ISTORIA NU UITA NU MINTE SI NU IARTA
Episodul 186
Este timpul sa ne intoarcem privirea cu atentie si mandrie la stramosii nostrii directi si unici : geto-dacii ! ; trebuie sa demontam teoria falsa si mincinoasa a romanizarii si latinitatii…...
Geto-dacii reprezintă denumirea sub care au intrat în istorie triburile tracice din spaţiul carpato-dunărean, popor de origine indo-europeană. Ramură distinctă a tracilor, delimitată etnic şi lingvistic de tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale şi spirituale originale şi unitare, populaţia autohtonă carpato-dunăreană a fost desemnată, începând cu sec.VI î.Hr., de izvoarele greceşti, cu numele de “ geţi “ iar în sec. I î.Hr. de cele romane cu numele de “ daci “ . Întrucât geţii şi dacii sunt purtătorii uneia şi aceleiaşi civilizaţii şi, aşa cum arată Strabon, vorbeau aceeaşi limbă, reprezentând, deci, ramuri ale aceluiaşi popor, istoriografia modernă a desemnat populaţia autohtonă din milen. I î.Hr. – din această zonă geografică – cu numele de “ geto-daci “ . Potrivit informaţiilor lui Herodot, se poate afirma că separarea geto-dacilor din masa triburilor trace s-a desăvârşit în decursul primei epoci a fierului , denumita “ Hallstatt “ . Istoria geto – dacilor începe odata cu stabilirea grecilor pe ţărmul de vest al Mării Negre (Pontus Euxinus), unde au întemeiat coloniile Tomis, Histria, Callatis, Olbia şi Appolonia, când tracii au intrat în contact cu lumea greacă. Istoricul grec Herodot a fost primul care i-a menţionat pe geţi, la nord de Dunăre. Pentru Herodot , “ parintele istoriei “, getii erau : “ cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci “ . Din secolul al VI-lea î.Hr. se păstrează numeroase mărturii despre geto-daci, o entitate etno-istorică desprinsă din marele neam al tracilor. Primele descoperiri arheologice legate de aceştia au scos la iveală cultura Basarabi din Dobrogea, care se remarcă prin morminte tumulare şi o ceramică deosebită. Geto-dacii ocupau un spaţiu care cuprindea regiunea dintre lanţul Carpaţilor nordici şi Munţii Balcani. Societatea geto-dacică a cunoscut o perioadă de înflorire sub domnia regelui Burebista (cca. 82 – 44 î.Hr.), contemporan cu Cezar şi duşman al acestuia şi prieten al lui Pompei. în jurul anului 70 î.Hr., condiţiile externe fiind favorabile şi acţiunile politice şi militare ale lui Burebista încununate cu succes, geto – dacii au ajuns să aibă o conducere unică şi fermă, ca şi o puternică organizare. Ţara lui Burebista, păstrându-şi orânduirea social – politică, s-a întărit prin cucerirea de către aceştia a oraşelor greceşti Tomis, Histria şi Callatis de pe ţărmul Mării Negre, ca şi prin eliminarea pericolului invaziei celţilor. Astfel, Burebista a preluat conducerea întregului ţinut traco-geto-dacic, care se întindea de la Munţii Haemus (Balcani) până la Carpaţii Păduroşi şi de la Tyras (Nistru) până la Tisa. Controlând ambele maluri ale Dunării, Burebista a fost “cel dintâi şi cel mai mare dintre regii traci”, aşa cum este numit în scrierile lui Acornion din Dyionisopolis. Capitala statului geto-dacic se afla în zona munţilor Orăştie. Acolo, Burebista şi-a dezvoltat un întreg sistem de fortificaţii, continuat de urmaşii săi Dicomes, Scoryllo şi Cotiso. Succesul strădaniilor sale de a asigura unitatea poporului geto-dacic, a limbii şi civilizaţiei sale, l-au făcut pe rege să se simtă tot mai puternic, ajungând să creadă că este capabil să-şi măsoare puterea cu romanii. Burebista era sprijinit de marele preot Deceneu. Profitând de războiul civil dintre Caesar şi Pompei, Burebista l-a sprijinit pe cel din urmă. Din nefericire, Cezar, care a câştigat războiul, s-a hotărât să se răzbune pe daci. Dar asasinarea sa, în anul 44. î.Hr., a dus la amânarea confruntării militare cu aproape 120 de ani. La scurt timp după moartea lui Cezar, Burebista a fost înlăturat, în urma unui complot al aristocraţiei,
nemulţumită de puterea absolută a regelui. după căderea sa, statul a slăbit şi a pierdut din teritoriu. Geto-dacii au cunoscut o noua perioadă de prosperitate culturală şi politică în timpul domniei lui Decebal (87-106 d.Hr.), când civilizaţia geto-dacă a atins apogeul. în secolul I î.Hr., odată cu extinderea Imperiului Roman, Dunărea a devenit frontiera dintre acesta şi statul geto-dacilor. Dobrogea se afla deja sub dominaţie romană începând cu domnia lui Augustus. Romanii au pornit război impotriva dacilor şi după o primă confruntare (87-89 d.Hr.), aceştia au purtat două războaie sângeroase în timpul împăratului Traian, în 101-102 şi respectiv 105-106. Geto-dacii au fost învinşi, iar Imperiul condus de Traian şi-a extins fruntariile peste Dunăre transformând o parte a Daciei în provincie imperială romană. Două monumente comemorează evenimentele unul este Columna lui Traian de la Roma, opera lui Apollodor din Damasc (113 d.Hr.), iar al doilea este Trophaeum Traiani de la Adamclisi (109 d.Hr.). Geto-dacii sunt considerati, pe buna dreptate, stramosii directi ai romanilor. Asadar, a vorbi despre cultura si civilizatia romaneasca fara a o pune in evidenta pe cea a geto-dacilor este ca si cum ai sterge din intelegerea omului matur copilaria sa. Prea multe elemente din trecut s-au altoit in fizionomia poporului roman (e adevarat, foarte greu de pus in evidenta) incat a intelege ceea ce suntem presupune sa facem acest pas inapoi, peste timp. Creatia omului din trecutul indepartat de pe aceste meleaguri a retinut atentia a multor cecetatori si istorici , printre care enumeram profesorii universitari : John Mandris – Londra , Sturd Pegott – Edinburg , Bernhart Hansel – Berlin , Paul Mac Kendrick , Louis Leger – Paris , N.S. Derjavin – Moscova , etc..Mentionez aici doar un crampei din comentariile celor de mai sus : Paul
Mac Kendrick , scria : « Peste tot in Europa cultura neolitica are un caracter revolutionar , marcand trecerea da la viata nomada la cea sedentara….Este momentul in care omul a inceput sa aprecieze si sa creeze frumosul…Dar nicaieri , exceptand bazinul Marii Egee , tendinta aceasta catre frumos nu este mai bine reprezentata ca in scluptura si ceramica din Romania.Cea mai impresionanta asezare neolitica – superioara – din Moldova este cea de la Cucuteni , localitate in apropiere de Iasi … » iar John Mandris scria : « Culturile neolitice Cucuteni si Gumelnita sunt , poate cele mai bogate din Europa « … Preluand in mod creator elemente de cultura materiala si spirituala de la popoarele cu care au venit in contact , marele istoric roman ,Vasile Parvan , aprecia : « geto-dacii , stapanitorii marelui drum de civilizatie al Dunarii , se mentineau pe acelasi intins teritoriu , la Dunarea de jos . Ei primeau puternice inrauri grecesti pe Dunare in sus si apoi romane pe Dunare in jos , dar in aceiasi vreme ofereau , la randul lor , atat grecilor cat si romanilor o consistenta spirituala superioara si foarte caracteristica , pe care literatura antica a insemnat-o uneori cu mirare si admiratie , facand din geto-daci aproape un popor fabulos , prin vitejie , intelepciune si spiritul lui de dreptate « …Intrun articol viitor voi arata structura statului geto-dac centralizat si independent ( organizare , societate , ocupatii ,civilizatia , religia , organizarea politica si nu in ultimul rand pregatirea militara )……Pentru cei ce iubesc istoria in adevar si dreptate , le recomand cu modestie si sinceritate sa acceseze www.radiometafora.ro
Dacia – Romania la 1 iulie 2020
Profesor Jurist Dragoi Marin Director Adjunct Juridic
Ziarul RadioMetafora www.radiometafor
Vice-president W. A.R.M.
