În plus, a afirmat el, UE va adopta sancţiuni împotriva oficialilor responsabili pentru violenţele din timpul protestelor şi pentru fraudă electorală.

„UE va impune în scurt timp sancţiuni asupra unui număr substanţial de indivizi responsabili pentru violenţe, represiune şi fraudă electorală”, a precizat Charles Michel.

 Lukaşenko, huiduit de muncitorii unei fabrici din Belarus intraţi în grevă. „Atât timp cât nu mă ucideţi, nu vor fi alegeri” VIDEO 

Cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a condamnat, într-o conferinţă de presă de după summit, „violenţa brutală” împotriva protestatarilor din statul est-european.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că executivul comunitar va redirecţiona 53 de milioane de euro de la guvern spre societatea civilă, victimele represiunii de stat în timpul protestelor şi lupta împotriva COVID-19.

Ea a mai spus că violenţa împotriva protestatarilor nu poate fi acceptată şi că ar trebui adoptate cât de curând posibil sancţiuni împotriva oficialilor responsabili. Von der Leyen a mai afirmat că UE susţine dialogul între autorităţile din Belarus şi opoziţie şi că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa ar putea facilita acest dialog.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat luni că nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale, în pofida cererilor opoziţiei şi a protestelor antiguvernamentale din întreaga ţară.

Proteste înăbușite violent, după realegerea lui Aleksandr LukașenkoSummitul are loc în condițiile în care de la alegerile din 9 august, când președintele autocrat Aleksandr Lukașenko a fost reconfirmat în funcție pentru al șaselea mandat, au avut loc zilnic proteste, de o amploare din ce în ce mai mare, marcate de violente, represiune, arestări în masă și torturi. În plus, mulți oameni au intrat într-o grevă generală, inclusiv jurnaliști de la televiziunea de stat și muncitori de la mari întreprinderi de stat.

Miercuri, în Belaus tocmai a fost confirmat un al treilea deces din timpul protestelor împotriva lui Aleksandr Lukașenko. E vorba despre un bărbat de 43 de ani dintr-un oraș din sud-vestul țării. Omul a fost împușcat mortal, spune familia, pe 11 august, într-una dintre serile în care manifestațiile au fost înăbușite violent de forțele de ordine.

Aleksandr Lukașenko, mesaj dur către liderii europeni Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a cerut ajutor militar președintelui Vladimir Putin, iar miercuri, în ziua summitului, a acuzat Occidentul că finanţează pe faţă protestele opoziţiei care se desfăşoară de 11 zile în această ţară.

„State occidentale declară direct şi făţiş, fără să se ascundă, că strâng resurse şi le trimit în Belarus”, a declarat preşedintele Lukaşenko, citat de agenţia oficială BELTA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, la care au participat prin videoconferinţă lideri regionali.

„Ştim acest lucru şi ne ocupăm”, a avertizat şeful statului belarus, care i-a sfătuit pe liderii Uniunii Europene, care discută miercuri situaţia din Belarus, să se ocupe de problemele lor.

Înainte să arate cu degetul înspre noi, ar trebui să pună pe agenda reuniunilor lor ‘vestele galbene’ din Franţa şi revoltele îngrozitoare din SUA. Aş vrea ca ei, mai întâi de toate, să ia în discuţie protestele împotriva măsurilor de izolare anti-coronavirus din Germania şi din alte ţări din Europa. Au o sumedenie de probleme. Nu ar trebui să arate spre Belarus pentru a distrage atenţia de la problemele care există în Franţa, în SUA, în Germania şi aşa mai departe, a declarat Lukaşenko.

„Nu suntem singuri”, a insistat Lukaşenko, care a dat asigurări că peste 100.000 de oameni şi-au exprimat sprijinul faţă de guvern la ultimele mitinguri şi manifestaţii care au avut loc în mai multe regiuni din ţară.

Lukaşenko a subliniat că „se înşală cei care cred că puterea a cedat sau se clatină”.

„Cei care, mai ales din străinătate, îşi ascut deja pumnalele, vor primi un răspuns dur”, a promis Lukașenko acuzând că în orașul Grodno flutură deja drapele poloneze. „Este inadmisibil. Acestui tip de manifestări i se va pune capăt într-un mod drastic”, a avertizat el.

În opinia lui Lukaşenko, sutele de mii de persoane care au manifestat în mai multe oraşe din ţară împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din 9 august sunt „delincvenţi şi oameni care nu muncesc”.

Pandemia a frânat, dar nu a pus capăt grevelor

De cel puţin zece zile protestele la adresa preşedintelui au luat amploare, iar cel puţin 2 oameni au murit în confruntările violente cu forţele de ordine şi mai multe mii au fost reţinuţi.

Uniunea Europeană se pregăteşte să impună noi sancţiuni Minskului în urma represiunii. O discuţie în acest sens va avea loc miercuri.

Angela Merkel i-a spus lui Putin, marţi, că Berlinul şi-a dorit ca Guvernul din Belarus să se abţină de la folosirea violenţei, să elibereze deţinuţii politic şi să înceapă discuţiile cu opoziţia.

Putin i-a replicat, potrivit Kremlinului, că orice încercare externă de a interveni în problemele naţionale ale Belarusului va fi de neacceptat.

Rusia, aliat tradiţional al Belarusului, urmăreşte îndeaproape situaţia, mai ales că ţara vecină găzduieşte conducte prin care Moscova exportă energie spre Vest şi este considerată zonă-tampon faţă de NATO.

Marţi, mii de protestatari s-au adunat în faţa unui teatru din Minsk pentru a fi solidari cu directorul instituţiei, demis pentru că a vorbit în sprijinul opoziţiei. Ei vor ajunge apoi în apropierea închisorii unde se află, din luna mai, soţul liderului opoziţiei Svetlana Tikhanouskaya.

Argentina: Mii de persoane au manifestat împotriva restricţiilor impuse de Guvern

Mii de argentinieni au manifestat, luni, la Buenos Aires şi în alte oraşe, împotriva restricţiilor impuse de Guvern pentru a lupta împotriva coronavirusului, în contextul în care Argentina se confruntă cu o creştere puternică a contaminărilor.

Demonstraţia de la Buenos Aires, convocată pe reţelele sociale şi susţinută de opoziţie, a avut loc după ce guvernul a anunţat, vineri. prelungirea până la 30 august a măsurilor de izolare în zona metropolitană a capitalei, care reprezintă 90% din cazurile înregistrate în Argentina.

Demonstranţii, care purtau măşti dar nu respectau distanţa socială, au scandat „Libertate, libertate!”.

Manifestaţia de la Buenos Aires nu este prima de acest gen, dar a fost cea mai importantă din punct de vedere numeric, iar demonstraţii similare au avut loc luni în principalele oraşe ale Argentinei.

Potrivit ultimului bilanţ, Argentina a înregistrat 294.556 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus şi 5.750 de decese.

PROTESTELE continuă și în Bulgaria: NU dorim ca mafia să scrie noua Constituție

Documentul prevede, printre altele, modificări ale sistemului judiciar, în special în privinţa controlului procurorului şef asupra procurorilor publici, considerat ineficient şi criticat de manifestanţi.

Proiectul a fost înaintat luni parlamentului de către partidul GERB al premierului Borisov, care doreşte să obţină un „acord larg” din partea celorlalte grupuri parlamentare în privinţa alegerii unei adunări constituante reprezentative.

„Poporul vrea reprezentare maximă … Singura cale este cu o nouă Constituţie”, a declarat Borisov. Vineri, el a anunţat că va demisiona în ziua în care parlamentul va decide cu privire la alegerea unei adunări constituante.

Protestatarii s-au opus planurilor guvernului, în pofida faptului că au cerut o adunare constituantă pe lângă demisia guvernului şi a procurorului-şef la începutul acţiunilor de protest, pe 9 iulie.

„Nu dorim ca mafia să scrie noua Constituţie”, a declarat luni pentru postul naţional de radio un activist prezent la un protest în faţa clădirii Ministerului Justiţiei.

Preşedintele pro-rus Rumen Radev şi socialiştii din opoziţie acuză, la rândul lor, guvernul de corupţie, comportament asemănător mafiei şi dependenţă de oligarhi.

„O criză precum cea actuală nu va fi vindecată cu propuneri de modificări constituţionale, ci cu o demisie imediată”, a declarat Radev la un protest împotriva guvernului, desfăşurat luni seara la Varna.

Bombardamente în Fâşia Gaza. Avioane de vânătoare israeliene au lovit obiective Hamas

Publicat: Marţi, 18 August 2020 13:49 // Actualizat: Marţi, 18 August 2020 13:49 // Sursa: romaniatv.net
Autor: Filip Stan