Nici vremea nu mai ține cu noi. Prognoza meteo pentru Crăciun și Anul Nou, se anunță una atipică. La restricțiile impuse de autorități, cu piedici mari reuniunilor de familie, se adaugă și absența zăpezii, atât de așteptată în perioada Sărbătorilor de iarnă.Potrivit experților, sfârșitul de an va fi printre cel mai călduros din istorie. Astfel, șansele pentru un Crăciun înzăpezit nu sunt foarte mari. Și Anul Nou va fi supus aceleiași lipse a zăpezii.

„Nu se poate exclude apariția unor ierni reci, dar cel mai probabil este să avem ierni din ce în ce mai calde, cu episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute. Chiar dacă vom vorbi despre episoade extreme scurte, impactul lor poate fi semnficativ.

Nu trebuie neglijate fenomenele extreme atunci când vorbim despre încălzirea globală. Într-o iarnă caldă, este de ajuns un episod foarte scurt de viscol, care poate da peste cap întreagă economie”, a spus meterologul ANM, Roxana Bojariu.

Ea susține că efectele încălzirii globale sunt resimțite și în România, iar acest lucru determină schimbările drastice de temeperatură din ultimii ani. Astfel, sunt șanse slabe să avem parte de o iarnă geroasă și plină de zăpadă. „Așadar, iernile geroase, cu troiene, sunt doar o amintire a generațiilor născute până în anii ’90. În ultimele două decenii, anotimpul rece a devenit din ce în ce mai blând”, a declarat climatologul Bojariu.

Resimțim efectele încălzirii globale

Anul 2020 va fi cel mai calduros din istorie, susțin meteorologii. Nici în următorii ani nu vom avea parte de ierni ca odinioară. Totul, din cauza fenomenul climatic de încălzire globală.

„Anul 2020 ar putea să detroneze anul 2016 că cel mai călduros an începând cu a două jumătate a secolului al XIX-lea, de când avem observații sistematice la nivel global și putem spune, de asemenea, că acest lucru s-ar putea petrece în condițiile în care în Pacificul Tropical avem o faza negativă, nu pozitivă, că în cazul anului 2016.

Nu este încă sigur, dar așa cum a pornit anul 2020, în orice caz e fie pe poziția 1, fie pe poziția 2 (…) Încălzirea globală își spune și mai mult cuvântul în 2020, față de anul 2016. Este probabil să avem ierni geroase, dar șansele sunt mult mai mici față de acum 20-40-60 de ani” , a mai spus Roxana Bojariu, climatolog ANM, pentru o emisiunea televizată.

Concret, în prejama Crăciunului și până spre Anul Nou, orice acumulare de aer rece rezidual va dispărea din toate regiunile României, iar fronturile atmosferice care vor sosi dinspre Oceanul Atlantic vor aduce precipitații lichide în cea mai mare parte a teritoriului, cu excepția zonelor montane înalte, unde se vor semnala ninsori și se va depune un strat de zăpadă de până la 15-20 de centimetri.

Cu puțin timp înainte de Crăciun va avea loc un fenomen ceresc rar, despre care un faimos astronom a spus că a avut loc și la Nașterea Mântuitorului.

Un alt astronom faimos, Johannes Kepler, a afirmat în 1614 că alinierea celor două planete ar fi Steaua despre care scrie Noul Testament că se afla pe cer la Nașterea Mântuitorului.

Jupiter și Saturn s-au aliniat pe cer în anul 7 î.Hr., în epoca în care s-a născut Iius Hristos.

Evanghelia lui Matei relatează astfel episodul, în capitolul 2:

„Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele iudeilor, Cel ce s-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui.

„Și, auzind, regele Irod s-a tulburat și tot Ierusalimul împreună cu el. Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos?

„Iar ei i-au zis: în Betleemul Iudeii, că așa este scris de proorocul: «Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israel».

„Atunci Irod chemând în ascuns pe magi a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Și, trimițându-i la Betleem, le-a zis: Mergeți și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc și, dacă Îl veți afla, vestiți-mi și mie, ca, venind și eu, să mă închin Lui.

„Iar ei, ascultând pe rege, au plecat și iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și a stat deasupra, unde era Pruncul.

„Și, văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.

„Și, intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, și, căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă.” (Mt. 2, 1-11)

Există numeroase dezbateri printre teologi dacă steaua cea strălucitoare de pe cer a reprezentat un fenomen natural sau unul supranatural.Fie că steaua de la Nașterea Mântuitorului a fost alinierea dintre Saturn și Jupiter, fie că nu, cele două planete vor crea un splendid spectacol ceresc, vizibil pentru cei din emisfera nordică, puțin după apusul soarelui, în zona nord-vestică a cerului.Conjuncția rămâne pe cer câteva ore înainte de a coborî sub linia orizontului.