Comisia Europeană arată într-o comunicare transmisă Parlamentului European și Consiliului European că ridicarea restricțiilor în decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ar duce la o nouă creștere a numărului de cazuri de coronavirus.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (EDCD) a subliniat că autoritățile trebuie să ia în calcul că pot trece 40 de zile între implementarea unor măsuri și apariția efectelor măsurabile ale măsurilor adoptate, cu mult mai mult decât perioada de incubare a infecției, care poate fi de maximum două săptămâni.

Alte Articole

Încă o ţară din UE le cere românilor test PCR la sosire. …

Crăciunul 2020 este extrem de ciudat în Belgia. Dintre invitaţii …

Criza coronavirusului aruncă în sărăcie extremă peste un …

Comisia Europeană, avertisment: Rata spitalizărilor ar putea începe să crească în jurul datei de 24 decembrie

În vreme ce rata infectărilor la nivel european începe să se stabilizeze, chiar dacă la cel mai înalt nivel, luarea în calcul a ridicării unor restricții trebuie să se facă cu foarte mare grijă, pentru a preveni izbucnirea unor noi focare, se arată în comunicarea CE, potrivit Digi24.

Proiecțiile cuprinse în raport previzionează că, dacă țările UE ridică restricțiile pe 7 decembrie, rata spitalizărilor ar putea începe să crească în jurul datei de 24 decembrie.

Citeşte şi Comisia Europeană e împotriva mersului la biserică. Bruxelles-ul recomandă evitarea adunărilor pentru slujbele de Crăciun

În alt scenariu, dacă țările UE ridică restricțile pe 21 decembrie, numărul de spitalizări cauzate de COVID ar putea începe să crească din prima săptămână a lunii ianuarie 2021.

Simulările arată că, în contextul epidemiologic actual din UE, este dificil de justificat ridicarea unor restricții, se mai arată în raport.

Comisia Europeană recomandă, de asemenea, asigurarea unor capacități suficiente de testare gratuită a populației, cu eliberarea rezultatelor în maximum 24 de ore. Pe lângă testele RT-PCR, Comisia recomandă și folosirea testelor rapide antigen, acolo unde acestea sunt potrivite.

Pe lângă testare, CE recomandă și folosirea aplicațiilor mobile de urmărire a contacților, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

Acordul, care se va aplica Ajunului Crăciunului, Ajunului Anului Nou de Crăciun şi Revelion, reprezintă o uşoară relaxare a regulii actuale care permite reunirea a maximum 6 oameni, cu excepţia regiunilor care şi-au definit limite proprii.

Începutul interdicţiei de circulaţie pe timp de noapte, care este în vigoare în majoritatea regiunilor Spaniei, va fi mutată de la ora 11 p.m. la 1:30 p.m., în perioada 24 decembrie-31 decembrie.

Alte Articole

Încă o ţară din UE le cere românilor test PCR la sosire. …

Crăciunul 2020 este extrem de ciudat în Belgia. Dintre invitaţii …

Criza coronavirusului aruncă în sărăcie extremă peste un …

Circulaţia persoanelor între regiuni va fi interzisă în perioada 23 decembrie şi 6 ianuarie, cu excepţia vizitelor de familie.

Ministrul Sănătăţii nu a explicat cum va fi monitorizată această regulă, care ar putea fi o sarcină dificilă, având în vedere câţi oameni călătoresc de Crăciun şi Revelion pentru a fi cu familia. ”Este de dorit ca oamenii să îşi limiteze deplasările şi contactele sociale cât mai mult posibil. Pentru a rezuma, de acest Crăciun stăm acasă”, a spus Salvador Illa, citat de presa internaţională.

Citeşte şi Atenţie, turişti! Spania impune un test PCR negativ pentru cei care vin din România

Fiecare regiune este liberă să înăsprească măsurile de limitare a circulaţiei oamenilor. Spania a instituit stare de urgenţă pentru o perioadă de şase luni, începând din luna noiembrie, măsură care oferă baza legală pentru impunerea de interdicţii de circulaţie şi alte restricţii.

Numărul de infectări din Spania a încetinit, dar bilanţul total, de peste 1,66 de milioane de cazuri de Covid-19, este printre cele mai ridicate din vestul Europei. Numărul total al deceselor a ajuns miercuri la 45.784.

„Valery Giscard d’Estaing s-a stins miercuri, 2 decembrie, în locuinţa familiei sale din Loir-et-Cher. Starea sa de sănătate se deteriorase şi a murit de COVID-19”, a scris familia sa într-un comunicat transmis AFP.

„În conformitate cu dorinţa sa, înmormântarea va avea loc în cea mai strictă intimitate familială”, potrivit sursei citate.

Alte Articole

Încă o ţară din UE le cere românilor test PCR la sosire. …

Crăciunul 2020 este extrem de ciudat în Belgia. Dintre invitaţii …

Criza coronavirusului aruncă în sărăcie extremă peste un …Cel mai tânăr preşedinte (48 de ani) al celei de-a cincea Republici în momentul alegerii sale în 1974, politicianul de centru Valéry Giscard d’Estaing fusese internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace.În timpul mandatului său până în 1981, el a desfăşurat acţiuni de modernizare a ţării, promulgând reforme sociale importante precum legalizarea întreruperii voluntare a sarcinii (avortul) sau scăderea dreptului de vot la 18 ani. El a fost, de asemenea, primul preşedinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, după emblematicul general de Gaulle şi moştenitorul său politic Georges Pompidou.Valery Giscard d’Estaing a exercitat un singur mandat, fiind învins la scrutinul din 1981 de socialistul François Mitterrand.Giscard d’Estaing, care de la impunerea carantinei locuia în reşedinţa sa de la ţară din Authon (centrul Franţei) fusese internat timp câteva zile la secţia de cardiologie a spitalului din Tours în perioada 15-20 noiembrie pentru „insuficienţa cardiacă”.Anterior, fostul preşedinte fusese internat câteva zile la mijlocul lunii septembrie, la Paris, pentru o infecţie uşoară la plămâni. Medicii au exclus atunci o infectarea cu noul coronavirus.

Giscard d’Estaing, care a împlinit 94 de ani pe 2 februarie, a fost deja internat la secţia de cardiologie a spitalului G. Pompidou de mai multe ori în urmă cu câţiva ani, pentru implant de stenturi.Una din ultimele sale apariţii publice a avut loc pe 30 septembrie 2019, în timpul înmormântării la Paris a preşedintelui Jacques Chirac, care a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul mandatului său, în perioada 1974-1976.Numele său a apărut în presă şi în luna mai, în legătură cu o anchetă privind o agresiune sexuală după o plângere a unei jurnaliste din Germania, care l-a acuzat că i-a atins fesele într-un interviu acordat în urmă cu peste un an.

Un european convins, fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing a susţinut proiectul european în timpul mandatului său de şapte ani şi a revenit în prim-plan 20 de ani mai târziu, la conducerea Convenţiei Europene însărcinate cu redactarea articolelor proiectului unui Tratat constituţional european. Votul negativ al francezilor acordat acestui proiect la referendumul din mai 2005 a fost o dezamăgire imensă pentru Giscard d’Estaing. A avut o colaborare fructuoasă cu cancelarul german Helmut Schmidt.

Totodată, pentru a relansa Uniunea Europeană după votul Marii Britanii în favoarea Brexitului în iunie 2016, el a pledat pentru o Europă mai concentrată în jurul „ţărilor fondatoare” şi a „vecinilor care împărtăşesc aceleaşi idei”.

În memoriile sale,”Le Pouvoir et la vie” (Puterea şi viaţa), Valéry Giscard d’Estaing scrie că personalităţile politice care l-au impresionat cel mai mult au fost Charles de Gaulle şi Jean Monnet.

Valéry Giscard d’Estaing a instituit în 1975 reuniunea anuală la nivel înalt a ţărilor celor mai industrializate, devenită ulterior G8.

Preocupat de tensiunile economice şi monetare care au urmat crizei dolarului din 1971 şi şocului petrolier din 1973, preşedintele francez a avut ideea de a transpune la nivelul conducerii celor mai industrializate state obiceiul miniştrii de finanţe din aceste ţări de a se întâlni informal pentru a consultări cu privire la problemele stringente ale zilei.

În noiembrie 1975, Giscard d’Estaing a reunit la Château de Rambouillet, lângă Paris, şefii de stat şi de guvern din SUA, RFG, Japonia, Marea Britanie şi Franţa şi a invitat Italia să participe la reuniune în calitate de ţară care prezida Comunitatea Economică Europeană. Aşa s-a născut G6, devenită G7 în 1976 la presiunea SUA, care a pledat pentru parti

Războiul comercial UE-SUA. Bruxelles vrea un summit cu Joe Biden

Autor: Daniel Valeriu3 decembrie 2020, 11:15 Într-un document al Comisiei Europene se arată că Uniunea Europeană şi SUA trebuie să-şi rezolve disputele comerciale, după ce preşedintele ales Joe Biden îşi va prelua funcţia, în cadrul unei „noi agende transatlantice”.