ISTORIA NU UITA NU MINTE SI NU IARTA
Episodul 196
2050 ani de la moartea reginei Cleopatra a Egiptului.
La data de 12 august a anului 30 î.Hr. se va sinucide regina Cleopatra, fiica regelui Ptolemeu al XII-lea dintr-o cunoscuta dinastie macedoneană, care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare din anul 323 î.Hr. Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr, fiind fiica regelui Ptolemeu al XII-lea și a unei femei al cărei nume istoria nu l-a reținut și avut mai mulți frați, dintre care sunt consemnați Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu al XIV-lea și cel puțin o soră, Arsinoe. După ce tatăl ei a fost ucis, Cleopatra a urcat pe tron și în același timp fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, domnind alături de ea în Egipt sub titlul oficial de soț al Cleopatrei. Deși Cleopatra nu avea sânge egiptean, a fost singura din familie care a învățat limba egipteană. Pentru a-și spori influența asupra poporului, s-a proclamat fiică a lui Ra, zeul soarelui la egipteni și fiică a zeiței Isis. Cleopatra a fost considerată cea mai frumoasă femeie din lume, s-a spus că nu purta bijuterii și vorbea șapte limbi, având o educație aleasă. Tutorele fetei a fost Philostratos, de la care a învățat oratoria și filozofia, fiind instuită la Musaeum, instituție fondată de Ptolemeu I Soter. Acest Musaeum era casa muzicii și a poeziei, o școală filozofică și o bibliotecă în același timp.În scurt timp, Cleopatra a avut neînțelegeri atât cu fratele, cât și cu sora ei, Arsinoe, ceea ce a dus la declanșarea unui război civil în anul 48 î.Hr. În momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, fugise în Egipt căutând adăpost, însă a fost ucis de oamenii fratelui Cleopatrei în 47 î.Hr….Iulius Cezar a ajuns la scurt timp după acest eveniment în Alexandria și, după ce a aflat că dușmanul lui a murit, a decis să restabilească ordinea în Egipt. Cleopatra, încercând să intre în grațiile lui Cezar, s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. A atras astfel atenția liderului roman, care a fost de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Tânăra a ieșit învingătoare din conflictul intern și a rămas la domnie alături de un alt frate, Ptolemeu al XIV-lea. Sora lor, Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu. În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar și pe care l-a botezat „Cezarion” („micul Cezar”). La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion. Apoi cei doi au locuit într-o vilă deținută de Cezar în afara capitalei. După ce generalul roman a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după aceea, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit chiar de sora sa. Regina și-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului. După asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a a trecut printr-un nou război civil, oprit temporar în 43 î.Hr., odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar și moștenitorul ales de acesta, generalul Marc Antoniu și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor că ar fi fost susținătoarea adversarilor lui Marc Antoniu. Dar Cleopatra își dorea să-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar. De aceea în 41 î.Hr. s-a înfățișat în fața lui la Tarsus într-o barjă, costumată în Venus, zeița iubirii la romani. Frumoasa regină l-a sedus pe general și s-a întors cu el la Alexandria, petrecându-și iarna împreună. Un an mai târziu, în anul 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), în încercarea de a repara alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze. La trei ani după nuntă, Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a plecat spre est, plănuind să se întâlnească cu Cleopatra în Siria. În timpul cât au fost separați, Cleopatra născuse doi gemeni, un băiat, Alexander Helios, și o fată, Cleopatra a VIII-a Selene, copiii generalului. În august sau septembrie 36 î.Hr. Cleopatra i-a mai oferit un fiu generalului Marc Antoniu, pe Ptolemeu Philadelphus. Pentru a se răzbuna pe Marc Antoniu, fostul lui aliat, împăratul Octavian i-a declarat război Cleopatrei, iar pe 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul pe care îl făcuse față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat. După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu a fost înștiințat că frumoasa regină a murit, și de durere s-a înjunghiat cu propria sabie. Legenda spune că, înainte de a muri, a fost informat că, de fapt, Cleopatra este încă în viață și a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, implorând-o pe aceasta să facă pace cu fostul său adversar, Octavian, apoi a murit în brațele ei. După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei. După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria a fost cucerită de romani, care au înconjurat mausoleul în care se afla Cleopatra. Când a aflat că va fi trimisă în lanțuri la Roma, ca trofeu al victoriei romane, Cleopatra s-a pregătit pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase și îmbrăcându-se în cele mai bune haine ale ei. Regina și-a scris testamentul cerând să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, și l-a lăsat la conducerea Egiptului pe fiul ei, Cezarion, care urma să domnească sub numele Ptolemeu al XV-lea. Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., la vârsta de 39 de ani, probabil lăsându-se atacată de vipere (sau cobre, după alte versiuni). Trupul reginei Egiptului a fost îngropat alături de cel al lui Marc Antoniu pe țărmul Mării Mediterane. Curând Octavian l-a executat pe fiul cel mare al Cleopatrei, a anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit averea Cleopatrei pentru a-și plăti mercenarii. Legenda spune că Octavian i-a luat pe ceilalți trei copii ai reginei și ai lui Marc Aureliu – Alexander Helios, Cleopatra Selene și Ptolemeu Philadelphus și i-a dus din Egipt la Roma. Împăratul și-a sărbătorit triumful militar plimbându-i pe cei trei orfani încătușați în lanțuri de aur pe străzile Romei. Lanțurile erau atât de grele încât copiii nu puteau merge, provocând reacții de simpatie din partea romanilor. Octavian i-ar fi dat pe cei trei mici prizonieri în grijă Octaviei Minor, fosta soție a tatălui lor. Despre Cleopatra Selene se știe că a supraviețuit până la vârsta de 35 de ani și a fost căsătorită cu Juba din Mauretania, un rege supus Imperiului Roman, devenind astfel regină a Mauretaniei, provincie romană din Africa de Nord, aflată pe teritoriul Algeriei și Marocului de astăzi. Fratele ei geamăn, Helios, a dispărut din mărturiile istorice, ceea ce poate însemna că a murit înainte de a ajunge la maturitate. Ultimul fiu al Cleopatrei, Ptolemeu Philadelphus, ar fi supraviețuit până la vârsta adultă, dar nu există mărturii despre destinul său ulterior.Articol pentru toti romanii cat si pentru vorbitorii de limba romana de pe intreg mapamondul , pentru cunoasterea in adevar si dreptate a istoriei poporului nostru , milenar pe aceste meleaguri .Articolul este publicat de Ziarul Radio Metafora din Seattle , W.A. , U.S.A., www.radiometafora.ro .Pentru cei ce iubesc istoria in adevar si dreptate , le recomand cu modestie si sinceritate sa acceseze , www.radiometafora.ro , si trecand numele meu in dreapta sus , pot vizualiza articolele intitulate generos : „” RESCRIEREA ADEVARATEI ISTORII NATIONALE „” , „” ISTORIA NU UITA NU MINTE SI NU IARTA „” , „” TRADAREA POPORULUI ROMAN O TRAGEDIE MILENARA FARA DE SFARSIT „” cat si „” ROMANIA CENTENARA IN INIMA DACIEI MILENARE „ , E TIMPUL SA NE INTOACEM PRIVIREA CU MANDRIE SI RESPECT LA STRAMOSII NOSTRII DIRECTI SI UNICI : GETO-DACII ( referitoare la etnogeneza poporului geto-dac-roman )…., ” TREBUIE SA DEMONTAM TEORIA FALSA SI MINCINOASA A ROMANIZARII SI LATINITATII „…..si multe alte articole …….
Dacia – Romania la 12 august 2020
Profesor Jurist Dragoi Marin Director Adjunct Juridic
Ziarul RadioMetafora www.radiometafor
Vice-president W. A.R.M.