de ani, cu excepția unei scurte perioade în secolul al XIII-lea, când a fost o catedrală catolică aflată sub controlul invadatorilor europeni care au jefuit și au ocupat Constantinopolul în timpul celei de-a patra cruciade.
Dar în 1453, Imperiul Otoman sub sultanul Mehmed al II-lea a capturat Constantinopolul și a redenumit orașul Istanbul, terminând Imperiul Bizantin o dată pentru totdeauna.
La intrarea în Sophia Hagia, Mehmed II a insistat să fie renovat și transformat într-o moschee. A participat la primele rugăciuni de vineri în clădire, zile după ce a fost jefuită de forțele invadatoare.
Arhitecții otomani au îndepărtat sau au tencuit simbolurile ortodoxe din interior și au adăugat spire și minarete structurii. Până la finalizarea Moscheii Albastre din Istanbul, în 1616, Hagia Sophia a fost principala moschee din oraș, iar arhitectura sa a inspirat constructorii Moscheii Albastre și a altor câteva din oraș și din lume, scrie BBC.
:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2020/07/stadion.jpeg)
Cum arată „Diamantul Deșertului”, stadionul care își schimbă culoarea după soare
Al treilea stadion construit pentru Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2022 din Qatar este gata.Campionatul Mondial din Qatar este programat în 2022. Turneul final se va disputa în perioada 21 noiembrie – 18 decembrie, lucru comunicat de preşedintele FIFA, Gianni Infantinoîn 2018.
Numit „Diamantul în Deșert”, stadionul cu 40 de mii de locuri este unul dintre cele opt stadioane ce urmează a fi folosite în competiție. Stadionul are un design cu modele de diamant și este construit în așa fel încât atunci când soarele își mișcă poziția pe cer, fațada acestuia își schimbă culoarea.
„Ceea ce îl face foarte unic, ceea ce este o importantă parte din moștenirea noastră, este locația sa în inima Orașului Educației”, spune Nasser Al Khater, șeful executiv al comitetului de organizare al Campionatului Mondial de Fotbal 2022 din Qatar.
„Orașul Educației are multe instituții, universități și școli, iar acest stadion va fi folosit pentru recreere și facilități sportive după finalizarea competiției”, a mai adaugat Nasser Al Khater.
Citiți continuarea pe retetesivedete.ro.
:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2020/05/macron-2.jpg)
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, implicat în afacerea Platini?
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-ar fi ajutat pe Michel Platini în afacerea de corupţie legată de condiţiile de atribuire a Cupei Mondiale de fotbal 2022 Qatarului, scrie site-ul Mediapart, citat de revista L’Express, informează Agerpres.Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-ar fi ajutat pe Michel Platini în afacerea de corupţie legată de condiţiile de atribuire a Cupei Mondiale de fotbal 2022 Qatarului, scrie site-ul Mediapart, citat de revista L’Express.
Potrivit Mediapart, care a avut acces la interceptări telefonice şi rapoarte întocmite de justiţie, Michel Platini a afirmat în 2019 la telefon că Emmanuel Macron s-a angajat să-l „ajute” în cazul problemelor sale cu justiţia. Un înalt magistrat al Curţii de Casaţie ar fi de asemenea implicat.
Potrivit informaţiilor Mediapart, Platini a discutat cu Macron pe 8 martie 2018, la o întâlnire care nu a figurat pe agenda oficială a preşedintelui. Întâlnirea a fost organizată de ziaristul Jacques Vendroux, pe atunci şeful secţiei sport a Radio France.
Conform acestuia din urmă, afacerile judiciare ale lui Platini nu au fost în centrul discuţiei. „Preşedintele nu a spus niciodată: ‘Mă voi ocupa de dumneavoastră.’ Niciodată, niciodată, niciodată (…) Nu a spus niciodată ‘Vă voi ajuta.’ A spus, nu ştiu, poate a spus o frază de genul ‘Voi vedea’, însă Michel nu a cerut nimic. Iar preşedintele nu a promis nimic”, a explicat Vendroux.
La rândul său, Palatul Elysee a afirmat că preşedintele „l-a primit pe fotbalistul, simbolul Michel Platini, însă în niciun caz pe justiţiabilul Michel Platini”.
Totuşi, interceptările la care Mediapart a avut acces arată o altă versiune asupra faptelor. Într-una din aceste interceptări, Platini discută, pe 24 mai 2019, cu prietenul său Jean-Pierre Chanal, care lucrează în cadrul primăriei oraşului Marsilia. Platini i-a spus acestuia: „Eu am trimis ceva la Elysee spunând că preşedintele a spus că mă va ajuta (…) Ar fi bine să arate asta acum”.
Jean-Pierre Chanal l-ar fi pus pe Platini în legătură cu Michel Debacq, înalt magistrat al Curţii de Casaţie. Interceptările arată că el s-ar fi implicat de asemenea şi l-ar fi ajutat pe Platini să deschidă o anchetă împotriva celor care l-ar fi denunţat justiţiei elveţiene.
Macron l-ar fi susţinut deja pe Platini, aşa cum subliniază Mediapart: „Ştiu că ultimii ani au fost grei, că rănile au fost uneori adânci, că există sentimentul unei nedreptăţi. Şi în fond, aveam un mesaj, este acest mesaj de admirator, acest mesaj de mulţumire care constă în a vă spune că mai aveţi multe de adus fotbalului francez şi tinerilor francezi. Aşadar bravo, vă mulţumesc şi să reveniţi, mi-ar face plăcere”, a declarat Macron pe 28 octombrie 2019 la postul de radio RTL.
Proteste violente în Hong Kong, generate de adoptarea noii legi a siguranţei naţionale
Publicat: (acum 8 ore) // Actualizat: (acum 8 ore) // Sursa: romaniatv.net
Mii de oameni au protestat miercuri, 1 iulie, în Hong Kong, faţă de noua lege privind siguranţa naţională. Legea este considerată o încercare a administraţiei chineze de consolidare a controlului politic asupra Hong Kongului, fostă colonie britanică cedată Chinei în 1997, anunță Mediafax.
Citeşte şi PepsiCo şi Starbucks suspendă publicitatea pe Facebook în semn de protest
Autorităţile britanice au anunţat, recent, că extind drepturile de migraţie pentru locuitorii provinciei Hong Kong, în contextul noii legi privind siguranţa naţională adoptată de Administraţia de la Beijing.
„Am examinat conţinutul legii privind siguranţa naţională de la publicarea acesteia. Este vorba de o încălcare flagrantă a autonomiei Hong Kong-ului şi de o ameninţare directă pentru drepturile cetăţenilor„, a declarat ministrul britanic de Exerne, Dominic Raab.
De asemenea, Raab este de părere că această lege încalcă flagrant Declaraţia comună semnată în 1984 de Marea Britanie şi China, declaraţie care a stat la baza retrocedării provinciei în 1997.
Tragedie aviatică într-o bază US Air Force. Un pilot experimentat a murit după ce s-a prăbuşit cu un F-16
Publicat: (acum 17 ore) // Actualizat: (acum 17 ore) // Sursa: romaniatv.net
Autor: Iulian Tudor
Un avion de luptă F-16 s-a prăbușit marţi la o bază aeriană din statul Carolina de Sud. Tragedia s-a petrecut în timpul unui zbor de antrenament pe timp de noapte.
Avionul făcea parte din escadrila companiei 20th Fighter Wing şi s-a prăbușit marţi seara, în jurul orei locale 23.30 (miercuri, ora 06.30, ora României). Pilotul a supravieţuit iniţial accidentului, însă a murit câteva ore mai târziu, la spital.
Tragedia s-a petrecut în timpul unui zbor de antrenament pe timp de noapte, la Shaw Air Force Base.
Citeşte şi Atac cu grenade şi AK 47 la Bursa de Valori din Pakistan VIDEO şocant
Acesta este ultimul incident dintr-o lungă serie în care au fost implicate aeronave US Air Force în ultimele săptămâni. Nu mai departe de luna mai, un F-35A şi un F-22A s-au prăbuşit de asemenea în timpul unor misiuni de antrenament în Florida, dar în ambele situaţii piloţii au scăpat, catapultându-se.
