Raluca Turcan recunoaşte că elevii se pot infecta cu COVID-19 la şcoală. „E absurd să crezi că nu se va îmbolnăvi niciun copil” 

Anul şcolar s-a reluat între timp şi în oraşul-stat Hamburg, iar începând de săptămâna viitoare se vor redeschide şcolile în landurile Schleswig-Holstein, Brandeburg, oraşul-stat Berlin şi Renania de Nord-Westfalia, acesta din urmă fiind landul cel mai populat şi de asemenea unul dintre cele mai afectate de pandemie.

Miniştrii regionali ai educaţiei au convenit în luna iulie asupra unei reluări normale a activităţilor educative odată cu începerea noului an şcolar, după mai multe luni de cursuri parţiale sau la distanţă desfăşurate în perioada restricţiilor antiepidemice.

Însă acum se inflamează dezbaterea cu privire la înţelepciunea unei asemenea decizii în timp ce numărul noilor cazuri de COVID-19 a început din nou să crească în Germania, acestea depăşind 1.000 pe zi în fiecare din ultimele două zile, cifre comparabile cu cele din luna mai.

Au fost instituite o serie de reguli în şcoli pentru a evita pe cât posibil transmiterea virusului. Sălile de clasă sunt aerisite periodic şi elevii trebuie să respecte gesturile barieră. Purtarea măştii nu este obligatorie în clasă, fiind în schimb cerută pe coridoare sau în sălile interioare comune

Citeste si Reprezentant al părinţilor: În cazul unei contaminări, şcolile şi directorii ar putea fi daţi în judecată

Referitor la obligativitatea întoarcerii elevilor la şcoală din 14 septembrie, în cazul unui scenariu verde, Monica Anisie a dat asigurări că, atât timp cât Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu DSP stabilesc că unitatea de învăţământ se încadrează în scenariul verde, nu există niciun pericol pentru copii. Normele sunt aplicabile atât pentru școlile de stat, cât și pentru cele private.

„Atâta timp cât nu există niciun pericol, nu văd de ce părintele să nu-și trimită copilul la școală. Decizia Comitetului Județean pentru Situații de Urgență este luată împreună cu Direcția de Sănătate Publică. Deci dacă de acolo se spune că nu există niciun pericol, nu văd de ce nu ar participa la cursuri elevii”, spune Monica Anisie.

Ministrul a anunțat că până pe 12 august toate școlile trebuie să ştie exact ce nevoi au şi de ce personal mai au nevoie.

“Am dat în analiză inspectoratelor școlare și unităților de învățământ necesarul, ne referim la necesarul de spaţiu, la necesarul de norme și posturi atât didactice cât și nedidactice, dar și necesarul referitor la medicii școlari sau asistentele medicale din cabinetele medicale din unitățile de învățământ. Analiza are ca termen data de 12 august“, a precizat Monica Anisie.

Astfel, scenariile în discuţie sunt:

Scenariul 1 – activităţi academice derulate în sistem „faţă în faţă”:

• Dotarea sălilor cu mijloacele specifice de dezinfecţie / sterilizare;
• Introducerea unor secvenţe fizice de triaj sanitar pentru studenţi şi cadre didactice;
• Planificarea accesului în spaţiile de învăţământ pe formaţiuni de studii adecvate capacităţii sălilor şi susţinerea simultană a unor activităţi educaţionale în mai multe săli.
• Amenajarea spaţiilor educaţionale în conformitate cu standardele sanitare / de distanţare prevăzute în legislaţia conformă

Citeşte şi: Reprezentant al părinţilor: În cazul unei contaminări, şcolile şi directorii ar putea fi daţi în judecată

Scenariul 2 – activităţi academice derulate în sistem „blended”:

• Amenajarea spaţiilor educaţionale în conformitate cu standardele sanitare / de distanţare specifice;
• Dotarea sălilor cu mijloacele specifice de dezinfecţie / sterilizare;
• Introducerea unor secvenţe fizice de triaj sanitar pentru studenţi şi cadre didactice;
• Implementarea unei perioade (1-2 săptămâni) de „inducţie” destinată studenţilor de anul I;
• Adaptarea curriculară la derularea activităţilor educaţionale în sistem hibrid;
• Alternarea activităţilor educaţionale faţă-în-faţă şi online pe parcursul întregului semestru, în funcţie de specificul fiecărei activităţi şi de resursele disponibile, prin împărţirea pe tipuri de activităţi;
• Alternarea activităţilor educaţionale faţă-în-faţă şi online pe parcursul întregului semestru, în funcţie de specificul fiecărei activităţi şi de resursele disponibile, prin împărţirea pe perioade de timp (de exemplu: o parte din semestru, activităţile educaţionale se susţin online, iar cealaltă parte se susţin faţă-în-faţă);
• Alternarea activităţilor educaţionale faţă-în-faţă şi online pe parcursul întregului semestru, în funcţie de specificul fiecărei activităţi şi de resursele disponibile, prin împărţirea pe sub-formaţiuni de studii (de exemplu: într-o perioadă de timp, o parte dintre studenţi desfăşoară activităţi faţă-în-faţă, iar cealaltă desfăşoară activităţi online, urmând să se facă rocada);
• Dotarea spaţiilor educaţionale (a sălilor de curs şi a celor de seminar) cu mijloace multimedia, pentru a putea stabili conexiunea sincron cu studenţii conectaţi online;
• Pregătirea şi administrarea resurselor tehnologice de susţinere a activităţilor online.

Citeşte şi: Reacţia lui Marcel Ciolacu, după atacul lui Klaus Iohannis la adresa PSD. „Guvernul PNL mafiot şi corupt şi-a dat mâna cu interlopii”

Scenariul 3 – activităţi academice în sistem online:

• Adaptarea curriculară la modalităţile de desfăşurare a activităţilor online;
• Pregătirea şi administrarea resurselor tehnologice de susţinere a activităţilor online;
• Pregătirea cadrelor didactice pentru susţinerea activităţilor online;
• Sprijinirea studenţilor provenind din grupuri vulnerabile pentru participarea la activităţile online.
• Scenariile de mai sus, posibile pentru comunitatea Universităţii din Bucureşti, au în vedere o serie de dimensiuni, şi anume:

1. Adaptarea curriculară, prin:

a. Maximizarea interacţiunii faţă-în-faţă, în funcţie de situaţia pandemică, prin găsirea celui mai bun compromis între necesitatea prezenţei fizice impusă de specificul fiecărei activităţi educaţionale, disponibilitatea spaţiilor de învăţământ şi de cazare din UB şi gestionarea timpului de lucru al profesorilor şi studenţilor UB;

Citeşte şi: Şcoala va începe după trei scenarii: verde, galben şi roşu. Câte localităţi se încadrează în scenariul verde

b. Adaptarea fişelor de disciplină la un sistem hibrid de predare-învăţare-evaluare (de tip „blended”), bazat pe scenarii flexibile;

c. Utilizarea cât mai mult posibil a evaluării periodice, pe parcursul semestrului, în diverse forme, preponderent online. Organizarea examenelor finale online sau faţă-în-faţă, cu respectarea unor criterii bine definite de integritate academică.

2. Asigurarea resurselor educaţionale necesare desfăşurării activităţilor în sistem online sau hibrid, în condiţiile pandemice date, prin:

a. Utilizarea unei platforme unice de e-learning în fiecare facultate, care va fi folosită de toate cadrele didactice pentru publicarea tuturor informaţiilor, a materialelor didactice şi pentru susţinerea evaluărilor online pe parcursul semestrului aferente fiecărei discipline;

Citeşte şi: Nelu Tătaru: „Avem scenarii pentru începutul anului şcolar, ne dorim să fie unul cât mai aproape de normal”

b. Utilizarea la fiecare disciplină a unuia dintre sistemele agreate intern pentru toate activităţile sincrone desfăşurate online sau în sistem mixt; şi c. Utilizarea unei platforme de bibliotecă virtuală pentru publicarea online, în sistem închis şi în regim read-only a materialelor bibliografice obligatorii prevăzute de fişa disciplinei.

3. Pregătirea spaţiilor de învăţământ pentru desfăşurarea activităţilor în sistem faţă-în-faţă sau mixt, în condiţiile pandemice date, prin:

a. Centralizarea orarelor, pentru a asigura, dincolo de prioritatea accesului facultăţilor la spaţiile pe care le au în administrare, utilizarea la capacitate maximă a tuturor spaţiilor de predare-învăţare-evaluare din UB;

b. Dotarea, în limita fondurilor disponibile, a sălilor de curs şi/sau a unor studiouri de transmisie în direct şi înregistrare audio-video, pentru susţinerea în sistem online sau mixt a activităţilor educaţionale;

Citeşte şi: Ludovic Orban: „Şcoala va începe. Pregătim deschiderea şcolii pentru orice scenariu posibil”

c. Pregătirea spaţiilor de învăţământ pentru asigurarea accesului şi a protecţiei sanitare a studenţilor şi cadrelor didactice, cu respectarea normelor în vigoare (secvenţe de triaj, acces şi distanţare, dezinsecţie periodică, mijloace individuale de protecţie).

4. Asigurarea echităţii şi a accesului egal la serviciile educaţionale, prin:

a. Prioritizarea resurselor umane, a spaţiilor de învăţământ şi a celor de cazare pentru asigurarea, dacă este posibil, a desfăşurării activităţilor educaţionale într-o cât mai mare măsură faţă în faţă pentru studenţii înmatriculaţi în anul I la programele de studii de licenţă. Organizarea la începutul anului universitar a unui program de „inducţie” de 1-2 săptămâni pentru studenţii de anul I;

b. Identificarea studenţilor şi a cadrelor didactice vulnerabile şi furnizarea unor servicii de pregătire şi sprijin (ex.: competenţe digitale, acces la tehnologie, nevoi de consiliere psiho-pedagogică etc.). Crearea, în limita fondurilor disponibile, a unui stoc de echipamente hardware şi software la nivelul fiecărei facultăţi, care să fie alocate în funcţie de necesităţi;

Citeşte şi: ULUITOR! Un profesor universitar îl ia la bătaie pe un muncitor, deranjat de zgomotul utilajelor de pe şantier VIDEO

c. Adaptarea metodologiei de cazare a UB, precum şi a fiecărei facultăţi, în concordanţă cu scenariile academice adoptate. Prioritizarea cazării în spaţiile UB a studenţilor cu venituri reduse şi accesibilizarea variantelor alternative de cazare pentru studenţii care au posibilităţi materiale şi optează pentru o astfel de variantă.

• În luarea deciziei cu privire la scenariile adoptate, se vor lua în calcul următoarele criterii:
• Riscul de apariţie şi de răspândire a infectării în fiecare clădire a UB/ facultate;
• Riscul calculat pentru profesori/studenţi: persoanele aflate în grupuri vulnerabile, cu risc major vor putea alege să rămână în sistem online şi în cazul scenariului hibrid;
• Măsuri stricte de distanţare în sălile de curs, calculându-se procentul de studenţi care pot veni la curs/seminar pentru fiecare activitate;
• Asigurarea unor circuite unidirecţionale în spaţiile facultăţilor.

Scenariile şi măsurile mai sus enunţate vor fi dezbătute în consiliile facultăţilor, urmând ca, la nivelul Universităţii din Bucureşti, să se decidă asupra celor mai bune variante şi asupra contextelor în care se va face tranziţia de la un scenariu sau altul, în funcţie de evoluţia situaţiei, a trasmis Mirabela Amarandei, Purtător de cuvânt al Universităţii din Bucureşti.