Câteva sute de militari americani au început să sosească sâmbătă în Lituania, ţară membră a NATO, pentru un exerciţiu în apropiere de frontiera cu Belarus, unde tensiunile cresc ca urmare a unui scrutin prezidenţial contestat, notează Agerpres.Peste 10 tancuri Abrams au trecut frontiera lituaniană venind din Polonia, sâmbătă după-amiază, potrivit unui fotograf al AFP.

Desfăşurarea, care va dura până în noiembrie, a fost „prevăzută anterior şi nu are nicio legătură cu niciun eveniment din regiune”, a transmis într-un comunicat Ministerul Apărării lituanian.

Vilnius a oferit adăpost reprezentantei opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia şi, împreună cu vecinii săi baltici, Estonia şi Letonia, l-a înscris pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko pe lista neagră a persoanelor considerate indezirabile.

În urmă cu trei ani, NATO a desfăşurat rotaţii permanente de trupe în Polonia şi în statele baltice, pe fondul politicii considerate agresive a Moscovei, mai ales după anexarea în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea, notează Agerpres.

Lukașenko a declarat că și un posibil transfer de avioane F-16 americane din Germania în Polonia ar constitui o „amenințare potențială” pentru Belarus.

„Vor fi la 15-20 de minute de zbor de teritoriul nostru. Pentru mine, în calitate de comandant suprem, este o problemă. Nu se știe cu ce vor fi înarmate. Poate cu arme nucleare. Așa că a trebuit să reacționez”, a mai spus Lukașenko citat de Beita.

Pe deasupra, ministerul de Externe din Belarus l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri polonez la Minsk pentru a protesta față de „ingerințele” Poloniei în afacerile interne ale Belarus.

În cele din urmă, a reacționat și Varșovia. Comentariile lui Lukașenko despre intențiile pe care le pune pe seama Poloniei sunt „inacceptabile”, a declarat Krzysztof Szczerski, un consilier apropiat al președintelui polonez Andrzej Duda.

„Nimeni nu are asemenea intenții în Polonia, totul nu este decât propagandă.”

La rândul său, sus-secretarul de stat din Ministerul polonez de Externe, Marcin Przydacz, a amintit că, în trecut, „nu Polonia a fost cea care a mutat frontierele, ci un alt vecin al Belarus”.

Se înmulțesc manifestațiile de protest la adresarestricţiilor impuse de guvernele din Europa pentru combaterea coronavirusului. Croații și italienii au ieșit în număr mare în stradă!Circa 3.000 de persoane au demonstrat sâmbătă în centrul capitalei croate Zagreb, împotriva restricţiilor impuse de guvernul croat pentru combaterea coronavirusului.

La Roma, aproximativ 1.000 de oameni au manifestat în centrul capitalei Italiei împotriva obligativităţii vaccinării copiilor de vârstă şcolară şi a purtării măştii de protecţie, informează Agerpres.

La Zagreb, protestatarii au purtat pancarte cu mesaje precum „Libertatea este puterea noastră” şi „Părinţii şi copiii sunt nefericiţi”, a relatat portalul index.hr, care a notat că prea puţine persoane purtau mască şi că nu s-a respectat distanţarea fizică, însă poliţia nu a încercat să disperseze manifestanţii.

Printre vorbitorii de la protest s-au numărat politicieni de dreapta, persoane care se opun vaccinării şi cei care dau crezare teoriilor conspiraţiei şi care au avertizat cu privire la efectele asupra sănătăţii a reţelelor de telefonie mobilă 5G.

Croaţia, cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, a fost una dintre ţările în care coronavirusul a fost ţinut sub control la începerea pandemiei în Europa. De la izbucnirea epidemiei, Croaţia a înregistrat oficial 11.428 îmbolnăviri şi 195 de decese, potrivit Hina.

La Roma, protestatarii făceau parte mai ales din rândurile militanţilor anti-vaccin şi adepţilor teoriei conspiraţiei, cu toate că poliţia s-a temut în ultimele zile că la miting vor participa grupări fasciste care ar fi putut provoca tulburări.

„Nu obligativităţii vaccinării, da libertăţii de a alege”, „Fără măşti în şcoală, fără distanţare”, „Libertatea personală este inviolabilă” şi „Trăiască libertatea” – se putea citi pe pancartele purtate de manifestanţi, care în marea lor majoritate nu purtau măşti.

Întrebat în timpul dimineţii de sâmbătă despre acest protest, şeful guvernului Giuseppe Conte a răspuns printr-o trecere în revistă a bilanţului epidemiei în Italia: „Peste 274.000 de bolnavi şi 35.000 de morţi. Punct”. El a adăugat că este încrezător că toamna nu va aduce o nouă carantină generalizată, ci doar „intervenţii ţintite”, acolo unde va fi nevoie.

Spațiul Schengen este în pericol să dispară, în viitor, în contextul în care mai multe state europene impun noi restricții și controale la granițe pentru cetățenii străini.Noile restricții și controale la care recurg statele europene pentru a opri pandemia de COVID -19 sunt de natură să pună în pericol libera circulație a cetățenilor. De teama noului coronavirus, statele își închid granițele pentru a-și proteja proprii cetățeni, iar acest lucru stârnește îngrijorare în rândul oficialilor de la Bruxelles.

Germania, care deține președinția rotativă a UE, dorește să evite acest lucru și caută soluții pentru a proteja integritatea spațiului Schengen. Pe de altă parte, reprezentanții mai multor state discută despre măsurile pe care ar trebui să le adopte pentru a face față noului val al pandemiei, conform capital.ro.

Un prim pas spre închiderea granițelor a fost făcut în care a interzis, la începutul săptămânii, accesul cetăţenilor străini pe teritoriul său. În același context Danemarca a luat măsuri pentru a limita accesul pe teritoriul său în funcție de rata infectprilor, iar Finlanda a introdus controale vamale pentru cei care vin din statele care au probleme mari cu pandemia, precum Spania sau Franța.

Oficialii de la Bruxelles ar dori ca autoritățile statelor membre UE, în special din Schengen, să-și coordoneze acțiunile și să adopte reguli similare în ce privește carantinarea și testarea. În prezent, fiecare stat are propriile reglementări în acest domeniu, iar acest lucru este de natură să stârnească îngrijorare la nivelul Comisiei Europene.

„Propunem astăzi ca statele noastre membre să adopte o abordare bine coordonată, previzibilă şi transparentă cu privire la impunerea de restricţii de călătorie acolo unde sunt necesare, în care protecţia sănătăţii publice să fie întotdeauna primordială. Trebuie să evităm să luăm măsuri care să perturbe şi mai mult economiile noastre deja fragile şi care să fie o sursă suplimentară de incertitudine pentru cetăţenii noştri, care au făcut sacrificii uriaşe”, a arătat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, citată în comunicat.

În prezent, atrage atenţia Bruxellesul, există diferenţe mari de la o ţară la alta în ceea ce priveşte criteriile aplicate pentru adoptarea de măsuri care restrâng libera circulaţie în Uniunea Europeană.

Forţele armate turce vor desfăşura exerciţii militare în largul Ciprului începând de duminică, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării de la Ankara.Manevrele au loc pe fondul tensiunii continue cu Grecia în legătură cu disputa pe tema gazului în Mediterana de Est şi al unor eforturi internaţionale de mediere.

Exerciţiul, numit „Mediterranean Storm” (Furtună mediteraneană), va avea loc până joi şi va fi desfăşurat potrivit Ankarei împreună cu elemente din nordul Ciprului, administrat de „Republica Turcă a Ciprului de Nord”, entitate autoproclamată şi recunoscută doar de Turcia.

Potrivit Ministerului Apărării turc, exerciţiul anual are ca scop „îmbunătăţirea instruirii reciproce, a cooperării şi interoperabilităţii” între Turcia continentală şi comandamentul forţei din nordul insulei divizate.

Elementele aeriene, navale şi terestre vor participa la exerciţiu cu simulări de căutare şi salvare de atac aerian şi de luptă,
potrivit unui comunicat.

Tensiunea rămâne ridicată între Turcia şi Grecia, membri ai NATO şi vecini, ambii pretinzând dreptul de a fora în aceeaşi parte a Mediteranei de Est, despre care se crede că este bogată în resurse de hidrocarburi.

Ciprul este împărţit între sudul grec şi nordul turc nerecunoscut internaţional din 1974, când Turcia a invadat insula ca răspuns la o lovitură de stat.

Ambele ţări au efectuat exerciţii militare rivale în zona unde o navă de cercetare turcă, escortată de vase de război, efectuează operaţiuni de forare până la 12 septembrie.

NATO şi Uniunea Europeană au oferit mediere în dispută. Cu toate acestea, Ankara şi Atena nu au confirmat încă discuţii, notează Agerpres.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu avertiza încă de sâmbătă trecută că orice acţiune din partea Greciei vizând extinderea apelor sale teritoriale de-a lungul ţărmurilor estice, spre Turcia, va fi considerată un motiv de război,

„Ei nu îşi pot extinde acestea [apele teritoriale] la 12 mile în Marea Egee”, a spus Cavusoglu, referindu-se la marea care separă cele două ţări.

„Acesta este un motiv de război sau casus belli”, a adăugat şeful diplomaţiei turce într-un interviu acordat postului local de radio A Haber, citând o declaraţie din 1995 parlamentului de la Ankara.

Turcia şi Grecia au 6 mile marine de ape teritoriale în Marea Egee, unde se află mai multe insule greceşti situate în apropierea teritoriului turc.

Avertismentul ministrului turc de externe a venit ca o reacţie la anunţul premierului grec Kyriakos Mitsotakis care afiirma că apele teritoriale ale ţării sale vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice (de la 11 la 22 de kilometri) de-a lungul ţărmurilor sale vestice, spre Italia. Mitsotakis a declarat că ţara sa ar putea lua în calcul extinderea apelor teritoriale şi în alte zone maritime.
„Nu este problema noastră dacă se extind la 12 km în Marea Ionică … dar poziţia noastră în Marea Egee este extrem de clară”, a adăugat Cavusoglu.

Captură uriașă de heroină într-un port britanic. Traficanții comunicau criptat