Iohannis a fost așteptat de protestatari la încheierea dezbaterii. Ce scria pe pancartele acestora
DE D.G. • 20 NOI 2019 • 00:18

Mai multe persoane au protestat, marți seara, în fața sediului Bibliotecii Centrale Universitare, cerând o dezbatere reală între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, candidații la alegerile prezidențiale.Protestatarii s-au adunat în fața Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), în timpul dezbaterii organizate de președintele Klaus Iohannis, potrivit Libertatea.
Unul dintre oameni a mărturisit reporterilor că a ieșit în stradă, în semn de protest pentru că nu are cu cine vota. Un alt protestatar și-a exprimat nemulțumirea printr-un mesaj scris în limba germană, făcând aluzie la etnia președintelui Klaus Iohannis.
De asemenea, un bărbat s-a aratăt nemulțumit că nu a existat o dezbatere între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, candidații care se vor întâlni în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Mihai Gâdea, provocare pentru Viorica Dăncilă. Ce răspunsuri dă la cele mai grele întrebări adresate lui Iohannis
DE D.G. • 19 NOI 2019 • 22:46

Președintele PSD, Viorica Dăncilă, candidatul social-democraților la alegerile prezidențiale, a răspuns, marți, la „Sinteza zilei”, la câteva dintre cele mai incomode întrebări care i-au fost adresate lui Klaus Iohannis de către invitații la dezbaterea organizată de PNL la Biblioteca Centrală Universitară din București.
1. Ce garanții ne dați că dacă veți fi aleasă președinte românii o vor duce mai bine?
Viorica Dăncilă: Garanția mea este dată de munca pe care am desfășurat-o atâta timp cât am fost premier. Am dus România la a doua cea mai mare creștere economică din Europa. Am crescut nivelul de trai, am crescut pensii, am crescut salarii, am investit în comunitățile locale. Am acționat pentru bunăstarea românilor. (…) Eu cred că românii pot face diferența: se uită pe programul de guvernare al Guvernului Dăncilă și ce a făcut acesta și se uită pe programul de guvernare al Guvernului Orban, al cărui prim-ministru de facto este Klaus Iohannis și văd că măsurile de acolo sunt măsuri de austeritate.
2. Cum vă propuneți să acționați din poziția de președinte în cazul prevederii care vizează distrugerea fondului forestier?
Viorica Dăncilă: Am văzut că președintele spune că intervine în anumite domenii intervine, chiar dacă ține de partea guvernamentală, iar acolo unde nu-i convine nu intervine. Știm foarte bine implicarea ministrului Doina Pană, mă refer la Codul forestier, la Radarul Pădurilor. Am încercat să facem eforturi pentru a opri tăierea pădurilor în România. Pentru mine ca viitor președinte va fi o prioritate.
3. (întrebare adaptată pentru Viorica Dăncilă) Aveți parte de multe critici în mediul online. V-au criticat, de exemplu, în această seară, pentru termenul pe care l-ați folosit atunci când v-ați referit la diaspora – ați spus ‘ăștia’. Care este reacția dvs. față de modul în care sunteți criticată în mediul online?
Viorica Dăncilă: Vreau să fac acestă precizare. Eu am vrut, de fapt, să folosesc expresiile pe care le folosește președintele. Probabil nu am pus ghilimelele de rigoare și s-a înțeles greșit. Și când am spus ‘niște evrei’ și când am spus ‘ăștia’ am vrut să folosesc cuvintele președintelui, în niciun caz să jignesc pe cineva.
Eu cred că în mediul online, ca și în presă, trebuie să accepți și criticile, dacă acestea sunt bazate pe fapte reale.
4. Ce întrebare incomodă aveți pentru Klaus Iohannis?
Viorica Dăncilă: Nu am să-l întreb ce a făcut în cei cinci ani, ci de ce nu a făcut nimic în cei cinci ani în care a fost președinte? Unde este Schengen-ul., unde este ridicare MCV-ului, unde sunt vizele pentru SUA? Unde sunt lucrurile bune pe care le-ați fi putut face pentru acestă țară?
De ce până acum ați împărțit România? De ce ați continuat să credeți că România trebuie să funcționeze numai în sensul dorit de dvs., să împărțiți în români buni – români răi, români tineri – români în vârstă, români care au studii – români care nu au studii? Aceasta este România normală?
Revoluţia politică anti-PSD a guvernului Orban s-a împotmolit în tehnocraţii de la Finanţe Prima măsură de anvergură luată de guvernul Orban după preluarea puterii executive a fost să demită toţi secretarii de stat numiţi de PSD, în efortul de “depesedizare” a instituţiilor publice. Însă, cel puţin la Ministerul Finanţelor, a reuşit doar să trimită secretarii de stat în poziţiile lor de bază, de directori în Ministerul Finanţelor, în cazul acesta ei nefiind oameni politici, ci funcţionari, specialişti ai instituţiei. În schimb, a păstrat în funcţie un secretar de stat numit politic, fără carieră în Finanţele publice. 19 noi, 2019 | Ionuţ Tudorică | ECONOMICA.net Aşadar, imediat după preluarea guvernării, la Ministerul Finanţelor au fost demişi toţi secretarii de stat, scăpând doar Attila Gyorgy, motivul fiind că e sprijinit politic de UDMR, şi astfel nu intră în programul de „depesedizare”. Spre deosebire de Attlila Gyorgy, secretarii de stat demişi sunt oameni cu cariere în Ministerul Finanţelor. De altfel, cei demişi s-au întors în posturile din care coordonează de mulţi ani de zile diferitele domenii de care se ocupă Ministerul Finanţelor. Daniela Pescaru, numită în funcţia de secretar de stat pe Buget încă din 2014, n-a aşteptat să fie demisă, renunţând prin demisie la postul de secretar de stat înainte de măsura guvernului Orban şi s-a întors în poziţia de director al Direcţiei de Programare Bugetară a Ministerului, pe care a ocupat-o de foarte mulţi ani, ea fiind crescută de instituţie pentru acest portofoliu încă din 1998. Aici este CV-ul Danielei Pescaru.
https://www.economica.net/revolutia-politica-anti-psd-a-guvernului-orban-s-a-impotmolit-in-tehnocratii-de-la-finante_176569.html
Militarii americani si romani din Baza militara de la Deveselu si-au prezentat o parte din tehnica
Marti, 19 Noiembrie 2019, ora 22:30 Militarii americani au prezentat, marti, o parte din sistemul antiracheta dislocat la Baza Militara de la Deveselu in fata ambasadorilor si atasatilor militari din tarile membre NATO.
Militarii americani le-au aratat ambasadorilor si atasatilor militari ai statelor NATO acreditati in Romania un centru de informatii si comanda de la Baza militara de la Deveselu.
„Din acest loc, militarii primesc informatii de la NATO, din SUA, si iau acele informatii si genereaza atacuri defensive pentru a apara teritoriul NATO. Militarii care vin si comanda aceste console sunt foarte bine pregatiti in SUA, pana sa vina aici. Sunt capabili sa raspunda la orice amenintare in 5 minute„, a spus un militar american din cadrul bazei de la Deveselu.
Si militarii romani si-au prezentat o parte din tehnica pe care o folosesc pentru apararea bazei: doua masini dotate cu echipament de supraveghere video si termoviziune, cu ajutorul carora pot fi identificate si chiar urmarite eventuale tinte.
„Poate identifica, dupa alegerea tintei, si la o distanta de 1 km cu camera de trafic. Pot fi folosite in zilele de iarna sau pe timpul noptii, cand nu poti vedea cu ochiul liber si poate identifica tinte cu camera de termoviziune. Sunt, de asemenea, folosite pentru raspuns, reactie rapida la brese de securitate. Sunt operate de catre doua persoane – una opereaza sistemul, iar celalalta asigura siguranta vehiculului. Este un display si are doua comenzi, cate una pentru fiecare camera, o tastatura wireless, lumini albastre si o statie radio-comunicatii”, a explicat unul dintre militarii romani din Baza militara Deveselu.
Ambasadorul SUA in Romania, Hans Klemm, a declarat ca Statele Unite ale Americii sunt in totalitate dedicate Aliantei si a indemnat aliatii sa aloce mai multi bani pentru aparare.
„Am stat in aceeasi gradina cu presedintele Trump si presedintele Iohannis in iunie 2017, atunci cand presedintele Trump a spus foarte clar ca SUA este in totalitate dedicata Aliantei NATO (…) Toti aliatii ar trebui sa realizeze ca au un angajament sa aloce cel putin 2% din PIB pentru aparare, asa cum face Romania”, a mai spus ambasadorul SUA.
25 de ambasadori si atasati ai apararii de la ambasade ale statelor NATO acredidati in Romania au participat, marti, la invitatia ambasadorului SUA in Romania, Hans Klemm, la o intalnire informala privind sistemul antiracheta de la Deveselu.
Potrivit reprezentantilor Ambasadei SUA in Romania, vizita la Baza militara Deveselu a fost „o oportunitate pentru a sublinia unitatea NATO, cooperarea in cadrul Aliantei pentru a asigura securitatea tuturor tarilor membre si pentru a proteja Europa„.