Legendarul fotbalist argentinian Diego Armando Maradona a fost înmormântat joi seara, în cadrul unei ceremonii private, într-un cimitir din Buenos Aires, după o zi în care mii de oameni i-au adus un ultim omagiu şi s-au aşezat de-a lungul traseului cortegiului.
:format(jpeg):quality(80)/https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2020/11/4-3.jpg)
Dricul care a transportat sicriul acoperit cu drapelul argentinian a părăsit Palatul prezidenţial situat în centrul istoric al Buenos Aires-ului, îndreptându-se către cimitirul Jardin Bella Vista, unde Maradona a fost îngropat într-un cavou al familiei sale, informează Agerpres.
Numeroşi fani s-au aliniat de-a lungul traseului cortegiului funerar, pentru a-şi lua rămas bun de la idolul lor.
La ceremonia care a avut loc la cimitirul din capitala Argentinei au participat doar rudele şi prietenii apropiaţi ai starului argentinian.
Considerat unul dintre cei mai buni fotbalişti din toate timpurile, Diego Armando Maradona a încetat din viaţă miercuri, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac, pe care la suferit la domiciliul său din Tigre, la nord de Buenos Aires.
Maradona, mai mult decât un idol pentru argentinieni
Fostul mijlocaş al echipelor FC Barcelona şi Napoli fusese spitalizat pe 2 noiembrie, pentru anemie şi deshidratare, în oraşul La Plata, situat la 60 km de Buenos Aires, unde antrena echipa locală. Analizele efectuate au relevat prezenţa unui hematom subdural, un cheag de sânge format la nivelul suprafeţei creierului. Din acest motiv, el a fost transferat la o clinică privată din Olivos, în apropiere de Buenos Aires, unde a fost operat în ziua următoare. El a fost externat pe 11 noiembrie.
În urma morţii lui Maradona, Preşedinţia argentiniană a decretat trei zile de doliu naţional.
Provenit din cartierele sărace din Buenos Aires, „El Pibe de oro” („Băiatul de aur”), cum era supranumit Diego Maradona, va rămâne simbolul şi căpitanul necontestat al selecţionatei Argentinei, în tricoul căreia a evoluat timp de 17 ani (1977-1994) şi a marcat 50 de goluri în 115 meciuri, oferind ţării sale a doua Cupă Mondială din istorie, în 1986.
Citeşte şi: Ultimele cuvinte ale lui Maradona. Ce a făcut înainte să moară
Maradona a încetat din viaţă miercuri, din cauza unei insuficienţe cardiace, potrivit raportului preliminar al autopsiei. Joi, mii de oameni i-au adus un omagiu fostului fotbalist la palatul prezidenţial din Buenos Aires.
:format(jpeg):quality(80)/https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2020/11/maradona-1.jpg)
Ultimele cuvinte ale lui Maradona. Fostul mare fotbalist argentinian Diego Maradona a încetat din viaţă la 25 noiembrie 2020, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac, în locuinţa sa din Tigre. Miercuri dimineață, Maradona a coborât la micul dejun, palid la față și plângându-se că îi este frig.”Me siento mal”, i-a spus nepotului său – ”Mă simt rău” – înainte să se întoarcă în pat, în vila sa din Buenos Aires, potrivit quepasaalta.com.ar.
Pe la ora prânzului, Maradona a fost găsit în camera sa, fără semne vitale. O ambulanță a sosit în scurt timp la reședința fostului mare fotbalist, însă medicii nu au putut face altceva decât să constate decesul.
Acuzații grave ale avocatului lui Maradona
Matias Morla, avocatul lui Diego Maradona, a lansat acuzaţii grave şi cere o anchetă amănunţită, în urma decsesului fostului campion mondial.
“Astăzi este o zi de durere profundă, de tristeţe şi reflecţie. Simt în inima mea pierderea unui prieten pe care l-am onorat cu loialitate până în ultima zi. Înmormântarea trebuie să fie un moment intim şi familial. Conform spuselor procurorului din San Isidro, este inexplicabil faptul că, timp de 12 ore, Diego nu a avut nicio atenţie sau control din partea personalului medical. Ambulanţei i-a luat mai mult de o jumătate de oră pentru a ajunge, a fost o idioţenie criminală. Acest fapt nu trebuie să treacă neobservat şi vă rog să investigaţi până la sfârşit. După cum mi-a spus Diego: Eşti soldatul meu, care lucrează fără milă”, a afirmat avocatul, într-un comunicat.
Ultimele cuvinte ale lui Maradona. Cum a murit
Diego Maradona a decedat din cauza unei insuficienţe cardiace, potrivit raportului preliminar al autopsiei efectuate miercuri.
Rezultatul final al autopsiei va fi anunţat după testele toxicologice şi histopatologice, care vor releva prezenţa oricăror substanţe în corpul fostului fotbalist.
Potrivit presei locale, un raport preliminar de autopsie a arătat că Diego Maradona a suferit un edem pulmonar acut din cauza insuficienţei cardiace cronice, în timp ce dormea.
Papa Francisc i-a trimis un rozariu binecuvântat familiei lui Maradona
Papa Francisc i-a trimis familiei lui Diego Maradona un rozariu binecuvântat, prin intermediul ambasadorului Argentinei la Roma, Roberto Carles, relatează infobae.com.
Ambasadorul, prezent dimineaţa la o ceremonie privată, a înmânat rozariul familiei starului argentinian, dar le-a şi transmis fiicelor fostului fotbalist cuvinte de consolare din partea Suveranului Pontif.
Papa Francisc s-a rugat pentru Maradona în ultima perioadă, când fostul fotbalist a avut probleme de sănătate şi a fost operat, dar şi miercuri seară, după aflarea veştii decesului, potrivit vaticannews.va.
Papa Francisc şi Diego Maradona s-au întâlnit de mai multe ori. O întâlnire memorabilă a fost cea din 4 septembrie 2014, de la Casa Santa Marta, înaintea unui meci caritabil, când Maradona i-a oferit papei un tricou cu numărul 10 şi cu numele Francesco pe spate.
România, din nou „campioană” în topul rușinii. Se aude și la MEC?! Lăsați în voia sorții
Potrivit celei mai recente cercetări efectuate de Eurostat, România, Malta şi Cipru alocă cel mai puţin pentru cercetare şi dezvoltare.Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, s-au situat anul trecut la 2,19% (faţă de 2,18 în 2018 şi 1,97% în 2009), în timp ce România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria şi Lituania au alocat sub 1% din PIB, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Cercetarea şi dezvoltarea (R&D) reprezintă un motor cheie al inovării, iar cheltuielile pe acest segment şi procentul din PIB alocat sunt doi indicatori folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei pe plan global.
Anul trecut, state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea
În 2019, cele 27 de state membre UE au cheltuit peste 306 miliarde de euro cu cercetarea şi dezvoltarea. Faţă de alte economii importante, procentul din PIB alocat de UE este mai scăzut decât în Coreea de Sud (4,52% în 2018), Japonia (3,28% în 2018) şi SUA (2,82% în 2018), dar este la acelaşi nivel cu China (2,06% în 2018), mai ridicat decât în Marea Britanie (1,76%) şi mult mai ridicat decât în Rusia (1,03%) şi Turcia (1,03% în 2018).
Cele mai multe cheltuieli de cercetare şi dezvoltare s-au îndreptat către sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri, reprezentând 66% din totalul R&D alocate în 2019, urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi cel privat non-profit (1%).
În 2019, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB.
România, „campioană” în topul rușinii
La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).
În ultimii zece ani, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a crescut în 19 state membre, cel mai semnificativ avans fiind în Belgia (de la 2% din PIB în 2009 la 2,89% în 2019, o creştere de 0,89 puncte procentuale (pp), Polonia (0,66 pp), Cehia (0,65 pp) şi Grecia (0,64 pp).
În schimb, procentul din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare a scăzut în şase ţări membre, cel mai semnificativ declin fiind în Finlanda (minus 0,94 pp) şi Irlanda (minus 0,83 pp), şi a rămas stabil în Franţa şi Suedia.
Vin și Spionaj la Antipozi: Război total între China și Australia
Autoritățile de la Beijing au anunțat vineri, 27 noiembrie, instituirea unor severe măsuri antidumping împotriva vinurilor australiene, o măsură care crește și mai mult tensiunea dintre Australia și China.Relațiile dintre Beijing și Canberra se deteriorează de la o zi la alta, în condițiile în care China este principalul partener comercial al Australiei.
Începutul tensiunilor datează din 2018, atunci când Australia, invocând motive de securitate națională, a exclus Huawei dintre companiile care participă la construirea rețelei sale 5G.
Relațiile s-au tensionat și mai mult atunci când premierul australian, Scott Morrison, s-a aliniat poziției administrației Trump, solicitând în luna aprilie o anchetă internațională privind originile pandemiei COVID-19.
Noul coronavirus a fost depistat oficial, pentru prima dată, la sfârșitul lui 2019, în orașul chinez Wuhan. China a considerat însă cererea americano-australiană ca fiind ostilă și motivată politic.
La sfârșitul lunii aprilie, ambasadorul chinez la Canberra, Cheng Jyngie, a avertizat că poziția Australiei în privința COVID ar putea duce la un boicot din partea consumatorilor chinezi.
„De ce să bem vin australian?”
„Poate că oamenii vor zice «De ce să bem vin australian? De ce să mâncăm vită australiană?»”, a spus diplomatul într-o amenințare câtuși de puțin voalată.
Iar amenințarea nu a întârziat să fie pusă în aplicare. După numai câteva săptămâni, China a suspendat importurile de carne de vită de la patru mari furnizori australieni, apoi a impus taxe vamale de 80,5% pe importurile de orz din țara de la antipozi, amintește AFP.
Apoi, în iunie, Beijingul le-a cerut turiștilor și studenților chinezi să evite Australia, justificând apelul prin incidentele cu caracter „rasist” împotriva unor persoane de origine chineză.
În august, Ministerul chinez al Comerțului anunța deschiderea unei anchete anti-dumping pentru toate vinurile australiene importate în 2019, dând curs unei solicitări a Asociației chineze pentru Băuturi alcoolice.
Dumpingul constă în vânzarea în străinătate la prețuri inferioare celor practicate pe piața internă. Într-un comunicat dat publicității vineri, Ministerul chinez al Comerțului a afirmat că ancheta preliminară arată că industria viticolă chineză a suferit un „prejudiciu important”.
Așadar, informează AFP, importurile de vin australian vor fi supuse la suprataxe compensatorii cuprinse între 107,1% și 212,1%.
Cădere pe bursă
Reacția Australiei nu a întârziat. Ministrul Comerțului, Simon Birmingham, a criticat cu asprime decizia, numind-o „în mod evident nedreaptă, deplasată și nejustificată”.
Australia își va „apăra cu vigoare” sectorul viticol împotriva taxelor impuse de China, a asigurat și ministrul Agriculturii, David Littleproud, care a adăugat că intenționează să sesizeze Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
Acțiunile Treasury Wine Estate, una dintre principalele companii producătoare de vinuri australiene, au căzut cu 11% vineri la bursa din Sidney.
Australia este principalul exportator de vin spre China, în primul semestru al anului 2020, din punct de vedere al volumului, înaintea Franței și statului Chile, potrivit cifrelor furnizate de Camera de Comerț Alimentar chineză.
Exporturile de vinuri australiene către țara asiatică au atins anul trecut valoarea de 1,25 miliarde de dolari australieni (760 de milioane de euro), potrivit Canberrei.
Ziariști acuzați de spionaj
În acest context și așa tensionat se adaugă și media. În august, Cheng Lei, o prezentatoare australiană a televiziunii publice chineze în limba engleză, CGTN, a fost arestată în China invocându-se motive de „securitate națională”.
De atunci, nu se știe unde este deținută.
Câteva săptămâni mai târziu, doi reporteri australieni au fugit din China, în condiții rocambolești, de teama de a nu fi și eu arestați. Ei s-au refugiat unul la ambasada Australiei din Beijing, iar celălalt în consulatul Australiei din Shanghai.
După câteva runde de negocieri diplomatice, amândoi au acceptat să fie supuși unui interogatoriu înainte de a li se permite să plece din China.
La rândul său, Beijingul a acuzat în septembrie agenții de informație australieni că au percheziționat domiciliul a patru ziariști chinezi aflați în Australia, pe fondul unor acuzații de spionaj.
Corespondenții chinezi au fost interogați, iar telefoanele, laptopurile și tabletele copiilor lor au fost confiscate, iar Beijingul a acuzat „acțiunile barbare”.
Scandal diplomatic uriaș! Fiul președintelui i-a acuzat pe comuniști de spionaj cibernetic
Brazilia susține programul „Clean Network” al administraţiei Trump
Reacţia părţii braziliene a intervenit după ce China a denunţat în termeni severi afirmaţiile deputatului Bolsonaro, potrivit cărora Beijingul întreprinde acte de spionaj cibernetic prin intermediul tehnologiei 5G, pentru implementarea căreia Brazilia intenţionează la lanseze o licitaţie în primul semestru al lui 2021.Deputatul Bolsonaro a afirmat luni într-un tweet, pe care l-a şters a doua zi, că executivul brazilian susţine programul „Clean Network” al administraţiei Trump, în vederea creării „unei alianţe mondiale pentru un 5G sigur, ferit de spionajul din partea Chinei”.
Huawei, maniulat de Partidul Comunist din China
La începutul lunii noiembrie, guvernul brazilian a aderat la planul lui Donald Trump pentru formarea unei reţele mondiale ce exclude această tehnologie, inclusiv 5G-ul gigantului chinez Huawei, care, potrivit SUA, este manipulat de Partidul Comunist din China.China, primul partener comercial al Braziliei, a estimat că aceste declaraţii „nefondate” urmează „retorica extremei drepte americane” care caută să „calomnieze” Beijingul şi să prejudicieze companiile chineze.Eduardo Bolsonaro a fost deja la originea unor fricţiuni diplomatice după ce, într-un tweet, a descris noul tip de coronavirus drept „un virus chinezesc” şi a acuzat China că este responsabilă de pandemia de COVID-19, reluând astfel acuzaţiile lui Trump.
Leave a comment
You must be logged in to post a comment.